România
Muncitoare
MARTIE
2018
Muncă
şi unitate, luptă
pentru
dreptate!
Publicaţie
a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România
Muncitoare – Nr.263 din MARTIE 2018
Colectiv
de redacţie:
Ciprian
POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius
BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
OSIM-M-2005-06220;
ISSN-1224-2543
Nimic
pentru țară
P
R I N T R E S C A N D A L U R I
Bombardaţi
cu tot felul de ştiri, nu prea mai avem timp să vedem decît ceea
ce ni se serveşte- Nu zic. protocoalele şi lista neagră. ca şi
dezvăluirile domnului Ghiţă pot fi şi sînt foarte importante.
Numai că se mai întîmplă şi altele, poate la fel de importante.
Astfel,
deşi s-au majorat salariile (şi chiar s-au majorat!) o mulţime de
nemulşumiţi ameninţă cu greva.
Domnii
prodesori chiar au făcut grevă în dauna celor care susţineau
examene. Credeţi cumva că au făcut grevă pentru că nu sînt
lăsaâi să fie exigenţi şi trebuie să treacă elevi care în
casa a IX a nu ştiu să citească ? Sau că programa e încărcată
cu tot felul de lucruri inutile ? Nici vorbă! Pentru bani! Ei vor
mai mulţi bani, chiar dacă nu au eficienţă. Unii poate au, dar nu
i-am auzit nici pe aceia să dorească să se introducă drept
criteriu de salarizare şi performanţa.
Şi
medicii fac grevă. vor mai multe sporuri! Şi noi am vrea ca oamenii
să nu mai fie trataţi ca simple nume la care se adaugă un
diagnostic, fărăsă le pese dacă cei de pe patul de spital trăiesc
sau mor. Şi doamnele asistente să nu mai fie supărate dacă
noaptea. doamne fereşte!. ar putea deranjate de la somn. Sau cel
puţin să nu confunde infarctul cu viroza şi să lase omul să
moară! Sigur în ţările ăn care pleacă nu pot proceda aşa.
Nemulţumiţi
par a fi şi poliţiştii. Pe ei nu-i apără nimeni! se plîngea un
lider sindical. Nici pe noi. Eu credeam că poliţia trebuie să ne
apere pe noi şi nu invers. Decît să se simtă mereu lezaţi de
critici, ar face bine să se preocupe realmente de problemele pe care
trebuie să le rezolve. Iar unii arrputea să înceapă măcar cu o
cură de slăbire, că de folosirea corectă a limbii romăne slabe
speranţe!
Mai
există şi cei din admiistraţie. Poate se informează domnul
munistru de finanţe cum gem primăriile,. deconcentratele şi tot
felul de agenţii inutile de rubedenii cunoştiinte sau oameni de la
partid, care taie frunze la cîini, pardon, se acopere de hîrtii
inutile!
În
rest e bine, cu atîtea scandaluri nu mai vedem nici cu cît cresc
preşurile la gaz şi curent. nici ce se mai întîmplă cu euro.
nici...
L
E C Ţ I I L E O C C I D E N T U L U I
Mereu
se găseşte cineva să ne dea lecţii. Nu că noi am fi grozavi, dar
nici aşa de răi cum ne văd unii. Personal mă săturasem să aud
că noi trebuie să fim monitorizaţi de cei care be-au cărat
pădurile, ne-au distrus itreprinderile şi mai apoi tot ce s-a
ridicat aici ca patronant romîmesc, ba ne-au făcut cu degetul să
nu cumva să facem comerş cu ruşii. În sfîrşit cineva - Adrian
Năstase - ne atrage atenţia asupra mosului cum ar trebui gestionată
relaţii cu ruşii.Şi nu numai. După scandalul cu lista neagră de
la Bruxelles, chiarar trebui să fim mai atenţi- Şi să nu mai
plecăm atîta capul! După lista asta de care chiar putem face caz
şi să ridicăm şi monitorizarea, am putea să ne gîndim serios
ca, în cazul în care suntem trataţi tot ca o ţară de mîma a
doua, să fim capabili să facem un referendum prin care să întrebîm
populaţia dacă mai vrea cu UE sau nu.! Şi pentru că veni vorba de
unii care ne tratează ca pe o colonie, după tot scandalul
protocoalelor şi tuturor minunilor pe care le face "elta"
DNA, văd că ambasada SUA tace mîlc. Am fi curioşi să vedem cu ce
argumente pot acum, fără să se facă de rîs, să-şi apere
favorita ?
In
rest, domnul Putin a fost reales. aşa că nu me rămîne decît să
vedemcum se vor descurca occidentalii, care sînt morţi fără gazul
lor şi probabil şi fără alte materii prime, mai ales că nici cu
domnul Trump nu se au bine.
Să
nu uităm cireaşa de pe tort! După ce ne-a tot dat lecţii, Franţa
e în plin scandal. Cică finanţări ilegale de campanie electorală.
Cine a plătit ? Un fost lider libian pe care tot ei l-au căsăpit
şi au distrus o ţată. Să te mai miri ? Nu! Dar nici să nu mai
acceptăm atît de uşor lecţiile occidentului.
Păcat
că ne plimbăm prin lume, vedem multe însă nu ne interesează sa
facem pentru România nimic, bun.
După
ce companii internaționale vor extrage gazele naturale din Marea
Neagra se constată ca conductele vor trece prin zona Costinești și
Tuzla. Așadar turismul v-a avea de suferit. Pe cine deranjează de
la București? Pe nimeni.
Ce s-ar
întâmpla dacă francezii ar face o conductă asemănătoare în
zona turistica Biarritz?
De ce
nu încercăm să le explicăm lumi internaționale ca ajunge cu
jaful din România.
Ar
trebui să negociem sa avem și noi (ca stat) controlul asupra
unor ramuri ale economiei naționale. Turismul, agroturism,
infrastructura țării și exploatarea sării, spre exemplu.
Distrugerea
mediului în România înseamnă poluare. Pentru poluare Uniunea
Europeană ne amendează. Cine prin legislație și avize aproba
distrugerea pădurilor și automat a florei și faunei?
Inundațiile
sunt făcute de ape și datorita defrișări și a gunoiului aruncat
pe marginea râului.
Ne
plangem ca nu am atras fonduri europene. Și ca să vezi presa pune
pe masă dovezi cum autoritățile locale și naționale, pentru
unele proiecte, nu mișcă un deget. Banii nu sunt cheltuiți.
Cand
spui unui medic specialist ca v-a câștiga un venit de 15000 lei
brut pe luna (aici intra și sporul și garda) este de lăudat
și te pupa. Atenție este suma bruta. După impozit și taxe v-a
rămâne cu 60% din ea, adică cu 9000 lei venit net.
Dacă
vei pune ca 1 euro v-a ajunge în acest an la 4,75 / 4,80 lei,
preturile de consum vor creste va las sa va gândiți.
Revenind
la medici, ei tot vor pleca.
Poți
sa dai și un venit de 1 milion lei caci dacă nu asiguri cele
necesare lucrului.... Mulți medici rezidenti și sunt în Europa.
Va asigur ca peste jumătate din ei vor reveni(în străinătate)
după ce devin specialiști sa lucreze afara din România.
S-au
mărit salariile asistenților și medicilor dar la persoanele care
lucrează în aparatul administrativ din spitale, la șoferul de pe
ambulanță? Evident că Nu.
Și mai
este ceva. Acesta mărire s-a făcut în avans de anul 2022. Prima
atunci nu v-a mai fi nici o mărire de salariu. Dacă leul v-a fi 5
lei....
Toate
maririle de salar făcute în detrimentul investiție și al creeri
Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare vor avea de suferit.
Dacă
și foștii primari, viceprimar, președinte și vicepreședinte de
consilii județene vor primi indemnizație speciala atunci vom
înțelege unde se duc banii din asigurări sociale. Hadrian
Fără
Comparații!
Va rog
sa nu mai faceți comparații între guvernele României din
perioada 1970-1989 cu anii actuali 2010-2018.
Va rog
sa Nu mai comparați PSD cu PCR.
Generațiile
născute după 1989 ar trebui să știe că pe majoritatea
suprafețelor de teren unde azi sunt supermarketuri și clădiri
impunătoare, erau cândva intreprinderi producătoare.
Bunicii
și chiar părinții lor cunosc aceste lucruri însă preferă să
nu spună nimic.
De ce
ne ascundem și nu spunem că aveam nave de pescuit oceanic care
făceau la bordul navei conserva. Conserva de pește era foarte
bună, în ulei sau /și sos tomat.
Sucurile
de fructe, conservele de fructe, conservele de carne și
conservare pateu, borcanele cu fasole și cârnați, conservele de
urzici. Toate se producea în România.
Învățămîntul
era o carte pe materie. Acum avem 2/3 manuale pe materie. Aveam
uniforme unice și erau ok. Acum vezi de la început posibilitatea
fiecărei familii, după îmbrăcămintea copilului.
După
1990 s-au investit bani in săli de sport și după 2014 în
terenuri de footbal. Rezultatele sportive se văd de la an la an.
În
perioada 1975-1989 România a plătit cca 20 miliarde dolari
datoria externa (cca 6-7 miliarde dolari au fost doar dobânzi).
Stim cu ce sacrificii s-a plătit datoria externa.
Acum
avem cca 100 miliarde euro datorie externă. Cine o v-a plăti?
Stim cu toți că statul mai deține doar 4% din economie. Peste
40% din suprafața agricolă a României aparține investitorilor
străini. Pădurea este oficială a statului, neoficial străinii o
taie. Hadrian
Tot
statul câștigă
Nu
înțeleg ce se întâmplă cu România. Guvernul României se
împrumuta zilnic , încasările sunt depășite de cheltuieli și
maririle de salarii încep să facă victime.
Lumea
din jurul primăriilor se bucura ca vor avea salarii mari, acum 6
luni. Acum, constatăm că incep sa se faca disponibilizări de
personal (pentru inceput intre 3-10%).
De la
1 martie 2018, se măresc salariile bugetarilor din învățămînt
și sănătate. Toată lumea este în delir. Da, este bine, însă
pînă cand ? Cât timp v-a putea susține această creștere?
Sa
rețineți că medicul care se spune că v-a câștiga un salar de
încadrare de 15000 lei în urma impozitării va avea în mână
cca 9000 lei.
Statul
dorește în acest fel să mărească impozitarea.
Asigurările
Sociale vor câștiga: 35 % . La un salariu de 15000 lei ,
asigurări sociale sunt 5250.
Prin
reducerea impozitului la 10% orașele mici vor pierde sigur.
Încet și orașele mijlocii vor pierde. Impozitul la un salar
15000 lei este de cca 750 lei.
Ceea
ce nu se spune este ca orașele mici cu spitale mici nu vor putea
rezista, iar orașele mari vor avea de câștigat. Secții întregi
se vor închide Nu din cauza salariilor Ci din cauza ca un procent
de 80%-90% din Cheltuieli vor merge pe salariile personalului.
Nu
vreau sa fiu rau dar Guvernul României nu face nimic pentru a
extinde contribuția de 4% din economie a statului. V-a fi al
doilea an consecutiv cand 90% din profitul net al companiilor de
stat vor alimenta bugetul. Nimic despre reparații și modernizări
în aceste companii.
Sănătatea
și Învățămîntul sunt zone unde trebuie să aduci bani de
acasa. Cum Guvernul României nu este interesat de a face rost de
bani decât prin taxe, impozite și împrumuturi viitorul sună
periculos. Hadrian
Exodul
românesc
Interesant
este că Guvernul României în 2018, tace. Toți știu dar nimeni
nu îndrăznește să spună deschis. Toți analiștii spun ca
anual (este o medie) un oraș cam de 80000 de locuitori dispare
anual. Oamenii pleacă din țară sau mor.
În
afara țării în 10 ani ( 2007-2017) potrivit Centrului de
cercetare in domeniul emigrării au plecat 3, 5 milioane de
cetățeni. Oare cati au plecat inainte? Cati au murit in aceasta
perioada?
În
ianuarie 1990 aveam (România) 23 milioane de cetățeni.
Oare
care este suma reală a cetățenilor care trăiesc (
martie 2018) în România?
Oamenii
vor mai pleca din România. De ce?
-
instabilitatea legislativă a țării,
-
imaginile negative față de diferite meserii practicate în
România,
-
lipsa de echipamente și materiale cu care trebuie să lucrezi,
dotarea unor instituții cu materiale acolo unde nu ai personal
calificat.
-
lipsa infrastructurii adecvate timpurilor noastre,
-
concentrarea în marile orașe a peste 70% din economia națională
și tot în marile orașe concentrarea a aproape 40% din
populația țării nu poate aduce prosperitate și belșug. Cu
restul ce faci?
-
ușurința cu care se gasesc resursele financiare pentru
instituțiile publice centrale ale Statului Român, În
detrimentul societății civile românești.
- Nu
Veniti cu propaganda că Măriți salariile la diverse categorii
sociale de bugetari cand nu sunteți în stare să asigurați
baza de lucru.
-
distrugerea treptată a economiei de stat colaborata cu
distrugerea sistemului de învățămînt profesional a adus la
lipsa unor profesi ca zidar, tâmplar, cizmar, lăcătuș, sudor,
electrician, tehnician agronom, etc. Hadrian
România
este tara unde avizele și autorizațiile fac legea
Un
an este necesar pentru negocieri cu Uniunea Europeană pentru a
crea Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare( nu înțeleg
de ce Uniunea Europeană dirijează ceea ce trebuie sa facem cu
companiile de stat ale României) , un an pentru a selecta
conducerea ei. Cum în 2017 și, posibil, în 2018, toate cele
27 de companii și unități economice care vor alcătui Fondul
Suveran au fost obligate sa verse la bugetul de stat toate
rezervele și dividendele obținute, nu știu cum v-a
funcționa.
Zece
ani pentru studiu și documentare și studiu de fezabilitate
pentru o inie de metrou între aeroportul Otopeni și Gara de
Nord din București.
Bizar
cum oamenii din Ministerul Mediului dau avize pentru
defrișări în zone protejate și rezervații naturale.
Cum
poți da avize și autorizații în diverse localități pentru
construcția unor stadioane moderne, apoi dai în administrarea
unui singur club (stadionul a fost făcut din bani publici);
construim stadioane în zone unde nu ai aeroport, infrastructura
este la pământ, iar cluburile sportive au bani doar
pentru a supraviețui (modelul sălilor de sport)?
Pentru
a schimba legi în favoarea unor grupuri de interese nu se pune
problema de un aviz de la Uniunea Europeană, ci numai când
este nevoie de lucruri simple în interes național.
Un
vom ajunge? Hadrian
Moneda
euro, un vis pentru România
Teoretic,
toate statele europene visează la o monedă unică și la o
Europa unita. Faptic, vedem ce se întâmplă, astăzi.
Moneda
europeana nu se va extinde spre est prea mult. Este o monedă
conceputa pentru economia și unitatea țărilor vestice în
fata SUA, Rusiei și Chinei.
Europa
de Est reprezinta o zona de consum și o zonă bună pentru a
recupera produse brute și naturale.
Păcat
ca nimeni din consulatele românești din Franța nu a remarcat
ca unele case de marcat îți arată și azi pe bonul ce-l
primești o paritate la zi între euro și francul francez
(paritatea ar fi de 1 euro = aproximativ 6 franci francezi).
Pentru cine a uitat, francul francez este fosta monedă a
Franței până la introducerea monedei unice Euro. Acest lucru
poate spune ceva.
Surprinzător
sau nu, după Germania, anul acesta și Ungaria a anunțat
repatrierea a cca 70% din rezervele de aur și valutare
ale țării.
Banca
Națională a României spune ca nu trebuie să ne temem.
Rezervele sunt la loc sigur. Tot Banca Națională a spus ca nu
mai este rentabil sa cumpere aur de pe piața interna și nu
mai depozitează decât un procent din rezervele valutare și
de metale prețioase în aur.
Unde
mai punem că România nu mai are putere economica publică, de
stat. Deține doar 4% din economie.
Instabilitatea
financiara și legislativa poate fi o noua discuție în
vederea realizării cadrului prielnic pentru moneda europeana.
Toate
bogățiile solului și ale subsolului romanesc Nu mai sunt
decât cu numele ale României, căci faptic ele sunt în
administrarea investitorilor, în mare parte, Străini.
Toate
acestea pot constitui un motiv ca moneda europeana sa nu fie
oficiala în România. Nu uitați ca mai depinde și de statele
membre ale UE. Hadrian
Mai
jos, un deosebit de interesant material de presa despre actualele
evoluții intre Turcia și Grecia, apărut pe fluxul Tass și
Sputnik, în limba spaniolă, intituulat "Intrebarea nu este
dacă va exista un conflict cu Turcia, ci când va începe"
În
ultimul timp, relațiile dintre Ankara și Atena au intrat într-o
fază critică. Tensiunea dintre cele două țări a crescut, în
special în ultimele săptămâni.
Totul
a început atunci când o navă de patrulare turcă s-a ciocnit cu o
navă a pazei de coastă din Grecia în Marea Egee și s-a agravat
atunci când Turcia a refuzat să extrădeze doi militari eleni care
au intrat pe teritoriul turc, din greșeală, din cauza condițiilor
meteorologice nefavorabile și pe care, ulterior, i-a acuzat de
"spionaj".
Până
în prezent, Marea Egee rămâne principalul "mar al discordiei"
dintre Grecia și Turcia. Ankara a refuzat să semneze Convenția ONU
din 1982 privind Dreptul Mării, care stabilește un standard de 12
mile marine (22 km) pentru apele teritoriale din jurul teritoriilor
insulare. În 1995, Turcia a amenințat că orice încercare a Atenei
de a aplica limita prescrisă de ONU ar constitui un casus
belli. Grecia, la rândul său, a condamnat conduita Turciei
și a definit-o drept o încălcare a Cartei ONU.
Experții
intervievați de ziariștii rusi au avertizat despre posibilele
consecințe ale deteriorării relațiilor din regiunea Mării Egee.
Astfel, Konstantinos Grivas, profesor de Geopolitica la Academia
Militară Elenă, consideră că Turcia și Grecia sunt în prezent
"aproape de un război".
„Suntem
în fata unei escaladări uriașe în relațiile turco-grecești. Și,
lucrurile se pot agrava, după cum observam, dat fiind faptul că
administrația turcă crede că poate urmări o politică de
revizionism în regiunea noastră, împotriva Greciei, gândindu-se
că Atena se confruntă cu dificultăți economice serioase“, a
spus Grivas, citat de ziaristul rus Gennadi Melnik.
Potrivit
expertului grec, Ankara folosește uneltele așa-zisului război
hibrid împotriva Greciei.
„Nu
există un război, în sensul literal al cuvântului, dar este o
situație care este departe de a fi un apel la pace. Această stare
include omisiune agresivă a dreptului internațional, presiunea
psihologică și acțiuni militare“, a mai spus Grivas.
Expertul
nu este singura voce din mediul academic care are această opinie
referitor la tema în analiza. Ioannis Mazis, profesor la
Universitatea Națională Kapodistriană din Atena, consideră că
politicile Turciei au devenit mai agresive și provocatoare, nu numai
în ceea ce privește Grecia, ci și în raport cu întreaga regiune
mediteraneană.
Potrivit
lui Ioannis Mazis, Ankara aplică în prezent politica externă în
trei subsisteme regionale: partea centrală și de vest a Peninsulei
Balcanice, regiunea Mării Egee și arhipelagul Dodecanez provincia
greaca Tracia și Insula Cipru.
Mazis
consideră că pentru a contracara Turcia, Grecia trebuie să
dezvolte două axe de cooperare externă: Atena-Nicosia-Ierusalim,
respectiv Atena-Nicosia-Cairo.
La
rândul său, George Phillies, profesor în cadrul Colegiul Național
de Apărare de la Atena, consideră că grecii trebuie să fie
psihologic gata pentru orice rezultat al acestor evoluții și să
fie pregătiți chiar și pentru o mobilizare a trupelor. În plus,
elenii trebuie să înțeleagă că, într-o confruntare ipotetică
cu Turcia, ei pot conta doar pe ei înșiși.
„Situația
în relațiile cu Turcia este critică. Nu am ridicat întrebarea
dacă va exista o confruntare cu Turcia, ci când va avea loc. Cred
că trebuie să fim pregătiți psihologic pentru asta. Acest lucru
nu este o mobilizare care va fi anunțată săptămâna viitoare, ci
o Turcie care nu ne va lăsa altă opțiune ", a spus Filis.
Expertul
consideră că Ankara este, în prezent, într-o situație foarte
dificilă.
„Imperiul
Otoman era în aceeași situație în secolul al XIX-lea, când
Turcia și-a dislocat trupele în trei țări: Cipru, Siria și
Irak, state din sfera otomană. În același timp, Filis a adăugat
că Ankara nu este în prezent capabilă să provoace o situație
care poate fi descrisă ca fiind cu adevărat critică.
"Astăzi,
Turcia nu mai este un aliat pentru multi dintre membri NATO, Grecia
trebuie să profite de această situație (...)", a spus el.
Potrivit
lui Filis, Ankara creează, pentru opinia publică interna,
imaginea unui vrăjmaș, care, probabil, ar fi preluat insulele
turcești. În acest fel, profesorul s-a referit la o serie de
dispute pe care ambele țări le susțin cu privire la controlul
anumitor zone ale Mării Egee și al mai multor insule.
Disputa
actuală din Marea Egee face parte dintr-o luptă care a fost o
constanta de-a lungul secolelor, de la ocuparea otomană a
Constantinopolului în 1453, până la controlul turc asupra Greciei;
trecând prin războaiele multiple din secolele al XIX-lea și al
XX-lea și invazia turcă relativ recentă a Ciprului de nord în
1974.