Cheltuielile militare au atins cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece
Moto: "Aceasta înseamnă, spunând lucrurilor pe nume, renunţând la orice iluzie deşartă, că se menţine încă pericolul unui nou război nuclear, care s-ar transforma, inevitabil, într-un holocaust nuclear la scară planetară", avertiza Nicolae Ceauşescu...Și cît de actuale sunt cuvintele lui astăzi!
Cheltuielile militare globale au crescut cu 9,4% anul trecut, ajungând la 2,7 trilioane de dolari, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Europa a fost cea mai mare cheltuială anul trecut. Germania s-a remarcat prin creșterea reînarmării, depășind Franța, la fel ca și Regatul Unit. În Orientul Mijlociu, cheltuielile Israelului au crescut vertiginos, în timp ce cele ale Iranului au scăzut.
Reînarmarea este o tendință pe termen lung. Aceasta este a zecea creștere consecutivă, reflectând în mod clar tensiunile internaționale accentuate. „Este fără precedent. Este cea mai mare creștere de la sfârșitul Războiului Rece”, a declarat un purtător de cuvânt al SIPRI.
Pentru anii următori, Institutul de la Stockholm prevede o creștere a proiectelor masive de achiziții în industria armamentului. Anul trecut, aceste cheltuieli au avut deja un impact socioeconomic și politic profund. Multe țări europene reduc alte linii bugetare, cum ar fi cheltuielile medicale, pentru a finanța resursele sporite alocate armatei.
Creșterea a fost observată în peste 100 de țări. Bătrânul Continent a cheltuit cu 17% mai mult. Totalul se apropie de 693 de miliarde de dolari, o sumă care se așteaptă să crească odată cu planul european „ReArm Europe”, o inițiativă a Comisiei Europene care vizează creșterea cheltuielilor militare până în 2030, pe fondul războiului din Ucraina.
După ce a obținut aprobarea partidelor politice pentru a-și reînarma țara, Friedrich Merz, câștigătorul recentelor alegeri parlamentare, a anunțat: „Germania s-a întors”. Cheltuielile militare ale țării au crescut cu 28%, ajungând la 88,5 miliarde de dolari, plasând-o pe locul patru, depășind India. Pentru prima dată de la reunificare, Germania a devenit cel mai mare contribuitor la apărare din Europa Centrală și de Vest.
Germania depășește în mod special Franța. După o creștere de 57% în 2017, bugetul francez al apărării scade treptat, ajungând la 64,7 miliarde de dolari anul trecut. În timp ce Franța a fost depășită în mod tradițional de Londra, care deține arme nucleare, Franța este al nouălea cel mai mare contribuitor din lume.
Peste Atlantic, Statele Unite rămân pe primul loc cu o creștere de 5,7% anul trecut, echivalentul a aproape 1 trilion de dolari. Această sumă reprezintă singură 37% din cheltuielile globale și 66% din cele ale statelor membre NATO. În cadrul alianței transatlantice, 18 din cele 32 de țări au atins obiectivul de 2% din PIB anul trecut. Aceasta este considerată o etapă importantă fără precedent de la înființarea NATO.
În Orientul Mijlociu, tendința este similară. Israelul, care își continuă războiul în Fâșia Gaza, a depus eforturi pentru a-și mări cheltuielile militare cu 65% anul trecut față de 2023, ajungând la 46,5 miliarde de dolari. Aceasta este cea mai mare creștere de la Războiul de Șase Zile din 1967.
Cheltuielile Iranului au scăzut cu 10%, ajungând la 7,9 miliarde de dolari.
Cheltuielile militare globale au crescut cu 9,4% anul trecut, ajungând la 2,7 trilioane de dolari, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Europa a fost cea mai mare cheltuială anul trecut. Germania s-a remarcat prin creșterea reînarmării, depășind Franța, la fel ca și Regatul Unit. În Orientul Mijlociu, cheltuielile Israelului au crescut vertiginos, în timp ce cele ale Iranului au scăzut.
Reînarmarea este o tendință pe termen lung. Aceasta este a zecea creștere consecutivă, reflectând în mod clar tensiunile internaționale accentuate. „Este fără precedent. Este cea mai mare creștere de la sfârșitul Războiului Rece”, a declarat un purtător de cuvânt al SIPRI.
Pentru anii următori, Institutul de la Stockholm prevede o creștere a proiectelor masive de achiziții în industria armamentului. Anul trecut, aceste cheltuieli au avut deja un impact socioeconomic și politic profund. Multe țări europene reduc alte linii bugetare, cum ar fi cheltuielile medicale, pentru a finanța resursele sporite alocate armatei.
Creșterea a fost observată în peste 100 de țări. Bătrânul Continent a cheltuit cu 17% mai mult. Totalul se apropie de 693 de miliarde de dolari, o sumă care se așteaptă să crească odată cu planul european „ReArm Europe”, o inițiativă a Comisiei Europene care vizează creșterea cheltuielilor militare până în 2030, pe fondul războiului din Ucraina.
După ce a obținut aprobarea partidelor politice pentru a-și reînarma țara, Friedrich Merz, câștigătorul recentelor alegeri parlamentare, a anunțat: „Germania s-a întors”. Cheltuielile militare ale țării au crescut cu 28%, ajungând la 88,5 miliarde de dolari, plasând-o pe locul patru, depășind India. Pentru prima dată de la reunificare, Germania a devenit cel mai mare contribuitor la apărare din Europa Centrală și de Vest.
Germania depășește în mod special Franța. După o creștere de 57% în 2017, bugetul francez al apărării scade treptat, ajungând la 64,7 miliarde de dolari anul trecut. În timp ce Franța a fost depășită în mod tradițional de Londra, care deține arme nucleare, Franța este al nouălea cel mai mare contribuitor din lume.
Peste Atlantic, Statele Unite rămân pe primul loc cu o creștere de 5,7% anul trecut, echivalentul a aproape 1 trilion de dolari. Această sumă reprezintă singură 37% din cheltuielile globale și 66% din cele ale statelor membre NATO. În cadrul alianței transatlantice, 18 din cele 32 de țări au atins obiectivul de 2% din PIB anul trecut. Aceasta este considerată o etapă importantă fără precedent de la înființarea NATO.
În Orientul Mijlociu, tendința este similară. Israelul, care își continuă războiul în Fâșia Gaza, a depus eforturi pentru a-și mări cheltuielile militare cu 65% anul trecut față de 2023, ajungând la 46,5 miliarde de dolari. Aceasta este cea mai mare creștere de la Războiul de Șase Zile din 1967.
Cheltuielile Iranului au scăzut cu 10%, ajungând la 7,9 miliarde de dolari.
Închei tot cu un citat din gandirea lui Ceaușescu, care, după cum vedem, este de o excepțională actualitate...
"Continuarea amplasarii armelor nucleare, acumularea de noi mijloace de distrugere in masa, la adapostul tratativelor, ar echivala, de fapt, cu o încercare de linistire a opiniei publice, a popoarelor, pentru a se putea continua cursa inarmarilor...adresez parlamentelor, șefilor de state si guverne, tuturor forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, popoarelor chemarea de a ne uni eforturile, de a face totul pentru oprirea cursei inarmarilor, pentru a determina trecerea la dezarmare, si in primul rand la dezarmare nucleara, pentru asigurarea dreptului fundamental al popoarelor la dezvoltare libera si independenta, la existenta, la pace, la viata!
Sa facem totul pentru a opri militarizarea spațiului cosmic! Sa indreptam cercetarea științifică nu spre un "război al stelelor"; aceasta ar însemna dispariția sau intunecarea in general a universului! Sa facem totul pentru a pastra planeta noastra asa cum a creat-o natura, pentru a păstra universul liber de orice arme nucleare! Sa facem totul pentru ca generațiile viitoare să poată privi stelele, pentru ca indragostitii sa poată privi stelele si sa se bucure de ele! Omenirea are nevoie de oameni politici, de conducatori care doresc viața, care iubesc lumea, iubesc oamenii! În numele vieții si oamenilor, sa facem totul pentru dezarmare, pentru pace si pe Pamant si in Cosmos".
A consemnat Ciprian Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu