Acordul privind pandemiile: beneficii doar pentru companiile farmaceutice
Conform previziunilor Precedence Research, piața globală a vaccinurilor este așteptată să crească de la 91,97 miliarde de dolari în 2025 la 161,4 miliarde de dolari în 2034 (1).
Deși se preconizează că miliarde vor fi investite în speculații împotriva viitoarelor pandemii, așa cum s-a convenit la Adunarea Generală a OMS din mai anul trecut, cele mai mari amenințări la adresa bolilor sunt tuberculoza, malaria și malnutriția. Aceste „boli ale sărăciei” ucid anual peste două milioane de oameni.
La 29 octombrie 2024, OMS a publicat un raport privind tuberculoza, care dezvăluie că, în 2023, aproximativ 8,2 milioane de persoane au fost diagnosticate noi cu tuberculoză, cel mai mare număr înregistrat de când OMS a început monitorizarea globală a tuberculozei în 1995. Aceasta reprezintă o creștere considerabilă față de cele 7,5 milioane raportate în 2022, plasând tuberculoza din nou drept principala cauză de deces cauzată de boli infecțioase în 2023, înaintea COVID-19. În ciuda acestui fapt, finanțarea globală pentru prevenirea și îngrijirea tuberculozei a continuat să scadă în 2023 (2).
La nivel global, numărul deceselor cauzate de malarie în 2022 a fost de 619.000, mai mare decât cele 568.000 de decese din 2019 (3).
David Bell are peste 20 de ani de experiență în biotehnologie și a fost șeful Programului de Malarie și Boli Febrile Acute la FIND din Geneva, unde a coordonat strategia de diagnosticare a malariei cu OMS. În prezent, este consultant în biotehnologie și sănătate publică internațională și cercetător senior la Institutul Brownstone. El a declarat: „Aveți mult mai multe șanse să muriți de tuberculoză, malarie sau diaree dacă sunteți malnutrit și aveți deficiențe de micronutrienți.” Bell a explicat că nutriția a fost una dintre principalele priorități ale OMS, dar finanțarea pentru aceasta a fost redusă” (4).
La 20 mai 2025, un comunicat de presă al OMS a anunțat bugetul programului aprobat pentru perioada 2026-2027, în valoare totală de 4,2 miliarde USD (5).
Deși se preconizează că miliarde vor fi investite în speculații împotriva viitoarelor pandemii, așa cum s-a convenit la Adunarea Generală a OMS din mai anul trecut, cele mai mari amenințări la adresa bolilor sunt tuberculoza, malaria și malnutriția. Aceste „boli ale sărăciei” ucid anual peste două milioane de oameni.
La 29 octombrie 2024, OMS a publicat un raport privind tuberculoza, care dezvăluie că, în 2023, aproximativ 8,2 milioane de persoane au fost diagnosticate noi cu tuberculoză, cel mai mare număr înregistrat de când OMS a început monitorizarea globală a tuberculozei în 1995. Aceasta reprezintă o creștere considerabilă față de cele 7,5 milioane raportate în 2022, plasând tuberculoza din nou drept principala cauză de deces cauzată de boli infecțioase în 2023, înaintea COVID-19. În ciuda acestui fapt, finanțarea globală pentru prevenirea și îngrijirea tuberculozei a continuat să scadă în 2023 (2).
La nivel global, numărul deceselor cauzate de malarie în 2022 a fost de 619.000, mai mare decât cele 568.000 de decese din 2019 (3).
David Bell are peste 20 de ani de experiență în biotehnologie și a fost șeful Programului de Malarie și Boli Febrile Acute la FIND din Geneva, unde a coordonat strategia de diagnosticare a malariei cu OMS. În prezent, este consultant în biotehnologie și sănătate publică internațională și cercetător senior la Institutul Brownstone. El a declarat: „Aveți mult mai multe șanse să muriți de tuberculoză, malarie sau diaree dacă sunteți malnutrit și aveți deficiențe de micronutrienți.” Bell a explicat că nutriția a fost una dintre principalele priorități ale OMS, dar finanțarea pentru aceasta a fost redusă” (4).
La 20 mai 2025, un comunicat de presă al OMS a anunțat bugetul programului aprobat pentru perioada 2026-2027, în valoare totală de 4,2 miliarde USD (5).
Distribuția acestui buget pentru exercițiul financiar 2026-2027 este următoarea:
1) Promovarea sănătății, 399,9 milioane USD
2) Asigurarea sănătății, 1.787,8 milioane USD
3) Protejarea sănătății, 918,5 milioane USD
4) Consolidarea agendei globale de sănătate, 577,2 milioane USD
5) Îmbunătățirea performanței OMS, 583,7 milioane USD (6).
După cum putem vedea, finanțarea pentru promovarea sănătății (care ar trebui să includă nutriția, condițiile de viață, locuințele, veniturile adecvate, poluarea industrială, produsele agrochimice etc.) este cea mai mică parte din acest buget. Aceasta se referă la deciziile pe care OMS le poate lua pe baza veniturilor pe care le controlează.
Însă, în 2024, contribuțiile voluntare totale pentru scopuri specifice (scopuri stabilite de donatori, nu de OMS) au fost de 1.026.573.958 de dolari. În același an, 2024, contribuția Gavi (Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizare) cu scop specific (vaccin) a fost de 223.932.370 de dolari, bani care au contribuit la umplerea vistieriei complexului chimico-farmaceutic. Iar programul special pentru cercetătorii în reproducere umană a fost de 36.212.116 de dolari.
În același an 2024, totalul Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei s-a ridicat la doar 15.690.888 de dolari (7).
În fiecare an, un milion de copii mor direct din cauza malnutriției severe, ceea ce o face una dintre principalele cauze de deces infantil la nivel mondial. Și chiar și atunci când supraviețuiesc, malnutriția lasă cicatrici fizice și psihologice asupra copiilor, care îi vor afecta pe viață.
În ediția din 2022 a raportului ONU „Starea securității alimentare și a nutriției în lume”, numărul persoanelor care suferă de foame în lume a crescut la 828 de milioane, o creștere de aproximativ 46 de milioane față de 2020 (8).
Raportul din 2024 al Programului Alimentar Mondial menționează proiecția că 582 de milioane de persoane vor suferi de malnutriție cronică până la sfârșitul deceniului, mai mult de jumătate dintre acestea în Africa. Fluxurile filantropice către securitatea alimentară și nutriție nu sunt substanțiale; remitențele transfrontaliere sunt mult mai mari, dar acestea susțin securitatea alimentară și nutriția în principal prin consumul de alimente, mai degrabă decât prin investiții în sisteme agroalimentare. Acolo unde există acces la aceste surse de finanțare privată, contribuția lor la securitatea alimentară și nutriție nu poate fi considerată de la sine înțeleasă, deoarece multe dintre investițiile finanțate, în special cele ale marilor companii internaționale de alimente și băuturi, nu contribuie întotdeauna la reducerea foametei, a insecurității alimentare și a malnutriției. Se așteaptă ca apelurile la acțiune din acest raport să ghideze discuțiile din cadrul celei de-a patra Conferințe Internaționale privind Finanțarea pentru Dezvoltare din 2025 (9).
Și această a patra Conferință Internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare din 2025 a avut loc la Sevilla în perioada 30 iunie - 3 iulie 2025. Vom vedea câteva recomandări care apar în cadrul acestei conferințe pentru „combaterea foametei” (10).
„Ne angajăm să sprijinim o finanțare suficientă pentru a asigura o educație incluzivă, echitabilă și de calitate pentru toți. Vom lua măsuri pentru a valorifica efectele pozitive ale digitalizării asupra educației și ne reafirmăm angajamentul de a promova inovația, alfabetizarea financiară și consolidarea capacităților digitale.”
„Ne-am angajat să creștem sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare... și utilizarea inteligenței artificiale.”
„Recunoaștem că investițiile private pot contribui la stimularea economiilor rurale prin îmbunătățirea infrastructurii, logisticii și a schimbului de cunoștințe.”
„Ne hotărâm să ne dublăm eforturile pentru a reduce costul remitențelor migranților la mai puțin de 3% din sumele transferate până în 2030” (11).
Nu sunt necesare comentarii.
În timp ce CEPI (Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii), o „coaliție public-privată”, își propune să finanțeze proiecte de cercetare pentru dezvoltarea de vaccinuri împotriva bolilor infecțioase emergente suspectate. Pentru acești oameni, foamea nu contează; ceea ce contează este vaccinarea.
CEPI a fost înființat în 2017 la Forumul Economic Mondial de la Davos. A fost cofondat și cofinanțat cu 460 de milioane de dolari de la Fundația Bill și Melinda Gates, Wellcome Trust și un consorțiu de națiuni. Obiectivul general al CEPI este de a dezvolta platforme de vaccinare pentru Boala X (12).
Elisabeth Paul, expertă în sisteme de sănătate globale, care lucrează de zeci de ani pe teren în țările în curs de dezvoltare, afirmă că aceasta reprezintă o abatere semnificativă de la misiunea fundamentală a OMS. Paul subliniază că factorii socio-economici și politici sunt cauza principală a poverii bolilor și a mortalității. „OMS, în loc să fie un fel de organism de stabilire a standardelor care supraveghează și ajută țările să își îmbunătățească performanța sistemelor de sănătate, este acum pur și simplu o agenție de implementare a priorităților donatorilor.” Și, bineînțeles, există conflicte de interese din cauza influenței corporațiilor, în special a industriei farmaceutice. Vaccinurile tind să fie văzute ca singura soluție” (13).
Însă măsura declarată de OMS privind succesul vaccinării poate fi, de asemenea, înșelătoare. „De exemplu, o analiză cost-beneficiu arată că, dacă investiți, să zicem, 1.000 de dolari, puteți salva o viață cu un vaccin sau o altă intervenție. Așadar, dacă luați un copil care primește 10 vaccinuri, acesta va fi numărat de 10 ori: a fost salvat de 10 ori pentru că a primit toate cele 10 vaccinuri. Dar ar putea muri a doua zi din cauza malnutriției” (14), așa cum se întâmplă în Gaza.
Dr. Mohamed Lamine Dramé, expert în sisteme și politici de sănătate publică, care a lucrat pentru OMS în Africa timp de decenii, descrie un scenariu similar în programele derulate de Banca Mondială, OMS, Uniunea Europeană și alții: „Proiectele nu sunt întotdeauna construite împreună. De obicei, vin cu o soluție universală. Ne spun: în doi ani trebuie să atingem anumiți indicatori de vaccinare. Este posibil să atingem obiectivul de a vaccina 90% dintre copii. Dar, între timp, nu există servicii pentru tratarea malariei, diareei sau a bolilor respiratorii. Și vor muri de malarie. Cred că structura OMS trebuie regândită; nu poate continua să funcționeze așa cum este.” (15)
Dr. David Bell, referindu-se la Acordul privind pandemia, a declarat: „OMS, susținută de Banca Mondială, ne spune că țările membre trebuie să își asume puteri largi în situații de urgență, așa cum sunt prevăzute în amendamentele la Regulamentul Sanitar Internațional și la Acord. Aceștia susțin că aceasta este singura modalitate de a ne pregăti pentru viitoarele pandemii, care vor deveni mai frecvente și mai severe.”
Declarația G20 de la Bali din 2022 a prezentat studii care pretindeau să demonstreze toate acestea, cu un cost anual de 31 de miliarde de dolari. „Auzim mult despre focare de boli cu o povară foarte mică în comparație cu, să zicem, tuberculoza și totuși iată-ne, confruntați cu posibilitatea de a ratifica aceste măsuri universale de pregătire pentru pandemie, care vor avea un impact major asupra libertăților noastre, a bunăstării noastre și a asistenței medicale pe care o primim, indiferent de locul în care trăim în lume.”
Ideea OMS conform căreia va exista o creștere exponențială a epidemiilor și a deceselor se bazează pe cifre care nu reflectă pe deplin realitatea. Invenția testelor PCR, de exemplu, a avut un impact uriaș asupra ratei de detectare a acestor focare.
Această speculație legată de boală este folosită pentru a justifica cheltuieli considerabile. Sume de bani publici sunt cheltuite pe premisa că vor justifica economii și mai mari, dar dovezile par a fi semnificativ eronate. Judecând după ultimii trei ani ai pandemiei de COVID-19, contrariul este adevărat: rezultatul este că un număr mic de oameni deja foarte bogați devin și mai bogați, în timp ce societățile și economiile din întreaga lume suferă daune evitabile, creșterea mortalității și înrăutățirea sănătății publice.
Dr. Margaret McCartney, stabilită în Glasgow, comentează: „Atunci când judecata profesională este compromisă, fie în ceea ce privește siguranța pacientului, fie validitatea cercetării, aceasta reprezintă o problemă uriașă. Impactul este de amploare, iar consecințele sale teribile le-am văzut de nenumărate ori. Am ajuns să avem un serviciu de sănătate dominat de industria farmaceutică. Cred că este clar că avem nevoie de o altă anchetă.”
Grupurile parlamentare multipartide (APPG) din Regatul Unit sunt grupuri informale, între partide, fără statut juridic separat în cadrul Parlamentului. În prezentarea și dezbaterea privind Acordul privind pandemia, vicepreședintele APPG a declarat: „Aceste prezentări au evidențiat problemele uriașe de transparență și conflictele de interese în sănătatea publică, medicină și cercetarea medicală și științifică în general. Există o nevoie evidentă de a face un pas înapoi și de a înțelege pe deplin implicațiile Tratatului OMS privind pandemia și modificările aduse reglementărilor sanitare. Mă tem că ne îndreptăm spre o situație periculoasă bazată pe date și dovezi eronate care trebuie reevaluate” (16).
Instituțiile internaționale de sănătate subliniază urgența prioritizării prevenirii și răspunsului la pandemii. Riscul unei pandemii este caracterizat ca o „amenințare existențială la adresa umanității” și este folosit pentru a justifica amendamentele propuse la Regulamentul Sanitar Internațional și un nou Acord Pandemic, obligatoriu din punct de vedere juridic. Această agendă este susținută de apeluri financiare anuale fără precedent.
În 2024, Institutul Brownstone a publicat o analiză cuprinzătoare a riscului de pandemie (Pandemic Risk Policy Brief). Este interesant de observat câteva dintre datele dezvăluite în document:
„Analiza noastră a relevat că datele și dovezile nu susțin suficient presupunerile actuale privind riscul de pandemie. În 2022, G20 a convocat HLIP (Grupul independent la nivel înalt) pentru a analiza riscul de pandemie și bugetul necesar pentru a-l aborda. Raportul HLIP se bazează pe două surse principale pentru afirmațiile sale despre riscurile exponențiale de focare: o analiză realizată de Metabiota, o corporație privată cu sediul în Statele Unite, și un tabel necitat al focarelor din perioada 2000-2020. Niciuna dintre aceste date nu susține afirmațiile HLIP.”
Google a investit 1 milion de dolari în companie și, simultan, a plănuit să acționeze ca partener pentru a oferi expertiză în analiza datelor. Rosemont Seneca Technology Partners, compania lui Hunter Biden, deținea, se pare, o participație de 13,4% în companie în 2014. Această investiție și colaborarea Metabiota cu Black & Veatch (B&V) în laboratoarele ucrainene au dus la identificarea companiei în acuzațiile privind amplasarea de arme biologice în Ucraina în 2022 (17).
Metabiota a primit finanțare separată de la Agenția pentru Reducerea Amenințărilor la adresa Apărării a Pentagonului pentru lucrări subcontractate. „Această activitate a constat în a ajuta la instruirea și sprijinirea oamenilor de știință din cadrul acestor instalații” (18).
Metabiota a strâns milioane prin intermediul unor firme precum Goldman Sachs, conform unor e-mailuri găsite pe computerul lui Hunter Biden, care a fost abandonat într-un atelier de reparații din Wilmington în aprilie 2019. Rosemont Seneca este o firmă de investiții fondată în 2009 de Hunter Biden, Christopher Heinz și Devon Archer. Heinz este fiul vitreg al fostului secretar de stat și senator american și actualului țar al schimbărilor climatice, John Kerry.
Statele Unite au acordat Metabiota 23,9 milioane de dolari la sfârșitul anului 2014, din care 307.091 de dolari au fost alocați „proiectelor de cercetare din Ucraina”, conform evidențelor cheltuielilor guvernamentale. „Ce fel de colaborare caută Metabiota în Ucraina?” (19)
Poate că această scurtă privire asupra Metabiotei ne va ajuta să înțelegem afirmațiile pe care le face în apărarea viitoarelor pandemii.
Afirmația paralelă a Metabiotei privind creșterea numărului de focare de gripă de la aproape unul pe an în 1995 la 10 pe an în 2020 nu se corelează cu nicio traiectorie cunoscută a gripei, iar baza sa metodologică este neclară. În acest context, COVID-19 pare a fi o excepție, mai degrabă decât să reflecte o tendință.
Raportul Băncii Mondiale din 2022, intitulat „Lăsând în urmă pandemiile”, solicită alocarea a 10,3-11,5 miliarde de dolari anual suplimentari pentru a sprijini inițiativele „One Health” (O singură sănătate). Raportul Băncii Mondiale citează, de asemenea, un studiu realizat de Marani și colab. (20) pentru a susține afirmația că focarele mari s-ar putea tripla în următoarele decenii. Marani a evaluat frecvența focarelor din ultimii 400 de ani pentru a prezice frecvența lor viitoare. Aceștia concluzionează, pe baza celor mai recente date privind focarele, că un eveniment asemănător gripei spaniole ar putea apărea la fiecare 292 sau 877 de ani, în timp ce un eveniment asemănător COVID-19 poate apărea la fiecare 129 de ani. Acest lucru contrazice principala afirmație a Băncii Mondiale privind urgența din cauza riscului accelerat, afirmând în schimb că astfel de evenimente, dacă apar în mod natural, sunt valori aberante relativ rare și este puțin probabil să se repete pe termen scurt.
Instituțiile internaționale au citat dovezi ale unei poveri anuale a epidemiei de peste 3 milioane de decese pe an. Aceste afirmații se bazează frecvent pe analiza unui studiu citat pe scară largă de Bernstein și colab. (21), care afirmă că un cost global al unei pandemii de 20 de miliarde de dolari pe an ar putea fi atenuat cu 50% cu o cheltuială de 10 miliarde de dolari, salvând 1,6 milioane de vieți, cu un randament financiar de 20 la 1.
Autorii nu explică de ce cifra de 20 de miliarde de dolari a fost aleasă ca fiind reprezentativă. Estimările din studiul lui Bernstein se bazează în principal pe includerea epidemiei de gripă spaniolă din 1918-1919, înainte de introducerea antibioticelor, în care se crede că majoritatea deceselor s-au datorat infecțiilor bacteriene secundare.
Focarele apar și este prudent să existe un răspuns politic adecvat și proporțional. Alte boli, cum ar fi tuberculoza și malaria, continuă să domine povara anuală a bolilor infecțioase. Ambele poveri ale bolilor se agravează în prezent. La nivel global, cancerul și bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru o mortalitate și mai mare. Prin urmare, o reducere a finanțării pentru combaterea acestor boli, prin redirecționarea resurselor către focare, ar avea impacturi negative semnificative asupra sănătății.
Recomandări
Există o nevoie evidentă de a solicita dovezi mai bune pentru a determina cu exactitate magnitudinea și urgența riscului pandemic. Având în vedere dovezile limitate care susțin evaluarea riscurilor, este prudent să nu ne grăbim să lansăm noi inițiative pandemice, cum ar fi instrumentele propuse de OMS, până când ipotezele subiacente nu sunt evaluate în mod adecvat pe baza unor dovezi solide, a unei nevoi recunoscute și a unui beneficiu general.
„Statele membre ale OMS ar trebui să sprijine eforturi proporționale de pregătire pentru pandemie, bazate pe dovezi solide, deliberări atente și reflecție rațională” (22).
După această scurtă trecere în revistă a nevoilor de sănătate ale populației lumii, a intereselor „științifice” plătite de corporațiile multinaționale în propriul beneficiu, a minciunilor încorporate în studii fals „independente” și a presiunii geopolitice a apărătorilor tiraniei unui guvern global, putem concluziona că este mai urgent ca niciodată să apărăm sănătatea într-un mod organizat, corect din punct de vedere științific, departe atât de impunerile tiraniei globale, cât și de discursul panicard plătit din presă.
Surse:
(1) https://www.
(2) https://www.who.int/es/news/
(3) https://www.who.int/es/teams/
(4) https://www.elepoch.com/notas/
(5) https://www.who.int/es/news/
(6) https://apps.who.int/gb/ebwha/
(7) https://apps.who.int/gb/ebwha/
(8) https://openknowledge.fao.org/
(9) https://docs.wfp.org/api/
(10) https://financing.desa.un.org/
(11) https://docs.un.org/es/A/CONF.
(12) https://static.cepi.net/
(13) https://www.be-causehealth.be/
(14) https://www.elepoch.com/notas/
(15) https://ltdn.org/nous-devons-
(16)https://www.oceanappg.org/
(17) https://www.wsj.com/articles/
(18) https://www.politifact.com/
(19) https://global.chinadaily.com.
(20) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.
(21) https://www.science.org/doi/
(22) https://brownstone.org/wp-
(2) https://www.who.int/es/news/
(3) https://www.who.int/es/teams/
(4) https://www.elepoch.com/notas/
(5) https://www.who.int/es/news/
(6) https://apps.who.int/gb/ebwha/
(7) https://apps.who.int/gb/ebwha/
(8) https://openknowledge.fao.org/
(9) https://docs.wfp.org/api/
(10) https://financing.desa.un.org/
(11) https://docs.un.org/es/A/CONF.
(12) https://static.cepi.net/
(13) https://www.be-causehealth.be/
(14) https://www.elepoch.com/notas/
(15) https://ltdn.org/nous-devons-
(16)https://www.oceanappg.org/
(17) https://www.wsj.com/articles/
(18) https://www.politifact.com/
(19) https://global.chinadaily.com.
(20) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.
(21) https://www.science.org/doi/
(22) https://brownstone.org/wp-
A consemnat Ciprian Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu