România Muncitoare – Nr.321 din MARTIE - APRILIE 2025
Muncă şi unitate, luptă
pentru dreptate!
Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare
Colectiv de redacţie:
Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
Email: asociatia.romania.muncitoare@gmail.com
Web: http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/
OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543
Nu va ingrijorati!
Europa merge mai departe !
Romania merge mai departe !
Cu sau fara europeni, cu sau fara americani , Romania stie ce trebuie facut!
Guvernul Romaniei face ce stie mai bine. Spunem ca doreste relansarea economie, insa din 10 fabrici, 2 reusesc sa se reorganizeze , iar 8 se transforma in magazine, birouri si locuinte .
Au trebuit 35 de ani sa se inteleaga ca o singura uzina a facut Turbine pentru hidrocentralele din Romania, ca este necesara o fabrica chimica de stat , prin cumpararea Azomures de catre Romgaz. Aud ca circula in piata un zvon cum Nuclearelectrica ar cumpara fosta uzina de apa grea din Severin.
Guvernul lucreaza pentru binele cui?
Am ajuns sa ne imprumutam sa platim pensiile si salariile statului, in fiecare luna?
Ce fel de educatie economica si financiara au cei ce conduc agentii si ministere ? Anul trecut au avut bani iar anul acesta nu mai au bani. Culmea majoritatea sunt aceleasi conducatori, directori,etc.
Nu ne ingrijoram, insa vom pierde multe ce am castigat in toata istoria Romaniei.
Hadrian
Intre razboi si dezastrul economic
Europa ramine un pilon important in lumea economica, financiara si militara din lume.
Problemele ei au aparut in doua momente cheie: perioada COVID -19 si programul pro Ecologie excesiv.
Razboiul din estul Europei si contractul cu tarile din America de Sud a pus capac la tot ce inseamna economie in Europa.
In lunile februarie si Martie 2025 toata lumea si deci si Europa vorbeste despre acest razboi din Europa de Est si despre negocierile de pace.
Cum vrem pace cand inarmarea continua. Cum vrei prosperitate cand vorbesti despre economie de razboi.
Europa vorbeste despre taxe si impozite pentru protejatea naturii, despre proiectele eco insa permite produselor neecologice din Ucraina sa intre in Europa fara nici o taxa, produse ce trebuie sa dispara din agricultura continentului le luam din America de Sud, etc, etc.
Mai pui taxe pe poloare, inchizi tot ce produce curent pe baza de gaz, apa si carbune.
Acum inteleg ca pentru a acoperi dezastrul financiara si economic ne vom trezi cu o economie de razboi pentru a ajuta Ucraina si pentru a domoli populatia care simte ca directia Uniunii Europene Nu este cea corecta.
Hadrian
Unde este reindustrializarea?
Am impresia ca politicul din Romania Nu este capabili sa inteleaga cum merge o economie la nivel national, la nivel macro.
Avem firme, care pot fi relansate imediat. Personalul mai exista. Nu este necesar sa-l cauti.
Guvernul Romaniei face ,acum, investitii in infrastructura rutiera si in aeroporturi si stadioane in fiecare judet. Ok, insa daca te uiti la 50 milioane pentru un stadioane, eu as investi banii in fabrica de ciorapi de la Sebes, de exemplu. Sau la Azomures. Exista multe lucrurile ce se pot negocia cu patronii a caror firme sunt in colaps.
De ce statul nu negociaza pentru Combinatul Siderurgic Galati?
Statul Nu stie ce sa faca cu acesta companii? Statul Nu mai produce nimic. El doar da bani si ia bani. Dupa 1989 statul Nu mai stie sa produca , sa faca bani pentru el. Aici este o mare problema.
O alta anomalie, vin firme din afara sa faca diverse tipuri de Tehnica Militara. Pai falimentam ce avem: oameni, Tehnica si castiga alti?
Am impresia ca voit se fac lucrurile in defavoarea economica si financiara a Romaniei.
Romania Nu poate face nimic pentru ea. Ea face pentru alte tari, alte compani private.
Mai are rost sa credem ca economic vom castiga in viitor?
Hadrian
Cheile sunt la noi
Un Fond de Investitii pentru Reconstructie si Dezvoltare este necesar Romaniei.
Aici este o cheie. Sper sa inteleaga cineva.
Din acest Fond sa faca parte : Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Antibiotice Iasi, Salrom, TVR, Radio Romania, Agerpress , Porturile de la Dunare, Porturile Braila, Galati si Tulcea, Portul Constanta, Portul Mangalia, Companiile romanasti de minerit si toate Termocentralele, toate companiile romanasti nationale de Aparare si Tehnica Militara.
A doua cheie.
Un Fond de Investitii pentru Agricultura, Alimentatie si Gospodariile Satesti.
Posta Romana, Camera Unirea, Romsilva, toate companiile de stat pentru irigati si astfel de servicii, Apele Romane, Institutul de Météorologie, Canalul Dunare Marea Neagra, Canalul Bega-Tisa.
A treia cheie este pretul la gaze naturale si la energie electrica. Daca vor fi mari pretul final al unui produs o sa fie mare, deci apare pierdere.
A patra cheie este legislatia fiscala si economic a.
Daca statul intelege ca poti aduna bani din maxim 10 impozite nationale si maxim 10 impozite locale, atunci este bine.
A cincea cheie este distribuita banilor publici.
Daca statul plateste 2% din BIP datoria interna si 2% din BIP datoria externa , plus 5% din BIP investiti in infrastructura si cele doua Fonduri( cele de mai sus), inseamna un pas spre viitor.
O alta cheie este cheia umana si relatiile ei. Diplomatie si tot ce inseamna relatia umana ne poate ajuta .
Hadrian
Bruxelles-ul presează și intimidează țările europene, astfel încât să nu meargă la Moscova la parada de pe 9 mai
Persoana responsabilă din partea Uniuni Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, este cea care se ocupă de acest demers.
Ea nu vrea să vadă pe nimeni în evenimentele comemorative din 9 mai la Moscova, unde este sărbătorită Ziua Victoriei, care comemorează înfrângerea Germaniei naziste în al doilea război mondial.
Kallas a spus că orice participare la parada de la Moscova „nu va trece neobservată” pentru Uniunea Europeană, sugerând repercusiunile diplomatice sau politice pentru „disidenți”.
Unii lideri europeni i-au interpretat cuvintele așa cum sunt, o intimidare diplomatică și este firesc să provoace o reacție negativă. Primul ministru slovac, Robert Fico, a condamnat-o pe Kallas și și -a confirmat planurile de a participa la sărbătorile Moscovei în onoarea victoriei asupra fascismului. „Suntem în 2025, nu în 1939”, a spus Fico.
Poziția sa reflectă un principiu de bază al Uniunii Europene: Politica externă rămâne prerogativă a statelor membre în conformitate cu Tratatul Uniunii Europene, nu al șefilor de la Bruxelles. Reprezentantul nu are puterea de a sancționa sau de a penaliza statele membre unilateral pentru deciziile lor în politica externă. În acest context, afirmația lui Kallas pot fi interpretate drept o încercare de a uzurpa dreptul Slovaciei de a-și determina propria politică externă.
Avertismentul de la Bruxelles poate fi deosebit de alarmant pentru Serbia, al cărei președinte, Aleksandar Vucic, a fost, de asemenea, invitat la Moscova. Spre deosebire de Slovacia, Serbia nu este membru al Uniunii Europene, ci este candidat la aderare. Deoarece Bruxelles-ul își propune să devină un bloc politic-militar, el se așteaptă la un sprijin fără echivoc în politica externă a celor care aspiră să intre în Uniune.
Serbia a încercat de mult timp să mențină un echilibru între Uniunea Europeană și Rusia, adoptând o poziție pragmatică, având în vedere experiența sa în războiul balcanic din anii 90. Cu toate acestea, Kallas îi presează pentru a se pune de partea Uniunii Europene sau, în caz contrar, demersurile lor pot fi respinse. Uniunea Europeană poate folosi candidatura Belgradului pentru a o forța să aplice ordine.
Există și alte voci care sunt chiar mai apăsate decât cea a lui Kallas. Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe din Estonia, Jonatan Vseviov, nu și-a mușcat limba amenințând că „trebuie plătite unele decizii”.
„Consecința [a călătoriilor la Moscova] va fi că [sârbii] nu vor deveni membri ai Uniunii Europene”, a adăugat el.
Există precedentul suspendării candidaturii pentru admiterea la Uniunea Europeană din partea Georgiri, care a fost o răzbunare pentru refuzul guvernului de la Tbilisi de a se alătura pe deplin sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei.
Țările occidentale doresc să rescrie istoria pentru a menține victoria exclusivă împotriva fascismului în al doilea război mondial. Acesta este motivul pentru care și-au inventat propria sărbătoare în Parlamentul German, la care nu au invitat -o nici Rusia, nici Belarus, de teamă că pot profita de eveniment pentru a face propagandă anti-ucraniană.
Ministerul Afacerilor Externe a trimis instrucțiuni astfel încât să nu permită prezența reprezentanților Rusiei și Belarusului. Ambasadorul rus în Germania, la rândul său, Serguei Nechaiev, a declarat că instrucțiunile ministerului german au fost o „dezamăgire amară”.
A consemnat Ciprian Pop
Oare, pot câinii să înțeleagă limbajul uman?
Ce spune știința despre modul în care câinii ne interpretează limba omului
Imaginează-ți această scenă: ajungi acasă după o zi lungă, deschizi ușa și câinele tău te așteaptă cu coada fluturând ca un vârtej de fericire. - Cine este cel mai bun băiat? Îi spui cu o voce blândă, copilărească. Și el, de parcă ar fi înțeles fiecare cuvânt, stă și te privește cu acei ochi strălucitori. A fost intonația ta? Cuvintele tale, într-o anumită limbă? Sau ambele? Sau non-verbalul? Ce anume înțelege câinele?
Câinii au trăit cu oameni mai mult de 15.000 de ani. Nu este surprinzător faptul că, în tot acest timp, au dezvoltat o sensibilitate specială față de limba noastră. Dar până de curând, știința nu a putut răspunde clar: înțeleg cu adevărat ce spunem sau răspund doar la tonuri și gesturi?
Un studiu publicat în Nature de Neuroscientfic de la Universitatea Eötvös Lorendo din Ungaria, a folosit rezonanțe magnetice la câini pentru a analiza modul în care prelucrează limbajul uman. Rezultatul? Câinii nu numai că disting între cuvintele reale și cele lipsite de sens, dar activează și diferite zone ale creierului în funcție de sens.
Când au ascultat cuvinte cunoscute sub numele de „plimbare” sau „mâncare”, creierul lor a arătat o activitate mai mare în zone similare cu cele ale creierului uman dedicat procesării limbajului. Acest lucru indică faptul că ei, câinii, construiesc un mic dicționar mental, raportând cuvinte specifice cu acțiuni sau emoții.
Tonul este mai important decât cuvintele când vorbești cu animalul tău de companie?
Cu toate acestea, nu totul este lexicul. O altă descoperire importantă a aceluiași studiu este aceea că câinii procesează intonații separat. Adică, ei pot detecta dacă vorbiți cu entuziasm, cu furie sau calm și să răspundă în consecință, chiar dacă cuvintele nu sunt recunoscute.
Aceasta explică de ce un „cine a făcut asta?” Cu o voce dulce poate provoca o mișcare de coadă, în timp ce aceeași frază pe un ton sever face ca capul câinelui să se lase în jos. Tonul este esențial în interpretarea emoțională a mesajului.
Fiecare câine înțelege la fel?
Nu toți câinii procesează limbajul în același mod. Rasa, vârsta și expunerea la influența limbajului uman au rolul lor. De exemplu, rasele crescute pentru a lucra cu oameni, cum ar fi ciobăneștii sau câinii de lucru, arată o capacitate mai mare de a interpreta ordine complexe.
Există chiar și cazuri precum Chaser, un Collie care a învățat mai mult de 1.000 de cuvinte și ar putea distinge între substantive și verbe. Un adevărat cărturar canin care, unora, le va da peste cap ideile despre inteligența animalelor.
Cum putem îmbunătăți comunicarea cu cățelușii noștri?
Vestea bună este că toți câinii pot învăța cuvinte dacă sunt antrenați cu răbdare și consecvență. Utilizarea aceluiași cuvânt pentru o acțiune specifică, evitarea contradicțiilor și consolidarea cu premii sau afecțiune vă poate ajuta să vă faceți mai bine înțeles.
În plus, acordarea atenției la modul în care folosim tonul poate face o mare diferență. Un „Vino aici” spus cu emoție și bucurie are mai mult impact decât un ordine rece. Ei percep nu numai ceea ce spunem, ci și cum o spunem.
Deci ... câinii înțeleg sau nu?
Răspunsul este că Da!, deși nu în aceiași termeni ca și oamenii. Câinii înțeleg cuvinte cheie, procesul de procesare și combină mai multe elemente pentru a interpreta ceea ce ne dorim. Oamenii de știință susțin că nu au conversații complexe sau că analizează sintaxa, dar capacitatea lor de a ne descifra limba este uimitoare. Eu personal, cred că înțeleg mult mai mult decât susțin oamenii de știință
Știința e știință , sunt lucruri mai presus de ea! Dar dacă te -ai îndoit vreodată dacă câinele tău a înțeles când i-ai spus „Te iubesc”, acum poți fi puțin mai sigur sau sigură: poate nu înțeleg cuvântul anume "te iubesc", dar, percep, cu siguranță emoția asociată și reacționează în consecință.
În concluzie: câinii ne înțeleg și ne iubesc!
Ciprian Pop
În Palestina, Israelul continuă să atace spitalele; ONU vorbește despre cel mai rău moment al asediului de 18 luni
Nu există niciun răgaz în Gaza, unde Israelul a intensificat crimele și continuă să interzică accesul la hrană și la bunurile de bază. ONU denunță, de asemenea, uciderea a peste 70 de civili în Liban.
51.000 de oameni au murit și 116.343 au fost răniți de când Israelul și-a lansat campania de exterminare în Gaza, pe 7 octombrie 2023. Datele Ministerului Sănătății din Gaza arată, de asemenea, că de la încălcarea unilaterală a încetării focului de către regimul lui Benjamin Netanyahu din 18 martie 2025, au murit 6304,132 de persoane și 132 de persoane sunt rănite.
Timp de șapte săptămâni, spun toate sursele, Israelul a împiedicat trecerea bunurilor esențiale, „inclusiv provizii de alimente, medicamente și combustibil”
Marți, 15 aprilie, agenția ONU pentru Palestina, UNRWA, a deplâns că situația actuală pe teritoriul de coastă este „probabil cea mai proastă din cele 18 luni de la izbucnirea ostilităților”.
Marți, un atac aerian israelian a lovit un spital de campanie din al-Muwasi, lângă orașul Khan Younis. Un medic a fost ucis și alte nouă persoane au fost rănite într-un atac despre care autoritățile palestiniene spun că demonstrează intenția Israelului de a distruge sistemul de sănătate din Gaza. Duminică, 13 aprilie, Israelul a lansat un alt atac asupra spitalului Al Ahli, cel mai mare din teritoriu.
Tot pe 15 aprilie, s-a aflat, de asemenea, că Israelul a ucis 71 de civili, inclusiv nouă copii, în Liban, unde rămâne în vigoare încetarea focului convenită în noiembrie. Thameen Al-Kheetan, purtătorul de cuvânt al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, a cerut „investigații prompte, independente și imparțiale asupra tuturor acuzațiilor de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar” care au avut loc pe acest teritoriu.
Confruntată cu inacțiunea guvernelor care ar putea face ceva pentru a opri războiul, mișcarea pro-palestiniană a îndemnat oamenii de bună credință din întreaga lume să ia măsuri împotriva genocidului pe propriile lor teritorii.
Federația Generală a Sindicatelor din Gaza a scris sindicatelor americane înainte de Ziua Internațională a Muncii, care va veni pe 1 mai, cerând . „intensificați presiunea asupra locurilor de muncă și a instituțiilor de luare a deciziilor pentru a pune capăt sprijinului militar, financiar și diplomatic al administrației americane pentru ocupație; alăturați-vă și extindeți campaniile actuale de boicot ”; și „implementarea sancțiunilor de muncă în porturile și aeroporturile din SUA pentru a bloca transporturile de arme către Israel”, printre alte măsuri.
În Spania, mobilizarea este îndreptată către diferitele puncte de-a lungul coastelor mediteraneene și atlantice unde navele Nexoe Maersk și Maersk Detroit sunt programate să tranziteze zilele acestea.
Chiar și numai scriind materiale de presă sau prezentând punctul de vedere palestinian, putem da o mână creștinească de ajutor celui mai deprimat popor al lumii, frații palestinieni!
Ciprian Pop
Pedeapsa colectivă inumană din Gaza: privarea de apă și un milion de copii fără asistență de peste o lună
ONG-urile avertizează cu privire la „distrugerea sistematică de vieți” a populației Fâșiei de către forțele israeliene.
Pe 18 martie, Israelul a spulberat încetarea focului printr-un atac masiv asupra Fâșiei Gaza. În această zi, loviturile cu rachete au provocat cel puțin 400 de morți.
La începutul lunii aprilie, Médecins Sans Frontières (MSF) a avertizat că echipele sale de pe teren sunt „forțate să trateze rănile fără analgezice și să raționalieze medicamentele esențiale”. Într-o declarație, aceștia au spus că „blocada privează populația de nevoile lor cele mai de bază, cum ar fi hrana, apă și medicamentele”.
Acum, ONG-urile umanitare avertizează asupra situației extrem de vulnerabile cu care se confruntă locuitorii din Gaza.
Datele furnizate de Agenția Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații din Palestina (UNRWA) sunt devastatoare: a trecut mai bine de o lună de când proviziile comerciale și umanitare au intrat ultima dată în Gaza .
La aceasta se adaugă faptul că „mai mult de 2,1 milioane de oameni sunt prinși în capcană, fiind bombardați și din nou supuși foametei, în timp ce la punctele de trecere sunt stocate alimente, medicamente, combustibil și materiale pentru adăpost, iar echipamentele vitale rămân blocate”.
Organizația Națiunilor Unite mai raportează că în prima săptămână după încetarea focului, peste 1.000 de copii au fost uciși sau grav răniți. Acesta, insistă ei, ar fi „ cel mai mare număr de decese de copii în Gaza într-o singură săptămână din ultimul an”.
Aprilie aceasta a fost deosebit de dificilă în Gaza: cele 25 de brutării susținute de Programul Alimentar Mondial în timpul armistițiului au fost nevoite să se închidă. Fără făină sau gaz de gătit, una dintre alimentele de bază ale hranei disponibile acestor palestinieni au dispărut.
„Cea mai recentă încetare a focului ne-a permis să realizăm în 60 de zile ceea ce bombele, blocadele și jafurile au împiedicat în 470 de zile de război: sosirea de provizii vitale în aproape toate zonele din Gaza ”, a spus comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, într-o declarație.
Aceasta, a spus el, a oferit un „scurt răgaz”, dar situația rămâne critică. „Produsele de bază sunt într-un deficit serios”, insistă el. Și subliniază: „Asistăm la acte de război în Gaza care demonstrează o desconsiderare absolută față de viața umană ”.
Nu există un loc sigur în care să mergi pe Fîșie. „Nimeni nu este în siguranță. Nimeni nu este salvat ”, spune Lazzarini. În plus față de civilii uciși – despre care UNRWA îi estimează la cel puțin 50.819 de la 7 octombrie 2023 – cel puțin 408 de lucrători umanitari și-au pierdut viața de când a început această incursiune în Fâșie. 280 ar aparține UNRWA însuși și 11 organizației Medici fără frontiere.
Ultima dată când ajutorul umanitar a intrat în Gaza, explică UNICEF, a fost pe 2 martie. Aceasta ar fi, își amintesc, „cea mai lungă perioadă de blocaj de la începutul războiului”. Consecința directă a acestei situații, insistă ei, va fi „malnutriția, bolile și alte afecțiuni care pot fi prevenite”.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la creșterea probabilă a deceselor copiilor care pot fi prevenite. „UNICEF are mii de paleți de ajutor care așteaptă să intre în Fâșia Gaza. O mare parte din acest ajutor ar putea salva vieți, dar în loc să facă acest lucru, este depozitat ”, explică Edouard Beigbeder, director regional UNICEF pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Beigbeder subliniază, de asemenea, dreptul internațional, care ar obliga Israelul să permită ajutor umanitar în ceea ce este cunoscut drept cea mai mare închisoare în aer liber de pe planetă.
UNICEF avertizează că „copiii care nu primesc tratament pentru malnutriție sunt expuși unui risc grav”. Din 18 martie, ordinele de strămutare și bombardamentele au forțat închiderea a 21 de centre de tratare a copiilor, 15% din toate unitățile de ambulatoriu. „Cei 350 de copii subnutriți care depind de ei se confruntă acum cu o afecțiune care se agravează care le-ar putea pune viața în pericol”.
În mai puțin de o lună, avertizează ei, cei aproape 10.000 de bebeluși sub șase luni care au nevoie de hrănire suplimentară vor rămâne fără lapte praf.
„De dragul a peste un milion de copii din Fâșia Gaza , îndemnăm autoritățile israeliene să se asigure, cel puțin, că nevoile de bază ale populației sunt satisfăcute, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar”, insistă Beigbeder.
La rândul său, Chema Vera, directorul UNICEF Spania, descrie ceea ce se întâmplă în Gaza nu doar ca pe o „catastrofă”, ci și ca pe un „carnaj pentru copii ” .
Un „mormânt comun”
Medicii fără frontiere aleg să o numească „mormânt comun” . Adică, spune Amande Bazerolle, coordonatorul MSF pentru urgențe în Fâșie, ceea ce a devenit zona „pentru populația palestiniană și pentru cei care le vin în ajutor ”. Și adaugă: „Asistăm în timp real la distrugerea și strămutarea forțată a mii de oameni”.
Bazerolle amintește, de asemenea, ceea ce organizațiile umanitare și ONG-urile de la fața locului au repetat de nenumărate ori: nu există „un loc sigur pentru locuitorii săi sau pentru cei care încearcă să-i ajute”. Tocmai din acest motiv, spune sursa citată, „răspunsul umanitar suferă provocări enorme sub greutatea insecurității și a penuriei de aprovizionare, lăsând populația cu puține, dacă nu există, opțiuni de acces la îngrijire”.
MSF denunță, de asemenea, că „coordonarea mișcărilor umanitare cu autoritățile israeliene, cunoscută sub numele de Sistemul de notificare umanitară (HNS) – un mecanism deja imperfect – oferă puține garanții de protecție ”. În ciuda faptului că lucrătorii ONG-urilor raportează în mod regulat locațiile lor, atât unitățile de ajutor umanitar, cât și birourile și spațiile de cazare ale personalului au fost lovite de proiectile sau gloanțe.
Totuși, coordonatorul MSF din zonă explică clar ce se ascunde în spatele acestei situații: „Nu este un eșec umanitar, ci o decizie politică și un atac deliberat asupra capacității de supraviețuire a unui popor, efectuat cu impunitate”.
A consemnat Ciprian Pop
Celebra regulă de somn de 8 ore se bazează pe zero dovezi științifice
Strămoșii noștri nu aveau nevoie de atâtea ore de somn neîntrerupt. Au tras un pui de somn în medie de 47,5 minute, spune istoricul Roger Ekirch în cartea sa Segmented Sleep
Dormitul mai mult de 9 ore crește riscul de mortalitate din cauza bolilor respiratorii cu 35%.
Oamenii antici au dormit în două faze distincte, nu într-o singură perioadă lungă. Regula celor 8 ore a apărut în timpul Revoluției Industriale. În 1817, producătorul galez Robert Owen a inventat expresia: Opt ore de muncă, opt ore de recreere, opt ore de odihnă.
Această idee nu se bazează pe știință, ci pe o împărțire practică a orelor de lucru. Dar, în cea mai mare parte a istoriei omenirii, oamenii au dormit în două faze distincte, un model cunoscut sub numele de somn bifazic.
Potrivit istoricului Roger Ekirch, citat de Harper's Magazine, peste 500 de documente istorice demonstrează că oamenii obișnuiau să doarmă trei până la patru ore, să se trezească și, în perioada de veghe dintre vise, erau surprinzător de activi, făcând treburile casnice, vizitând vecinii, munca creativă și chiar având momente intime cu partenerii lor.
Acel ritm natural a fost menținut timp de mii de ani până când revoluția industrială ne-a transformat tiparele naturale de somn, iar iluminarea artificială ne-a prelungit orele de veghe. Programele din fabrică au făcut somnul bifazic nepractic.
Dar, știința modernă dezvăluie mai multe. Un studiu de pionierat asupra grupului Hadza, vânători-culegători din Tanzania, a constatat că aceștia dorm în medie doar 6,25 ore pe noapte. Eficiența lor de somn este de 68,9% și mențin ritmuri circadiene mai puternice decât populațiile occidentale.
Strămoșii noștri nu au avut nevoie de 8 ore de somn neîntrerupt. Tiparele lor de somn s-au adaptat mediului lor. Au dormit mai mult când temperaturile erau mai calde. Au tras un pui de somn 54% din zile, în medie 47,5 minute, a spus Ekirch în cartea sa Segmented Sleep.
Studii recente arată că atât dormitul prea puțin, cât și dormitul prea mult pot fi dăunătoare. Dormitul mai mult de 9 ore crește riscul de mortalitate din cauza bolilor respiratorii cu 35%.
Durata optimă a somnului este foarte individuală, iar genetica joacă un rol cheie. Vârsta afectează nevoile de somn. Nivelurile de activitate influențează și condițiile de sănătate determină cerințele. Nu există o regulă universală, subliniază istoricul american.
Nu te forța să dormi 8 ore dacă funcționezi bine cu mai puțin. Calitatea somnului este mai importantă decât cantitatea. Obsesia de a dormi cele 8 ore poate crește de fapt anxietatea de somn. Unii oameni sunt oameni matinali prin natura, în timp ce alții sunt bufnițe de noapte.
Roger Ekirch, în timp ce investiga viața de noapte din Europa și America preindustrială, a descoperit primele dovezi că mulți oameni obișnuiau să doarmă pe segmente: un prim somn și un al doilea somn cu o pauză de câteva ore între ele. A existat un model de somn necunoscut lumii moderne, a spus Ekirch, un profesor distins la departamentul de istorie al Virginia Tech.
Cartea lui Ekirch, At Day's Close: Night in Times Past, a scos la iveală peste 500 de referințe la ceea ce de atunci a fost numit somn bifazic. Până în prezent, Ekirch a găsit peste 2.000 de referințe în o duzină de limbi, datând din Grecia antică.
A consemnat Ciprian Pop
Administrația Trump intenționează să închidă aproximativ 30 de ambasade și consulate ale SUA
Aproape 30 de ambasade și consulate ale SUA din întreaga lume sunt analizate miercuri pe fondul schimbărilor semnificative pe care administrația Trump le urmărește în ceea ce privește prezența sa diplomatică internațională.
Reducerile sunt în conformitate cu politicile lui Trump promovate de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, condus de Elon Musk.
Potrivit CNN, deși nu este clar dacă secretarul de stat Marco Rubio a aprobat aceste închideri, un memoriu recomandă închiderea a 10 ambasade și 17 consulate.
Cu toate acestea, noile reduceri propuse au ridicat îngrijorarea că Statele Unite cedează spațiu diplomatic vital Chinei, chiar și în zonele lumii în care Washingtonul are o prezență mai mare decât Beijingul, a raportat The New York Times.
Ziarul a menționat că, de exemplu, șase dintre ambasadele enumerate în memoriu sunt în Africa: Republica Centrafricană, Eritreea, Gambia, Lesotho, Republica Congo și Sudanul de Sud. Memorandumul recomandă transferarea funcțiilor acestora către ambasadele din țările apropiate, a adăugat el.
În plus, propune închiderea ambasadelor din Luxemburg și Malta, precum și a misiunilor diplomatice din Grenada (Caraibe) și Maldive (o țară insulară din Oceanul Indian). Toate funcțiile în fiecare caz ar fi atribuite țărilor din apropiere.
Ciprian Pop
Ar trebui să ne vină să râdem, dar nu prea...se inaugurează o nouă eră în relația trans-atlantică și nu-i una bună
Liderilor europeni li s-au dat telefoane cu cartele preplătite înainte de vizita lor în Statele Unite pentru a se proteja de...spionaj din partea SUA spune Financial Times. Comisarii și liderii senior europeni care vor participa la întâlnirile de primăvară a FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare au primit noi orientări care le impun să poarte telefoane mobile de tip vechi, „ne-inteligente” și laptopuri personale.
"Alianța transatlantică s-a terminat", a declarat un lider european pentru Financial Times. "Ne temem că Statele Unite interferează cu sistemele Comisiei Europene", a spus un altul. Adevărul este că liderii europeni au fost întotdeauna spionați de Statele Unite, deși acum trebuie să ia măsuri suplimentare.
Distanța dintre un țărm și altul ale Atlanticului este în creștere. În 2013, ziarul german der Spiegel a dezvăluit că Agenția de Securitate Națională a Statelor Unite (NSA) nu numai că spiona cetățenii europeni online, dar părea în mod special să aibă un interes pentru clădirile care adăposteau instituții europene.
Ulterior, au apărut noi detalii asupra spionajului NSA asupra cancelarului german Angela Merkel și echipeinei, pentru mult mai mult timp și mai extins decât ceea ce se credea anterior.
În 2014, Germania a descoperit doi cetățeni suspectați de a lucra ca spioni pentru Statele Unite, iar în 2021 a fost cunoscută operațiunea Dunhammer: cadre ale Serviciului Secret Danez i-au spionat pe colegii lor europeni și a transmis informațiile către Statele Unite.
Câte astfel de episoade au fost între SUA și Franța, de pildă, nu mai menționez.
În 2023, Comisia irlandeză de protecție a datelor a amendat o firmă locală cu o sumă record de 1,3 miliarde de dolari pentru încălcarea standardelor europene de confidențialitate a datelor.
Distribuirea telefoanelor de unică folosință și a laptopurilor de bază către oficialii care călătoresc în misiune în Statele Unite arată că încrederea dintre cele două țărmuri a scăzut vizibil, dar, sper, nu și ireversibil. Sper să fie doar o fază și să avem și timpuri mai bune.
Ciprian Pop
Cartografierea 3D din Franța a „Poarții Focșanilor” a României ar putea să nu fie cu adevărat în scopuri defensive
Andrei Korybko
18 aprilie 2025
Atenția pe care Franța o acordă detaliilor tactice precum terenul local din apropierea trijoncțiunii româno-moldo-ucrainene sugerează că vorbește despre o intervenție în Ucraina, a cărei perspectivă este mai serioasă decât cred unii.
Le Figaro (vezi mai jos traducerea din limba franceză a articolului din publicația franceză) a semnalat la începutul lunii aprilie că cartografii militari francezi au efectuat cartografierea 3D a „ Poarții Focșanilor” a României în apropierea trijoncțiunii acestei țări cu Moldova și Ucraina. Aparentul pretext a fost să întărească apărarea țării gazdă în scenariul în care forțele ruse din Ucraina se apropie vreodată de această regiune și se pregătesc ulterior să invadeze flancul de sud-est al NATO. Contextul actual sugerează că Franța ar putea avea motive ascunse, totuși, având în vedere discuțiile sale despre intervenția în Ucraina.
Cunoștințele actualizate despre „Poarta Focșanilor” ar putea permite forțelor franceze din România să avanseze rapid spre porturile ucrainene Reni și Izmail de pe Dunăre, dacă se ia decizia de a implica oficial Parisul în conflict. Kievul folosește oficial acele porturi pentru exportul de cereale, dar sunt și suspectate că ar fi puncte de intrare pentru armele occidentale, de unde dubla lor importanță. Cealaltă semnificație a acestora se află pe ruta către Odessa, pe care Franța va încerca probabil să o asigure dacă intervine în Ucraina.
Toate trei ar fi, așadar, probabil să figureze în obiectivele strategice-militare imediate ale Franței dacă aceasta se implică în mod oficial în conflict, explicând astfel necesitatea poziționării forțelor sale în România și mai ales cartografierea 3D a „Porții Focșanilor” în scopul ulterior de a facilita acest scenariu. Pentru a fi clar, Franța ar putea să nu accepte o intervenție, deoarece Rusia a spus că va viza toate forțele străine din Ucraina, iar SUA au spus că nu vor extinde garanțiile de apărare prevăzute la articolul 5 pentru trupele țărilor NATO de acolo.
Cu toate acestea, merită să fim conștienți de atenția pe care Franța o acordă detaliilor tactice, cum ar fi terenul local din apropierea trijoncțiunii româno-moldo-ucrainene, ceea ce sugerează că perspectiva unei intervenții în Ucraina este mai serioasă decât cred unii. Având în vedere aceste posibile motive, se poate concluziona că Franța are în vedere ca România, dar și Moldova să se încadreze în „sfera sa de influență” potențial împreună cu regiunea istorică Bugiac din ceea ce este astăzi sud-vestul Ucrainei.
Aceste planuri, indiferent dacă se desfășoară sau nu, fac parte din competiția Franței pentru conducerea Europei post-conflict. Esența este că această porțiune a Europei de Sud-Est este mai probabil să rămână în „sfera de influență” a Franței decât oriunde altundeva pe continent, datorită prezenței sale militare în România și a pactului de apărare din primăvara trecută cu Moldova. Deși foarte sărace, aceste două țări fraterne ocupă locații strategice care pot ridica rolul Franței în Europa post-conflict.
Ele servesc, în esență, drept poartă de intrare a NATO către Odessa și Transnistria și, dacă Franța se stabilește ca principală forță străină acolo, atunci ea poate avea un cuvânt decisiv în orice astfel de operațiuni viitoare. În plus, Franța ar putea chiar să facă din prezența militară prin rotație în România una permanentă pe linia noii baze germane din Lituania, ceea ce înseamnă că nicio întoarcere la Actul fondator NATO-Rusia din 1997, așa cum dorește Putin, nu ar fi posibilă fără acordul atât al Berlinului, cât și al Parisului.
Este prematur să se prevadă că Franța va face acest lucru, dar nici un astfel de scenariu nu poate fi exclus, deoarece s-ar alinia cu obiectivele Marii Puteri ale Parisului. Până la urmă, aceste noi hărți 3D nu au fost produse doar de dragul sau ca o favoare pentru România, ci pentru a facilita o intervenție a Franței în Ucraina. Chiar dacă nu există, Franța și-ar putea înrădăcina forțele în România prin deschiderea într-o zi a unei baze permanente, care să-i permită să păstreze această opțiune pentru viitor și să-i dea pârghie militaro-diplomatică față de Rusia.
Mai jos, traducerea din limba franceză a articolului din Le Figaro (traducerea aparține redactorului Amos News, Ciprian - Dorel POP)
Cartografi ale armatei franceze s-au desfășurat pe flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia
De Nicolas Barotte, trimis special la Haguenau
Publicat 10 aprilie 2025
DECRIPTARE - Atașată brigăzii de ingineri, grupa 28 geografică a plecat în România pentru a realiza relevee topografice precise și la zi.
Au adus înapoi o hartă, atât ca un preambul cât și ca un suvenir, și au atârnat-o pe un coridor al sediului Grupului 28 Geografic (GG). Acest regiment, cel mai mic din Franța, este staționat la Haguenau, lângă alte unități dedicate informațiilor. Dar, din toamna trecută a revenit la stâlpul brigăzii de ingineri . Cei 350 de soldați ai celui de-al 28-lea GG participă la operațiuni și planificare.
Pe harta României relieful este reprezentat în trei dimensiuni. Prezintă lanțul muntos al Carpaților formând un arc în centrul teritoriului. Orașul Cincu, unde armata franceză a desfășurat o mie de soldați ca răspuns la invazia de după 2022 a Ucrainei, este situat la vest de linia de munte. Pe de altă parte, câmpia coboară spre dealurile moldave cursul Dunării ceva mai la sud, și deschide calea către Ucraina. „ Românii numesc această regiune „Poarta Focșaniului””, explică colonelul Jérôme*, care a comandat un detașament de aproximativ 30 de soldați dislocați acolo anul trecut. Pentru statul major român și aliat, aceasta este calea prin care o armată rusă ar căuta să invadeze România.
„Din punct de vedere istoric, știm că aceasta este calea de trecere ” pentru o armată care vine dinspre est, continuă ofițerul. Într-un moment în care NATO și-a revizuit planurile de apărare pentru a contracara amenințarea rusă, era necesară o actualizare a hărților. Regimentul și-a oferit serviciile. Agenția română de cartografiere s-a alăturat operațiunii. „ Aliații trebuiau să aibă cunoștințe actualizate despre presupusul viitor câmp de luptă ” , adaugă colonelul. „ Trebuie să știm unde ar fi amplasate sistemele de arme, unde ar fi țintele de interes, trebuie să anticipăm și problema mobilității operaționale, să documentăm rutele, restricțiile... ” , enumeră el. Coordonatele fiecărui punct, fiecare infrastructură de interes, au fost arhivate cu grijă.
O „mașină Google” militară
În România, șeful Godefroy a identificat „puncte înalte” - turnuri de apă, clopotnițe etc. - care ar putea servi ca referință pentru artileriștilor, dacă este necesar: „Cu două puncte cunoscute, aceștia le-ar putea determina poziția exactă. „Este trigonometrie ” , a spus el. Aceste fișiere, care conțin puncte de referință aproximativ la fiecare 5 km, pot fi transmise soldaților GG, de asemenea, o hartă precisă a forțelor desfășurate GG28 ți chestiuni de mobilitate, adică axele pe care pot circula vehiculele armatei. Ei au folosit un fel de „mașină Google” militară, un vehicul echipat cu camere și un senzor lidar care permite topografia tridimensională a terenului, o versiune avansată a ceea ce oferă Google pentru hărțile sale.
„ Acest lucru ne permite să fim preciși în ceea ce privește podurile și punctele de trecere” , explică sergentul Johannie, prezentând harta pe care a produs-o. Sunt enumerate axele și caracteristicile operelor de artă, inclusiv tot ceea ce interesează militarii dar care nu apare pe o hartă civilă. „ Aceasta va permite logisticii să se concentreze asupra misiunilor sale ” , spune el. Pentru zonele mai greu de accesat, 28th GG poate folosi și drone, precum Rapace 3D sau E-Bee.
În vremuri de război, unele lucruri care sunt evidente nu mai sunt neapărat așa. Cum să ai o hartă de încredere. „În Ucraina, hărțile sunt actualizate zilnic”, explică colonelul Guillaume Schmidt, comandantul celui de-al 28-lea GG . Trebuie să ținem cont de distrugeri, de drumurile care au devenit impracticabile... Blocarea semnalelor de geolocalizare a devenit sistematică și pe câmpul de luptă, punând în pericol precizia armelor occidentale precum Caesar sau Himars. „ Armele noastre sunt foarte dependente ” de geolocalizare, continuă colonelul Schmidt. Când va veni ziua, „va trebui să ne ajutăm forțele pentru a putea continua manevrarea în ciuda pierderii semnalului de geolocalizare GNSS. Îmbinând câmpul cu puncte de referință deja stabilite, acestea vor putea continua să lovească ” , spune el. Ei vor putea să se localizeze cu precizie și să aibă șanse mai mari să-și lovească ținta știind de unde trag.
„Ochii brigăzii”
În aproape toate armatele europene, geografia militară a fost delegată unităților de informații sau de inginerie. Unele se bazează pe semnalele de geolocalizare furnizate de sateliții civili sau militari. „ Facem datele fiabile și le garantăm integritatea” , asigură colonelul Schmidt. În Franța, amintirea glorioasă a hărților personalului de stat major este păstrată vie.
„ Al 28-lea regiment geografic GG oferă cunoștințe despre teren; ei sunt ochii brigăzii de inginerie și ai forței terestre” , explică generalul Christophe Bizien, care conduce noua brigadă de inginerie. Al 28-lea GG este o „pepită ”, spune el, cu abilități unice. Nu se limitează la sprijinul artileriei. Hărțile GG servesc ca suport analitic pentru comandă, agregând toate informațiile. Sunt folosite în momentul de față și pentru planificare. „Nu există stăpânire a timpului fără stăpânire a geografiei ”, explică colonelul Yves, șeful biroului de instrucție operațională. Fie în România, fie în altă parte, cartografii regimentului 28 pregătesc terenul.
* Din motive de securitate, este indicat doar prenumele.
Pe vremuri, unii care incomodau sau călcau pe bec erau trimiși într-un exil de aur, ca și ambasadori. În Ucraina, încă se mai practică, dar după răsunătoare cazuri de corupție
Un fost procuror general a fost trimis la „muncă corecțională”. De data aceasta - în Olanda. Un altul, înaintea lui, în Elveția.
După lungi deliberări de câteva luni, fostul procuror general Andriy Kostin a fost numit ambasador al Ucrainei în Olanda și, în același timp, reprezentant permanent al Ucrainei la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Tam-tam în jurul acestei funcții de la sfârșitul anului trecut, 2024 s-a manifestat în presa de la Kiev. Numirea fostului procuror general Andriy Kostin, a cărui demisie a fost provocată de un scandal, a ridicat încă o dată întrebarea: de ce o demisie la nivel înalt, cu un scandal și o urmă de corupție înseamnă aproape întotdeauna o cale către un post de ambasador?
La sfârșitul lunii octombrie 2024, președintele Volodymyr Zelensky l-a demis oficial pe Andri Kostin din funcția de procuror general.
Demersul în jurul lui Kostin a venit pe pe fondul scandalurilor în jurul a 50 de procurori din regiunea Hmelnytskyi, fiind suspectați că au obținut ilegal statutul de handicap cu plățile aferente si, de asemenea, pentru încă și mai mulți lucrători din justiție, care în acest mod, fie au ieșit la pensie, fie s-au sustras îndatoririlor militare..
Mai multe surse din Ucraina semnelează că la o ședință convocată de președinte, Consiliul de Securitate și Apărare Națională a luat în considerare „situația imorală” cu false dizabilități ale funcționarilor și au fost constatate „multe fapte rușinoase de abuz”, în special în parchet.
Dar, această situație nu s-a manifestat numai la parchetele regionale. Sunt întrebări și pentru Parchetul General însuși.
După cum a raportat Centrul Anticorupție, în iulie 2024, autoritățile i-au expus și reținut pe procurorii Procuraturii Generale, Oleg Hunko și Viktor Homici pentru presupusă luare de mită. Potrivit anchetei, aceștia au primit 170.000 de dolari de la cetățeanul Ruslan Litvinenko, care reprezenta interesele întreprinderii care construia ansamblul rezidențial Sensation din Gostomel, pentru închiderea unui anumit dosar penal și ridicarea arestului asupra proprietății.
Jurnaliștii de la Parchetul Central au remarcat că într-una dintre conversațiile înregistrate de anchetă a fost menționat și numele procurorului general adjunct Viktoria Litvinova. Și ea este cea care supraveghea departamentul în care a lucrat Gunko.
În timpul explicațiilor adresate anchetatorilor, Gunko a explicat în detaliu ierarhia liniei sale de lucru în Procuratura Generală: „Litvinova supraveghează departamentul relevant, Mykhailo Podolyan conduce departamentul, iar Roman Sydorchuk este șeful departamentului ”.
În noiembrie 2024, Hunko a fost eliberat din arest pe cauțiune.
Cu toate acestea, ancheta în cazul luării de mită în care este implicată procurorul general adjunct Viktoria Litvinova este în desfășurare sau suspendată temporar.
Calea spre a deveni ambasadori pentru procurorii implicați în cazuri de corupție a fost deschisă de fostul procuror general Iryna Venedyktova, căci despre ea este vorba, superiorul procurorului general adjunct Viktoria Litvinova.
Venediktova a fost numită ambasador al Ucrainei în Confederația Elvețiană în noiembrie 2022. Un an mai târziu, ea a preluat și postul de ambasador în Principatul Liechtenstein.
În decembrie 2020, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a deschis o procedură penală din cauza unei posibile intervenții ilegale a procurorului general Iryna Venediktova în cazul șefului adjunct al Oficiului Prezidențial Oleg Tatarov. Procedura ar fi fost legată de decizia ei de a schimba grupul de procurori în cazul lui Tatarov (prins în scandaluri de corupție) înainte ca funcționarii NABU să-l informeze despre suspiciune.
Drept urmare, Iryna Venediktova a devenit toxică în rolul ei de procuror general al Ucrainei atât pentru societatea ucraineană, cât și pentru partenerii internaționali.
În iulie 2022, a fost revocată din funcția de procuror general al Ucrainei. Și mai târziu, după cum s-a menționat deja, a fost numită ambasador într-o țară importantă strategic pentru Ucraina - Elveția.
Această poveste, în care cei care au fost „amestecați în cazuri de corupție sunt trimiși la muncă corecțională ca ambasadori, nu este nouă pentru actualul guvern. Și se pare că a devenit deja un sistem. Să ne amintim că, la un moment dat, ministrul apărării Andriy Taran, care era investigat în legătură cu achizițiile de stat pentru apărare, a fost de asemenea împins în domeniul diplomației, actualmente Ambasador al Ucrainei în Slovenia.
Fostul ministru al Afacerilor Externe, Volodymyr Ohryzko consideră că, în fiecare caz specific, trebuie să ne uităm la ce poate câștiga sau pierde Ucraina dintr-o anumită misiune.
În ceea ce îl privește Andriy Kostin, Ogryzko a menționat că, în timpul mandatului său, Procuratura Generală a documentat peste 160.000 de infracțiuni comise de ocupanții ruși pe teritoriul ucrainean.
"În Olanda, apropos, există Curtea Penală Internațională. În plus, Kostin va fi reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Iată întrebarea: cine, mai bine decât Kostin, având această bază și înțelegând ce este în joc, poate reprezenta acolo interesele Ucrainei? Se pare că nimeni nu va face asta acum, mai bine decât Kostin." „ Și doar un diplomat de carieră care este un specialist excelent în sensul general al cuvântului, dar nu este un specialist în domeniul, să zicem, al Forțelor de Apărare, poate fi mai puțin eficient”, spune sursa citată.
Referitor la acesta din urmă, Ogryzko nu se referea la Andriy Taran, ci la fostul șef al Statului Major al Armatei ucrainene și ambasador în Marea Britanie, Valery Zaluzhny.
A consemnat Ciprian Pop
Azerbaidjanul aprobă cheltuieli record pentru apărare pentru 2026 pe fondul acuzațiilor de militarizare
Baku va aloca peste 4,7 miliarde de dolari pentru apărare
Într-un context regional marcat de tensiuni în creștere, guvernul azer a aprobat cheltuieli record pentru apărarea și securitatea națională pentru 2026. Potrivit proiectului de buget de stat, vor fi alocate 8,11 miliarde de manați, echivalentul a aproximativ 4,7 miliarde de dolari, reprezentând o creștere substanțială a finanțării pentru aparatul militar al țării.
Informația a fost făcută publică pe 16 aprilie de agenția de presă APA, pe baza datelor oficiale din bugetul 2026-2029, clasificate pe funcții.
În ciuda acestei extinderi bugetare, Baku continuă să acuze Armenia că a avansat un proces de militarizare, mai ales după creșterea livrărilor de arme din Franța . Autoritățile azere au ajuns chiar atât de departe încât au cerut ca „echipamentele deja livrate” să fie returnate de partea armeană, potrivit presei regionale.
Această poziție este contradictorie atunci când se analizează datele recente de la Centrul de Analiză a Comerțului Global de Arme (CAMTO), care plasează Azerbaidjanul drept al 16-lea cel mai mare importator de arme din lume în 2024, cu contracte în valoare de 2,22 miliarde de dolari
Raportul CAMTO subliniază că volumul total al comerțului global cu arme în 2024 a atins 122,1 miliarde de dolari, Azerbaidjanul semnând contracte de achiziții militare pentru 1,8% din această cifră, depășind chiar și țări precum Statele Unite, Austria și Grecia.
Azerbaidjanul va aloca peste 4,7 miliarde de dolari pentru cheltuielile de apărare în 2026, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.
Printre țările care au achiziționat cele mai multe arme în 2024 se numără:
Polonia : 15,625 miliarde USD
România : 10,251 miliarde USD
India : 9,41 miliarde USD
Israel : 8,2 miliarde USD
Turcia : 7 miliarde USD
[…]
Azerbaidjan : 2,22 miliarde USD
Clasamentul Azerbaidjanului subliniază interesul din ce în ce mai mare pentru modernizarea și extinderea arsenalului său, deoarece încearcă să-și consolideze influența regională în urma conflictului din Nagorno-Karabah.
Cheltuielile militare în creștere ale Azerbaidjanului ar putea spori și mai mult îngrijorările în Caucazul de Sud, o regiune istoric volatilă. Narațiunea oficială de la Baku, care se concentrează pe consolidarea capacităților sale defensive, contrastează cu percepția de la Erevan, unde aceste măsuri sunt interpretate ca parte a unei politici de presiune și descurajare în urma strămutării forțate a armenilor din Artsakh.
Acest scenariu ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea procesului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, precum și echilibrul strategic într-o regiune de importanță geopolitică tot mai mare.
Ciprian Pop
Xi Jinping le cere vecinilor să nu-l asculte pe Trump. Această abordare se face simțită cu ocazia vizitei lui in Vietnam
Rezultatele vizitei liderului chinez în Vietnamul pro-american au forțat Casa Albă să se oprească în frenezia tarifelor.
În capitala vietnameză, Xi Jinping nu era încrezător că vizita sa va avea succes. Dar recepția de la Hanoi a depășit toate așteptările părții chineze: liderul chinez s-a întâlnit cu toți cei mai înalți oficiali: președintele Vietnamului, Luong Quang, secretarul partidului de guvernământ To Lam, prim-ministrul Chinh și președintele Adunării Naționale, Tran Thanh Man.
Succesul negocierilor este evidențiat de declarațiile lui Xi Jinping: trebuie să rezistăm împreună politicii de putere, iar China și Vietnamul trebuie să construiască o societate cu un viitor comun.
O societate cu un viitor comun este „smecheria” geopolitică a lui Xi Jinping
O societate cu un viitor comun este „cipul” geopolitic al lui Xi Jinping, ceea ce înseamnă un grad mai mare de apropiere între cele două state decât un parteneriat strategic profund. El face de obicei o astfel de ofertă public atunci când rezultatele negocierilor sunt de succes pentru RPC. Ambele părți au discutat despre o foaie de parcurs pentru cooperare la trei niveluri: partid, guvern și popor.
Trump a impus un tarif de 46% Vietnamului. Pentru oficiallii de la Hanoi, aceasta este o lovitură palpabilă, întrucât mărfurile vietnameze ocupă locul al șaselea în structura importurilor din SUA, iar veniturile din aceasta reprezintă o treime din PIB-ul țării.
Alianța cu China va permite Vietnamului să-și îmbunătățească poziția de negociere
Pauza tarifară este puțin probabil să-l fi liniștit pe To Lama, care a fost primul lider mondial care l-a sunat pe președintele american după „Ziua Eliberării”. O alianță cu China va permite Vietnamului să-și îmbunătățească poziția de negociere cu Statele Unite, pe măsură ce Beijingul își deschide piața pentru mărfurile vietnameze.
După o ceremonie de rămas bun din Vietnam, Xi Jinping a plecat în Malaezia. Această țară a primit un tarif vamal mai mic din SUA decât Vietnam – 24%.
El a fost întâmpinat la aeroport de prim-ministrul Anwar Ibrahim . Acolo, Xi a spus că vizita sa ar putea introduce „50 de ani de aur” de relații bilaterale. În continuare, este programată o întâlnire cu regele Malaeziei, sultanul Ibrahim Iskandar.
Și aici chinezii au elaborat o serie de acorduri, a căror semnare este programată pentru 16 aprilie.
Primele indicii arată că Xi poate conta pe succes și în Malaezia. Țara este un exportator major de petrol, de care China ar putea fi interesată după ce a abandonat petrolul american.
De îndată ce liderul chinez a plecat într-un tur al vecinilor săi, Donald Trump și-a redus considerabil declarațiile despre tarife. De exemplu, acum anunță un tarif de 25% la produsele farmaceutice și unele sancțiuni sectoriale.
Este posibil ca reținerea președintelui SUA să fi fost determinată de primele rezultate de succes ale vizitelor lui Xi.
Așadar, Xi Jinping îl contracarează până acum cu succes pe Trump: este de partea vecinilor săi și reacționează în mod sensibil la declarațiile sale.
Cu toate acestea, capacitatea lui Xi Jinping de a aduna un front împotriva lui Trump este limitată.
„ Mulți oameni nu împărtășesc valorile politice ale Chinei ”, a explicat Kerry Brown , director al Institutului China de la King's College din Londra.
în monarhia din Malaezia – poate exista o atitudine mai rece față de liderul „roșu”.
Expertul se referă la Partidul Comunist de guvernământ. Și dacă comuniștii sunt la putere în Vietnam, deci secretarul general Tho Lam este clar de partea lui Xi, atunci monarhia malaeziană poate avea o atitudine mai rece față de liderul „roșu”, ceea ce limitează nivelul de apropiere.
În același timp, integrarea excesivă poate amenința și sistemul de partid unic al RPC, deoarece alte opinii, tradiții și formate politice se vor infiltra în societatea închisă a Chinei. Și atunci, fie Beijingul va trebui să introducă un sistem multipartit de dragul extinderii legăturilor externe - fie să transforme Partidul Comunist, care este dificil și care va întări opoziția internă a partidului față de Xi. Și acestea sunt manevre prea riscante în condițiile unei furtuni tarifare.
În plus, a menționat Brown, va fi dificil pentru partea chineză să intensifice relațiile cu Japonia și Coreea de Sud. În ultimele săptămâni, Xi Jinping a depus multe eforturi în acest scop și a făcut unele progrese în relațiile cu Japonia. Însă ambele țări, care au primit un tarif de 24% de la Donald Trump, sunt orientate către Statele Unite în sensul securității.
Pentru a evita orice îndoială, luni, 15 aprilie, Ministerul de Externe al Coreei de Sud a subliniat dialogul bilateral drept „cea mai eficientă modalitate de a rezolva problema tarifelor cu SUA”.
Cu toate acestea, Xi este încrezător în sine. După cum sugerează Brown, Beijingul are o armă de ultimă oră împotriva tarifelor lui Trump care ar putea fi folosită ca ultimă soluție. Aceasta se referă la obligațiunile guvernamentale americane în valoare de peste 700 de miliarde de dolari, unul dintre cele mai mari pachete de astfel de obligațiuni din lume. Trezoreria SUA folosește încasările din aceste titluri pentru a finanța cheltuieli guvernamentale importante.
„Dacă China vinde aceste obligațiuni, capacitatea SUA de a-și finanța datoria va fi pusă în pericol”, a explicat Brown.
Beijingul a făcut un gest spectaculos: potrivit Bloomberg, după ce partea chineză a refuzat să cumpere avioane Boeing, acțiunile companiei au scăzut cu 4,6%.
În același timp, nici Casa Albă nu doarme. Se pare că tehnologii lui Donald Trump îl împing să schimbe relațiile cu China de la sfera economică la cea de securitate, unde poziția SUA în regiune este mult mai puternică. Acest lucru poate fi evidențiat de declarația secretarului Apărării, Pete Hegseth despre slăbiciunea relativă a armatei americane împotriva rachetelor hipersonice chineze.
Ciprian Pop
Israelul bombardează un spital creștin și distruge statuia Sf. Gheorghe chiar când începe Săptămâna Mare
Dioceza Episcopală a Ierusalimului a emis duminică o declarație în care condamnă atacurile cu rachete „în cei mai puternici termeni”, deplângând în mod special că atentatul a avut loc în Duminica Floriilor.
KHAN YUNIS, GAZA - 7 APRILIE: Oamenii inspectează daunele și scot articole din casele lor în urma atacurilor aeriene israeliene din 07 aprilie 2024 în Khan Yunis, Gaza. Armata israeliană a raportat astăzi că a redus trupele terestre din sudul Fâșiei Gaza, lăsând doar o brigadă. Pe 7 aprilie se împlinesc șase luni de când Hamas a condus un atac asupra Israelului, ucigând 1.200 de persoane și luând ostatici aproximativ 250 de persoane. Ca răspuns, Israelul a lansat un război de represalii în Gaza, care a ucis peste 33.000 de oameni, potrivit ministerului sănătății din Gaza. Pe măsură ce ultima rundă de negocieri de încetare a focului a stagnat, criza umanitară se agravează în Gaza, în timp ce peste 100 de ostatici israelieni rămân în captivitate.
(LifeSiteNews) — Duminica Floriilor dimineața devreme, armata israeliană a bombardat ultimul spital funcțional din orașul Gaza, Spitalul Baptist Arab al-Ahli, care este administrat de Eparhia Episcopală a Ierusalimului.
După cum a raportat Middle East Eye, loviturile cu rachete au dus la „distrugerea clădirii sectorului de chirurgie și a stației de generare a oxigenului pentru unitățile de terapie intensivă”. Atacurile au deteriorat și alte clădiri, inclusiv biserica adiacentă Sf. Filip.
Potrivit martorilor oculari, atacurile cu bombă au avut loc la doar 18 minute după ce israelienii au dat ordine pentru ca tot personalul, pacienții și persoanele care se adăpostesc în incintă să evacueze imediat sau riscă moartea.
De asemenea, avariate sau distruse de loviturile cu rachete au fost și alte departamente esențiale ale spitalului, inclusiv secția de urgență, laboratorul și farmacia.
Pacienții în stare critică au fost evacuați în grabă în frig, lipsiți de îngrijirea adecvată. Cel puțin trei dintre ei, inclusiv un copil care era tratat pentru răni la cap, au murit în consecință.
Atacul asupra spitalului, care funcționează de 143 de ani, are loc în a șaptea săptămână a blocadei israeliene a întregului ajutor umanitar – inclusiv hrană, apă, energie și materiale medicale – în enclava în care aproximativ două milioane de palestinieni (un milion de copii) rămân închiși.
Și cu campaniile continue de bombardare, de când Israelul și-a reluat masacrele genocidare, pe 18 martie, sistemul de sănătate este incapabil să trateze răniții, majoritatea materialelor medicale fiind complet epuizate.
Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului, la rândul său, a emis o declarație emoționantă în care condamnă atacul asupra spitalului, „un loc consacrat vindecării și înrădăcinat de mult în vocația creștină a milei”.
„Acest spital, deja tensionat de luni de asediu, a fost unul dintre ultimele faruri de speranță medicală din Gaza, unde zeci de instituții de sănătate au fost distruse sistematic”, se arată în comunicat. „Deposedarea de astfel de sanctuare de viață și demnitate este o tragedie care transcende toate granițele politicii și intră în tărâmul sacrului.”
Armata israeliană a susținut că lovitura asupra spitalului a fost împotriva „unui centru de comandă și control folosit de Hamas”, fără a furniza nicio dovadă pentru această acuzație. Hamas a negat acuzația.
Afirmațiile israeliene similare cu privire la zeci de atacuri asupra unităților medicale au fost dezmințite ca narațiuni false în trecut de jurnaliști și profesioniști din domeniul medical.
Tocmai săptămâna trecută, guvernul israelian a fost prins mințind în legătură cu circumstanțele în care armata sa a executat și înmormântat 15 paramedici palestinieni și personal de primă intervenție în Gaza, o aparentă crimă de război.
Expulzarea poporului palestinian din pământul lor indigen a fost mult timp un obiectiv al sioniștilor religioși , ai căror rabini au oferit adesea sfaturi soldaților israelieni și oficialilor guvernamentali că civilii, chiar și copiii, pot și ar trebui să fie uciși direct de armata israeliană.
La sfârșitul lunii octombrie 2023, un grup de 43 de rabini a emis o opinie religioasă susținând că nu există nicio interdicție morală în „legea religioasă evreiască” ca armata israeliană să bombardeze și să distrugă spitalele din Gaza unde este prezent Hamas, dacă oferă avertismente prealabile de evacuare civililor.
Doar până în aprilie 2024, rapoartele Salvați Copiii și ale altor organizații au indicat că 30 din cele 36 de spitale din Gaza au fost bombardate de israelieni. Astfel de atacuri folosesc adesea bombe de 2.000 de lire sterline fabricate în Statele Unite .
Efectul cumulat al unor astfel de atacuri a fost prăbușirea aproape totală a sistemului de sănătate din Gaza, doar câteva spitale rămânând parțial operaționale, contribuind la sute de mii de decese indirecte ale civililor palestinieni.
Conform dreptului internațional, țintirea unităților de sănătate, a personalului medical și a pacienților este clasificată drept crimă de război, iar dacă astfel de atacuri sunt sistematice și răspândite, ele pot constitui și crime împotriva umanității.
În plus, în Duminica Floriilor, armata israeliană a demolat o statuie a Sfântului Gheorghe în orașul Yaroun din sudul Libanului, încălcând acordul de încetare a focului cu Hezbollah împreună cu drepturile religioase ale creștinilor locali, constituind o altă posibilă crimă de război.
Alături de restul palestinienilor, evreii religioși sionişti , care au dobândit putere guvernamentală în Israel din decembrie 2022, intenționează să-i expulzeze pe creștini din regiunea lor, cel puțin unul dintre rabinii lor proeminenți numindu-i „ vampiri sugători de sânge ” și pledând pentru arderea bisericilor.
Pe 20 martie, la două zile după reluarea campaniei de bombardament genocid împotriva palestinienilor din Gaza, care până în prezent a ucis cel puțin 50.983 (~15.600 de copii ) și a rănit 116.274, Casa Albă a afirmat că președintele Donald Trump „sprijină pe deplin” acțiunile ofensivei israeliene și blocadei umanitare.
În scurta perioadă a mandatului actual al lui Trump, el a semnat un nou ajutor militar de peste 12 miliarde de dolari pentru Israel și i-a încurajat pe sioniştii religioși care au preluat puterea în acel guvern, cerând în mod repetat expulzarea palestinienilor din țara strămoșilor lor .
Într-o scrisoare deschisă către Trump, pe 28 martie, episcopul Joseph Strickland a avertizat că în Gaza, "uciderea fără discernământ a civililor - inclusiv a femeilor și a copiilor - a atins o amploare intolerabilă. Poporul Palestinei, dintre care mulți nu au nicio afiliere cu organizațiile teroriste, suferă enorm. Războiul nu poate fi purtat fără a ține cont de nevinovați".
„Vă fac apel să căutați soluții diplomatice (și) să cereți încetarea imediată a distrugerii din Gaza... ca nu cumva incendiile războiului să consume și mai multe vieți nevinovate”, a conchis episcopul.
Dioceza Episcopală a Ierusalimului a făcut ecou acestui sentiment în declarația sa de duminică: „Facem apel la toate guvernele și oamenii de bunăvoință să intervină pentru a opri tot felul de atacuri asupra instituțiilor medicale și umanitare. Ne rugăm și facem un apel pentru încheierea acestui război oribil și a suferinței atâtor nevinovați”.
Populația românească din Spania a scăzut cu 30%. Românii se întorc acasă
Populația românească cu reședința în Spania a scăzut brusc, deoarece aleg să se întoarcă în țara lor de origine.
În 2012, populația străină de origine română reprezenta 16% din numărul total de rezidenți străini înregistrați în Spania, potrivit Institutului Național de Statistică de la Madrid. Zece ani mai târziu, procentul scăzuse la aproximativ 11%, reprezentând o scădere cu peste 30% a ponderii lor relative în cadrul populației străine a țării noastre.
În termeni absoluți, numărul total de cetățeni români cu reședința în Spania era de doar 2.258 în 1998, dar a crescut la 731.806 în 2008. Ritmul de creștere a încetinit după izbucnirea Marii Recesiuni, deși numărul total a crescut până în 2012, când a atins un vârf istoric, cu 897.203 de români care locuiesc în țară.
De atunci, tendința migratorie s-a inversat și numărul românilor care locuiesc în Spania a scăzut progresiv:
· 870.258 în 2013,
· 797.054 în 2014,
· 752.268 în 2015,
· 717.462 în 2016,
· 687.71372 în 2017,
· 687.7172 în 2018,
· 671.985 în 2019,
· 667.378 în 2020,
· 644.473 în 2021 și
· 627.478 în 2022, ultimul an cu datele finale disponibile.
Datele mai arată că țara de origine a acestor cetățeni este și principala destinație pentru aceste plecări astfel că majoritatea transferurilor sunt, în esență, un retur.
Din 2012 până în 2022, rata medie a ieșirilor nete a fost cu 26.972 de români mai puțini în fiecare an.
Datele pentru anii 2023 și 2024 nu sunt încă definitive, dar pe baza datelor anticipate de la recensământul anual al INE, numărul românilor rezidenți în Spania a fost de 629.755 în 2023 și de 620.463 în 2024.
Aceasta înseamnă că, deși ritmul de scădere a încetinit, în ultimii doi ani scăderea a fost echivalentă cu o reducere suplimentară de persoane. de origine română. Pe de altă parte, evoluția din 2012 până în 2024 reprezintă o scădere cu 30%.
În 2013, când a început exodul, PIB-ul României pe cap de locuitor era de doar 54% din media europeană, în timp ce Spania atingea un raport de 90%. Totuși, același indicator s-a îmbunătățit progresiv în România, ajungând la 78% în ultima măsurătoare disponibilă, corespunzătoare anului 2023 . În schimb, datele din Spania raportate de Eurostat reflectă o stagnare clară în ultimul deceniu, PIB-ul nostru pe cap de locuitor abia s-a îmbunătățit cu un punct procentual din 2013, ajungând la 91% în 2023. Dacă ne uităm la consumul individual anual pe cap de locuitor, România se îmbunătățește de la 55% la 86% între 2013 și 2013 până la 86%, în timp ce rezultatul său crește de la 2088% la 2088%, în timp ce rezultatul din Spania crește la 86%.
Astfel, condițiile economice care au făcut cândva Spania o destinație atractivă pentru comunitatea românească s-au slăbit treptat. Creșterea rapidă a României, combinată cu relativa stagnare a economiei spaniole, a redus decalajul de bunăstare dintre cele două țări, schimbând stimulentele care au determinat migrația. Drept urmare, mulți români sosiți în căutarea oportunităților au ales să se întoarcă în țăra lor de origine, consolidând o tendință de revenire reflectată în cifrele din ultimul deceniu.
În ultimii 30 de ani, scorul României la Indicele Libertății Economice a crescut de la 42,9 la 64,4 puncte, în timp ce cel al Spaniei a trecut de la 62,8 la 63,3 puncte. Astfel, rata anuală de îmbunătățire observată în acest indicator a fost de doar 0,02 puncte procentuale în Spania, față de 0,72 în cazul României. O astfel de transformare a dus la o reducere a ratei șomajului la 5,5%, cu 50% mai mică decât nivelurile înregistrate în Spania conform datelor oficiale, care sunt de fapt supuse „reformarii statistice” aduse de contrareforma muncii a actualei minsire Yolandei Díaz.
A consemnat Ciprian Pop
Oamenii de știință au reușit să reînvie o specie dispărută de lup, care a câștigat popularitate datorită serialului „Game of Thrones”
Compania americană de inginerie genetică Colossal Biosciences a anunțat creșterea cu succes a trei pui de lup, o specie care a dispărut de peste 10.000 de ani cu ani în urmă.
Nou-născuții au blană albă groasă, fălci puternice și cântăresc deja aproximativ 36 kg, deși au doar trei până la șase luni. Ca adulți, pot ajunge la 64 kg.
Pentru a reconstrui specia, oamenii de știință au analizat ADN-ul obținut din resturi fosile. În special, a fost studiat un dinte de lup vechi de 13.000 de ani, găsit în Ohio, și un fragment de craniu din Idaho, care are aproximativ 72 de mii de ani.
Cercetătorii au modificat apoi celulele sanguine ale lupului gri la 20 de poziții genetice. Materialul rezultat a fost transferat în embrionul unui câine domestic, care a acționat ca o mamă surogat. După 62 de zile, s-au născut pui de lup modificați genetic.
Doi dintre ei au fost numiți Romulus și Remus - în onoarea legendarilor frați, fondatorii Romei.
A consemnat Ciprian Pop
Johana Tablada, functionarul cubanez afirmă că SUA insistă să izoleze Cuba
Johana Tablada, actualul director general adjunct al Direcției pentru Statele Unite din cadrul Ministerului Afacerilor Externe cubanez, a oferit acest interviu detaliat pentru Cubaingencia TV.
În ceea ce privește dacă o ridicare ipotetică a sancțiunilor împotriva Cubei de către SUA ar reduce, în conformitate cu prioritățile lui Donald Trump și ale guvernului său, fluxul de emigrare cubaneză către SUA, Tablada explică că da, „fluxul de migranți ar fi redus imediat”. Și adaugă că „cazul Cubei este perfect pentru a studia efectele „împingerii și stimulării” emigrării”, în acest caz din cauza măsurilor de război economic ale Statelor Unite, care „a torturat populația cubaneză, într-un fel de experiment de laborator pentru a o sufoca și a-i tăia toate sursele de venit”.
Și de ce nu face Trump pași în această direcție? Pentru că „problema Cubei a fost subcontractată unor sectoare din sudul Floridei, care au făcut o afacere profitabilă cu politica de agresiune împotriva Revoluției cubaneze și cu asediul economic al țării noastre”.
Această politică de război, ne spune ea, „a eșuat în ceea ce privește obiectivul său politic, dar a reușit să provoace durere familiilor cubaneze”.
Cu toate acestea, o eventuală ridicare a blocadei economice și financiare „ar fi benefică pentru ambele țări”, în domenii precum „investiții, cultură” sau „acces la medicamente cubaneze precum Heberprot-P”, care previne amputarea piciorului diabetic, boală care afectează mii de oameni în Statele Unite.
Diplomatul menționează un sondaj din octombrie 2024, care reflectă că cel puțin 59% din populația SUA susține normalizarea relațiilor Cuba-SUA.
În legătură cu zecile de mii de cubanezi amenințați astăzi cu deportarea din SUA, deși au obținut, în administrația anterioară Joe Biden, un statut legal prin așa-zisa eliberare condiționată umanitară, Johana Tablada denunță cinismul secretarului de stat Marco Rubio și actuala administrație Trump: guvernul american „i-a forțat să emigreze”, prin sancționarea deliberată a condițiilor economice de viață; apoi „i-a manipulat”; și, acum, „i-a îngrozit”. Acești oameni, majoritatea, explică ea, „au părăsit Cuba complet legal” și afirmă că „vom continua să ne susținem emigrația”.
Johana Tablada ridică întrebări greu de încadrat în narațiunea tradițională anticubaneză: „care țară stabilește limite călătoriilor populației cubaneze, Cuba sau Statele Unite?”; „Care guvern pune piedici și chiar îi amenință pe cubanezii care au decis să călătorească și să-și vadă familia pe Insulă, cel din Cuba sau cel din SUA?”; Cine împiedică trimiterea de remitențe din acea emigrație, Washingtonul sau Havana?” sau „cine interzice populației SUA să viziteze Cuba și să facă turism, Guvernul Cubei sau al SUA”? Prin urmare, „care este statul totalitar și care este cel care protejează libertățile?”
În legătură cu ultimele măsuri punitive împotriva Cubei, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat posibilitatea de a sancționa oficialii din țări terțe care semnează acorduri medicale cu Cuba, din cauza ipoteticului „trafic de ființe umane”, chiar „sclaviei muncii” a respectivilor profesioniști. În acest sens, Tablada indică că este un „capriciu delirant” al lui Rubio, un proiect care „va eșua” pentru că „nimeni nu îl crede”, nici măcar „el însuși”.
Obiectivul acestui atac asupra cooperării medicale cubaneze este dublu: unul, „să izoleze Cuba pe plan internațional și să-i erodeze prestigiul bine câștigat” în domeniul medical; și doi, să îi taie o sursă de venit care este „susținerea serviciilor medicale în Cuba”.
În ceea ce privește acuzația de „trafic de ființe umane”, se arată că „niciunul dintre elementele necesare nu este prezent: nici medicii nu sunt înșelați, deoarece semnează un contract și cunosc condițiile acestuia; nici nu sunt obligați sau forțați; nici nu lucrează fără plată”. Dimpotrivă, Johana Tablada explică că au „o remunerație dublă: salariul lor integral cubanez și o plată în valută în țara în care se află”. De asemenea, neagă că echipele cooperante „sunt închise” sau că „nu se mișcă liber”.
Ea povestește că, în urmă cu câteva zile, „Marco Rubio a avut îndrăzneala” să-și expună minciunile în această chestiune „în fața primului ministru al Jamaicăi și acesta din urmă l-a confruntat”, apărându-și acordurile de sănătate publică cu Cuba și recunoscând rolul medicilor cubanezi în țara sa. Pentru că „una este să minți în Senatul SUA, unde nu știu ce se întâmplă, obișnuiți cu tot ce spun politicienii corupți precum Rubio, Ted Cruz sau Bob Menéndez” și alta este să o facă în fața celor care cunosc îndeaproape beneficiile cooperării cubaneze.
„Marco Rubio nu este un om de succes”, spune ea. Și amintiți-vă de fiasco-ul „operațiunii Juan Guaidó” din Venezuela, pe care i-a propus-o lui Donald Trump. Și când i-a cerut să dea socoteală pentru eșecul său, el a „acuzat Cuba”, spunând că lovitura de stat nu a prosperat pentru că în Venezuela erau „30.000 de soldați cubanezi”. Chiar și mai târziu, „însăși CIA a negat” această prostie despre „trupele cubaneze”.
Ea își amintește, de asemenea, că Rubio, alături de John Bolton și alți extremiști, în prima administrație Trump, a propus o „blocadă navală a Cubei” și trebuia să fie armata americană cea care a spus că „au înnebunit” și a împiedicat o astfel de inițiativă. În ceea ce privește reducerea cifrelor de turism către Cuba în ultimii ani, Tablada subliniază că este o consecință directă a politicii SUA, sub două aspecte: în urmărirea investițiilor în sector, după aplicarea integrală a Legii Helms-Burton; și în includerea Cubei în „lista țărilor care sponsorizează terorismul”, prin care, în mod automat, cetățenii a 41 de țări, dacă vizitează Cuba, nu mai pot intra în Statele Unite fără viză.
În urmă cu câteva zile, diplomatul a susținut la Madrid o conferință, împreună cu ambasadorul cubanez Marcelino Medina, despre relațiile Cuba-SUA și actuala escaladare a măsurilor coercitive împotriva Insulei.
(Cubaminrex-Cubainformación)
