sâmbătă, 17 august 2019

România Muncitoare – Nr.279 din AUGUST 2019

România Muncitoare – Nr.279 din AUGUST 2019












Muncă şi unitate, luptă

pentru dreptate!


Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia
România Muncitoare – Nr.279 din AUGUST 2019

Colectiv de redacţie:
Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ  (tehnoredactor).
Telefon:  0724/717293
E-mail:  asociatia.romania.muncitoare@gmail.com
OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543






Paralizia economică

Încă nu se înțelege că, indiferent cine guvernează Romania, acesta va imprumuta țara mult timp. 

Cauzele:
- nu poți pune "pe spatele populației" măriri de taxe și impozite, in timp ce, pentru mediul de afaceri, încerci să micșorezi sau anulezi taxe și impozite.
- nu poți exista ca stat daca trăiești numai din taxe, impozite și împrumuturi.
- există diverse domenii de activitate în care statul poate investi și deține chiar monopol. Calculați, dacă statul ar obține la 100 de companii, unde este acționar (fie majoritar sau minoritar), in medie, 1 milion de lei profit net anual.
- ar trebui să avem o grilă de salarizare unitară și națională pentru bugetari, dar și pentru companiile de stat.  Ar trebui plafonat salariul directorilor, al sporurilor și al diurnelor.
- investiții reale în economie, in companiile deținute de stat. Guvernul României, pină in 1989, avea cuprinse investiții ce reprezentau cam 30% din bugetul de stat, pe an.

Problema care doare este că majorarea salariilor nu este susținută decât prin majorarea taxelor și impozitelor care sunt suportate de populație, în mare măsură, și de împrumuturi de capital.

Asigurarea Socială in țări ale Uniunii Europene este de 50-70%. Între 15-25% suporta populația, restul companiile. 
Asigurarea Socială in Romania este sub 40% din care 35% suporta populația.

De ce nu se poate schimba sistemul de impozitare pentru întreprinderi, companii? 
De ce nu putem face impozit pe venit fara TVA?
De ce nu se poate impozitarea progresivă pe salarii? 

Comparativ cu alte state din Europa, statul român nu are decât 4% din economie. Hadrian

Semnale interesante

Nu sunt un specialist in politica și strategii militare și nici în politică internațională, însă informațiile din ultima săptămână îmi dau de gândit.

Prin 2010 o revistă economică românească prezenta o hartă prin care, în jurul Mării Negre, se vedea un contur de autostrada. Proiectul este al Federației Ruse. Acceasi harta și acceasi tema o prezintă și în anul 2019 un jurnal de interes național. 


Recentele colaborări militare între Rusia și Turcia, între Rusia și Serbia, dar și contractele comerciale între Rusia și Ungaria, fac ca Rusia sa devina un coordonator principal al “zonei extinse Marea Neagră”.


Ciudat se comporta autoritățile centrale de la București, când vine vorba de Rusia. A întoarce spatele și a spune că respectăm fără greșeală sancțiunile UE contra Rusiei, constituie un aspect care ne face de râs în întreaga lume. Păcat că diplomația românească nu se uita cum țări din Uniunea Europeană (ex. Franța, Germania, Italia, Ungaria) dezvoltă relații economice și financiare, diplomatice cu Rusia. Mai discret, dar o fac!


Presa internațională anunță că înaintea sumitului G7 din august 2019, președinții a  două țări se vor întâlni: președintele Franței și președintele Rusiei.


Păcat că istoria nu este citita și explicată cum trebuie. Întotdeauna, marile puteri au făcut și desfăcut influența în România. Ceaușescu a făcut o treabă în 1968 , care apoi l-a costat viața în 1989...  Hadrian

Proiecte naționale neterminate

După 1990 România nu a mai fost interesată să continue diverse proiecte începute sau in stare de proiect. Acestea nu erau proiecte personale ale conducerii de partid și de stat, ci continuare a unor ideei și proiecte ale conducerii României dinaintea celui de-al doilea război mondial.
Păcat că, în România, nimeni nu vrea să audă sau citească că autoritățile naționale, indiferent de guvernământ, au proiectat lucruri utile. Că nu s-au realizat, este alta poveste...


Autostrăzi: pină în mai 2019, România avea sub 1000 km de autostrada. Cca. 110 km făcuți pină în 1989. 
Proiectul guvernului României din 1965-1970 avea 3200 km în proiect. 
Spania, Franța și Germania au, fiecare, peste 10000 km autostrăzi în anul 2019.


Centrala Nucleară de la Cernavodă: nici acum, in anul 2019, nu reușim să terminăm o investiție începută în anii '80. Între timp, am închis Uzina “Apă Grea” și compania de uraniu.


Modernizarea porturilor fluviale: fiecare port de la intrarea Dunării în România și pina la vărsarea in Marea Neagră avea rolul și locul lui în economia zonei respective. Fiecare port era pe un drum de modernizare.


Modernizarea și reabilitarea infrastructurii de cai ferate din România. Traficul de mărfuri era foarte utilizat.


Casa Radio: Construcția a rămas mult ani in conservare.


O parte dintre proiectele hidrotehnice ale României au rămas pe hârtie sau incepute și neterminate. 


Canalul Dunăre-Bucuresti este un proiect care a început să fie executat în anul 1986, însă anul 1990 s-a oprit din construcția sa. 
Prin nerealizarea acestora România a pierdut miliarde de dolari în timp. Hadrian

CERCETAREA ÎN ROMÂNIA-EȘEC DUPĂ EȘEC ÎN PERIOADA DE DUPĂ 1989

Cercetarea în România a scăzut ca nivel calitativ și cantitativ prin subfinantare, prin plecarea în străinătate a unor cercetători valoroși, prin lipsa de interes a studenților sau a altor persoane deja angajate de a face cercetare și a suporta salariile mici și tot felul de constrângeri, a făcut ca atât numărul cercetătorilor cât și valoarea lor să scadă considerabil.
De asemenea, Registrul Potențialilor Contractori al Ministerului Cercetării și Inovării… e o comedie foarte bună dacă nu ar fi in fapt. Sunt înscriși peste 7000 de potențiali contractori, dintre care, printre numele prestigioase de institute de stat, sunt o adunătură de SRL uri cu denumiri ridicole, uneori în engleză că de, dă bine-care au cu cercetarea ce are nuca cu peretele: SC Patiseria Cristina SRL (7229), sau Rotoiu Med (6435), Popasul reginei SRL (3329) și SC Prințișor SRL (pentru nostalgicii monarhisti !!!), Bridgeman SRL, Taraba de PIZZA (5455) și alte asemenea. Chiar și unele PF sunt înregistrate aici ca făcând … știință! Gâtea Daniela (7050) de pildă, iar gicu piticu (scris chiar așa) ne așteaptă la pozitia 830!
Culmea culmilor vrea să facă știință și…. Mânăstirea Izvorul Tămăduirii (7452)! și Fundația Marele Priorat Român Autonom al Ordinului Suveran al Sfântului Ioan de Jerusalim Cavalerii de Malta (7437), iar la 3966 aflăm Asociația Sf Nicolae!
Desigur, nu puteau să lipsească oportuniștii de tăietori de frunze la canine de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului de la poziția 4905.
Așa că, din start, e o imagine sumbră, aici se pot înscrie și Elevul Bulă, și Mama Omida, și Dorel electricianul, ca au o șansă. Ce șansă să mai am eu cu cele două doctorate în fața acestor somități?
SRL urile sunt societăți comerciale ele ar trebui să fie mai degrabă subcontractanți în legătură cu unitățile de stat, sau mai bine deloc, ele să se ocupe de alte activități nu să ia din fondurile statului și așa insuficiente pe acest domeniu, căpușând bugetul. Și așa, știm cum se fac unele atribuiri de proiecte cu dedicație. Dr. sci agr. , dr sci. med. Sergiu Fendrihan

93 de ani de la nașterea unui mare om, Fidel Castro

În fiecare an, pe 13 august, ne amintim de Fidel Castro, importantă personalitate al poporului cubanez și binecunoscut luptător antiimperialist.

Fidel Castro a pus bazele sistemului socialist pentru prima dată în emisfera occidentală și și-a dedicat întreaga viață prosperității insulei și poporului cubanez.

Sub conducerea comandantului său, Fidel Castro, poporul cubanez a construit statul socialist și a pus capăt analfabetismului, în ciuda agresiunii brutale, a ingerintelor SUA și a blocadei injuste care încă afectează țara.

Cu toate acestea, Cuba este în prezent pe primele locuri în America Latină în sectoarele educației și sănătății publice.

Triumful revoluției și calea mândră a Cubei de astăzi ar fi fost de neimaginat fără îndrumarea lui Fidel, deoarece spiritul său este prezent în inima poporului cubanez și este motorul cauzei socialiste.

Să ne amintim, așadar, de un mare om. Ciprian POP




Premierul pakistanez avertizează despre pericolul unei confruntări militare cu India vecină
Pakistanul a avertizat că ar putea izbucni  un război cu India, după ce vecinul său și-a anunțat săptămâna trecută planurile de revocare a statutului de autonomie al regiunii disputate de ambele State, Jammu/Kashmir. Primul ministru pakistanez, Imran Khan, a declarat, sambata, 10 august, că guvernul de la Islamabad este "profund îngrijorat" de faptul că India vecină nu mai acordă autonomie Kashmirului și se teme, de asemenea, că India "ar putea duce la îndeplinire o acțiune de tip "steag fals", cu concursul unor elemente controlate chiar de la New Delhi, lansând un atac asupra miilor de soldați și ofițeri de poliție indieni staționați în Kashmir, pentru a da apoi vina pe Pakistan"."Dacă New Delhi alege să dea vina pe Pakistan pentru un astfel de atac, un conflict armat între cele două puteri ar izbucni imediat", a semnalat premierul pakistanez, citat de mediile locale. Ciprian POP
Explozie nucleară în Rusia

Mai multe surse din presa internațională relatează că Federația Rusă ar putea acoperi un dezastru nuclear de amploare după ce personalul medical care deservește ambulanțele a fost văzut cu echipament special de protecție, în general rezervat accidentelor nucleare, după misterioasa explozie de joi, dintr-o locație de testare a armelor de lângă localitatea Nyonoksa, din zona sub-arctică Arkhangelsk. Vehiculele de urgență au tratat șase victime, care ar fi suferit toate intoxicații cu radiații, potrivit informațiilor apărute pe fluxul mai multor agenții de presă.

Explozia a ucis doi oameni, pe lângă faptul că a rănit cele șase mai sus menționate. Președintele Vladimir Putin nu a făcut niciun comentariu cu privire la incident. 

În plus, se pare că materialele video scurse arată bărbații în haine de protecție care evacuează victime în vehicule, la scurt timp după explozie.

Deși presa locală nu a spus nimic despre eveniment, în afară de faptul că a fost o explozie de rachetă, cetățenii din Severodvinsk, un oraș aflat la doar 18 km distanță de explozie, au intrat în panică, deoarece nivelurile de radiații au crescut dramatic peste nivelul normal. Ciprian POP




Importantă schimbare în protocolul diplomatic al Coreei de Nord

Potrivit unui document oficial făcut public vineri, 9 august, de către Ministerul Afacerilor Externe de la Phenian, ambasadorii acreditați în această țară, vor trebui ca, de acum încolo, să își prezinte scrisorile de acreditare direct liderului suprem coreean, Kim Jong Un.

Kim, care deține oficial titlul de Președinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, este menționat în noua constituție revizuită a țării drept „lider suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, demnitarul care reprezintă statul”, precum și „Comandant Suprem al Forțelor Armate ”- un rol care îl face în mod oficial șef de stat.

Aceste schimbări par să fie oficializate în birocrația țării, abia vineri, cu toate că au fost decise în martie, o notă difuzată vineri de Ministerul Afacerilor Externe a informat diplomații despre „noua stipulație”, care reflectă schimbarea constituțională.

Ca urmare a noilor reguli, acreditările ambasadorilor nord coreeni numiți „de acum încolo, vor fi făcute în numele președintelui Comisiei pentru Afaceri de stat” și nu de Președintele Adunării Supreme a Poporului, cum a fost până acum.

„Guvernul RPDC”, la rândul său, „va primi scrisorile de acreditare ale ambasadorilor străini sosiți la post, care vor fi adresate președintelui Comisiei pentru Afaceri de Stat a RPDC.”

Noile cerințe marchează o îndepărtare notabilă de protocolul trecut, când ambasadorii aveau prima lor întrevedere după sosirea la post cu Președintele Adunării Supreme a Poporului, anterior acesta fiind, "de facto", șef al statului coreean.

Acest titlu a fost de peste 21 de ani deținut de Kim Yong Nam, care a fost văzut frecvent la ceremoniile oficiale de primire a scrisorilor de acreditare, precum și la celelalte activități legate de politica externă.

Kim a fost înlocuit în această poziție în martie de Choe Ryong Hae, care a fost, de asemenea, promovat în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat (SAC).
Ciprian POP


O agenţie guvernamentală spaţială chineză a lansat cu succes  prima sa rachetă care a transportat pe orbită trei sateliţi comerciali, potrivit  unui anunţ făcut de televiziunea CCTV. Racheta Smart Dragon-1  cântăreşte 23 de tone şi a fost construită de China Aerospace Science and Technology Corp (CASC). Aceasta  a transportat cu succes pe orbită trei sateliţi după lansarea din Jiuquan, Gansu. China are în vedere  instalarea unor constelaţii de sateliţi comerciali pentru a asigura servicii de  internet de mare viteză și  de monitorizare a transportului de cărbune. Ciprian POP.










La 18 august, poporul coreean prieten sărbătorește "Chogukhaebangŭi nal", cea de-a 74 aniversare de la eliberarea Coreei



Pyongyang
Excelentei Sale, Tovarășului KIM JONG UN,
Președinte al Comisiei Naționale de Apărare a R.P.D. Coreene,
Prim Secretar al Partidului Muncii din Coreea,
Comandant Suprem al Armatei Populare Coreene,




La 18 august, poporul coreean prieten sărbătorește "Chogukhaebangŭi nal", cea de-a 74 aniversare de la eliberarea Coreei.


Marele Lider coreean, Kim IL Sung a călătorit în 1925 în China pentru a începe rebeliunea împotriva Japoniei. Forțele guerilei anti - japoneze au devenit "Armata Revoluționară a Poporului Coreean" o dată cu importanta bătălie de la Ponchobo. In cele din urmă, aceastaă mișcare a adus independența în țară după multe vărsări de sânge, totul sub directa îndrumare a Tovarășului Kim Il Sung, care a analizat în permanență situația revoluționară internă și dinamica evenimentelor internaționale.
După înfrângerea Japoniei și eliberarea Coreei, marile puteri, la inițiativa Statelor Unite, au avut în vedere o tutelă tripartită (Statele Unite, China, URSS) peste Peninsula Coreeană pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, în ciuda promisiunilor oficiale de independență făcute la Conferințele de la Cairo (noiembrie 1943) și de la Potsdam (iulie 1945). Ignorând profund realitățile coreene, marile puteri au impus, apoi, o diviziune artificială a țării în două zone. Din inițiativa Coreei de Sud și a sponsorului său american, divizarea peninsulei continua, din păcate, și astăzi. Pe 25 iunie 1950, a izbucnit un război între cele două state coreene cu intervenția armatei Statelor Unite sub acoperirea Organizației Națiunilor Unite. Nici astăzi, la peste cinci decenii de la încetarea focului, în urma refuzului persistent al Statelor Unite, nu a fost semnat niciun tratat de pace, iar peninsula coreeană este tot divizată.
Kim Il Sung a stabilit linia realizării eliberării țării prin eforturile proprii, nu prin ajutorul altora, pe baza ideilor Ciuce și a politicii Songun, stindarde sub care Coreea a putut avansa cu încredere pe drumul cel corect, fapt care intaraste justetea cauzei sale.

Doresc sa transmit liderului suprem al Coreei cele mai calde urări de progres și prosperitate cu ocazia glorioasei zile a eliberării naționale, doresc, de asemenea, sa salut poporul coreean prieten, căruia ii doresc noi izbânzi și împliniri.


Cu deosebită stimă și salutări tovărășești,




CIPRIAN POP
SECRETAR GENERAL AL ASOCIAȚIEI " ROMNIA MUNCITOARE"
BUCUREȘTI
15 august 2019







Proletariatul, forța opusa capitalismului

Nu de puține ori , lumea s-a structurat în doua tabere, una care produce și una care consuma, una conducătoare și alta, supusa. Ca o reacție de rezistenta , "clasa muncitoare", adică aceea care produce, s-a organizat în sindicate. Programul de flexibilizare a activității de producție creste avantajele de protecție a muncitorilor, astăzi se încearcă refacerea mâinii de lucru umane prin introducerea noilor tehnologii care sa producă dar fără ca sa consume. Poate ca nimeni nu s -a gândit la dezechilibrul care se produce pe piața de desfacere, pentru cine sa produci, dacă nu ai pe cei care sa le consume?

Diferențele intre munca umana și roboti se accentuează pe zi ce trece, în viitor așteptam ca pe piața muncii oamenii sa fie marginalizați, iar în locul acestora sa producă robotii, care câștigă teren.
Anumite categorii de muncitori sunt scoase de pe piața muncii și trecute în șomaj , iar statul le asigura o minima norma de existenta, când ei ar trebui lăsați sa producă, reintroducându -se sintagma de ,, reconversie profesionala, fa-te ca ești pregătit în toate, dar nespecializat în nimic", un lucru destul de incert care afectează majoritatea categoriilor sociale.

Sindicatele, încă, nu s-au organizat pentru elaborarea unui plan de combatere a unor lacune disfuncționale în ceea ce privește modul de organizare, de plata a salariaților și muncitorilor, semn ca încă nu s-au deșteptat din letargia care le -a înțepenit activitate, ele fiind primele organizații cate trebuie sa se ocupe de clasa muncitoare care produce.
Discrepantele cresc din ce un ce mai mult în sistemul capitalist intre muncitori și clasa bogata, repartizarea bogățiilor nu este făcută corect , mana forței de munca fiind ieftina , derapajele în economie se datorează faptului ca nu sunt elaborate planuri de dezvoltare pentru anumite segmente de economiei și nici pentru populație. Legile după care se ghidează corporațiile sunt făcute ca sa tina în stare de declin clasa muncitoare. Din aceasta cauza , creste rata cerșetorilor, a copiilor abandonați, a focarelor de infecție și a depopulării unor zone întinse. Eugenia Rada. Mehedinti

Sara Nelson: “Solidarity Is a Force Stronger Than Gravity”

Sara Nelson: “Solidarity Is a Force Stronger Than Gravity”

This month, Association of Flight Attendants president Sara Nelson addressed over 1,000 delegates at the Democratic Socialists of America convention. Here's what she had to say about the labor movement's power to defeat bigotry, the proud legacy of democratic socialists, and why solidarity is the "greatest force for good in human history."
Sara Nelson speaking at the 2019 American Federation of Government Employees Legislative & Grassroots Mobilization Conference on February 11, 2019 in Washington, DC. AFGE / Flickr

Good afternoon, Democratic Socialists of America!
Since we are here in Atlanta it seems fitting to begin with some labor history that perfectly illustrates worker power.
In 1881, less than twenty years after the Civil War, so-called washer-women in Atlanta organized a strike for higher pay. Most would have said what they were attempting to do was impossible. There were no labor laws to protect them, there was no single employer with whom they could negotiate, and their low-skilled work could easily be taken over by others.
But they wanted a raise — to a dollar for every twelve pounds of laundry.
So, they formed what they called The Washing Society and announced their intent to strike if they were not given a raise. They went door to door, and spoke at church services, recruiting three thousand members in three weeks. They tapped into a wellspring of support among women like themselves, who worked seven days a week doing laundry for as little as four dollars per month.
With their organization growing, and their demands generating newspaper coverage, they generated real power. They didn’t back down in the face of arrests and massive fines. With creative tactics, the women — most of them former slaves who had only recently begun to work for pay — boxed in the elite families of Atlanta, forcing them to make a decision. Would they grant the pay raises demanded by the women, or hold out and risk the strike spreading to other domestic workers? And, in the meantime, who would launder their clothes?
Outmaneuvered by the washer-women, they granted the raises.
The law wasn’t on the side of those women. The political environment was not favorable to those women. The economy was not in their favor.
But they were smart, creative, and fearless.
Those women connected with each other and inspired others to take up their cause because they themselves were united first. The strikers were not faceless. They knew the harmony of their voices from singing every verse of “Steal Away” together on Sunday. They cried together for the children they lost and celebrated the birth of the new babies they cradled. They knew the dreams in each other’s hearts and the determination to leave the world better for their children. There was a common story and when they gathered in a church in Summerhill to tell it — each woman knew it as her own. They built a movement with their story and encouraged others to tell their version of it too. They listened, they shared, they took action.
They created an organization where none had ever existed, and mobilized thousands of their coworkers who knew nothing about collective action. They were smart enough to see that the rich people they worked for would probably pay more rather than face the consequences. They saw, in their own community, the power they could generate in mobilizing together. And, they were fearless in pursuit of what they knew in their hearts was right.

Solidarity: The Greatest Force for Good

Last night I promised DSA member and grassroots Chicago Teachers Union, Caucus of Rank-and-file Educators (CORE) organizer, Michelle Gunderson, I would bring her spirit of solidarity to this convention as she cares for her mother in Chicago. Now remember, it was CTU’s incredible strike in 2012, that not only won a great contract — CORE activists rekindled the militant, rank-and-file organizing approach that built the early labor movement over a century ago.
Late last night Michelle posted a proud mother moment. She explained her son Toby had brought home an unexpected guest who would stay several days. She overheard the two of them talking. The guest said, “Are you sure it’s okay with your parents that I stay here?” Toby replied, “My mom’s a socialist. She accepts everybody!”
This is true, and it’s one of the reasons I feel so at home among all of you now. But it’s also true that leading with love and organizing with open arms cannot be conflict averse. I often go to an essay on love by a woman who was a spiritual leader in Boston a century ago. She wrote, “Love is not something put upon a shelf, to be taken down on rare occasions with sugar tongs and laid on a rose leaf. I make strong demands on love, call for active witnesses to prove it, and noble sacrifices and grand achievements as its results. Unless these appear, I cast aside the word as a sham and counterfeit, having no ring of the true metal. Love cannot be mere abstraction, or goodness without activity and power.”
We are in the midst of crisis. But this is also our moment to change the course of history. To fulfill the promise that we are all equal and worthy of happiness.
At this convention you will talk about the urgent issues of our time and how you will love our children and grandchildren by taking action to heal our world, literally save our planet, secure health care as a right, build power for working people and an economy that provides a good job for everyone who wants one, eliminate student debt, ensure every person can afford a place to live, and stop the dark forces of hate-driven dictatorships on the march, much as they were in the 1930s.
Still, some ignorant political hack or media purveyor of hate is likely talking trash right now about democratic socialists. And here’s what I have to say. Helen Keller was a democratic socialist. And so was Albert Einstein, George Orwell, Bayard Rustin, and the Reuther family.
When Nazi troops came to the Warsaw Ghetto to kill the last Jews left, the men and women on the rooftops who met them with gasoline bombs were democratic socialists, and democratic socialists stood up against dictatorship throughout the twentieth century, they filled Stalin’s camps and Siberian graves.
The minimum wage, national health care, worker safety rules, Social Security — before the Great Society and before the New Deal, this was the democratic socialist agenda.
And of course there are our democratic socialist working heroes, Eugene Victor Debs, A. Philip Randolph, and Lucy Gonzalez Parsons. The police called Lucy Parsons “more dangerous than a thousand rioters” because of her skills as an orator, organizer, and rabble-rouser. Her cry that only direct action — or the threat of it — will move the boss is a lesson we can all do well to remember.
Solidarity is a force stronger than gravity.
When I repeat that phrase for a crowd there is often a pause as people take in the words, followed by nervous laughter and outright cheering at the awesomeness of it. We’ve seen examples of this all over the country this year from #RedforED teacher strikes promoting public good, to hotel and grocery workers fighting for one job to be enough or Amazon, Google, Uber, and Lyft workers fighting for respect, decency, human rights and the ability to organize their union.
I know the power of solidarity because I’ve lived it.
As a brand new flight attendant at United Airlines the company failed to pay me. With a balance of zero in my bank account and no idea how I would even eat that day I went down to the airline office to ask why I hadn’t been paid and what was going on. They had no answers and for the first time, I felt like I was just a number in an HR file. The tears started to roll when I felt a tap on my shoulder that changed everything. I turned around and saw somebody standing there who looked a lot like me. She’s wearing the same uniform; otherwise I’d never seen her before. She’s holding her checkbook and asking me how to spell my name. She hands me a check for $800. And she says, “Number one, you go take care of yourself. And number two, you call our union.” And I did call our union, and I had my paycheck the next day.
And that’s when I learned the power of being a part of a union — they fought for me in a way that I couldn’t have fought for myself alone. I learned that in our union, we’re never alone.
My first week on the job my flying partner of thirty-five years told me, “Listen, management thinks of us as their wife or their mistress and in either case they hold us in contempt. Your only place of worth is with your flying partners. Wear your union pin and if we stick together there’s nothing we can’t do.”
If we stick together there’s nothing we can’t do.
On June 26, 2015, a dear friend walked into my office just a few minutes after the Supreme Court decided for marriage equality.
If I’m being honest, I was feeling cynical when he walked in. Don’t get me wrong, I wanted to celebrate. But at the time I was in the middle of a fight to prevent furloughs of our members, we were trying to stop the Obama administration from pushing a trade agreement that would gut millions of jobs, and our streets were filled with protesters demanding answers for the killings of black youths. I couldn’t see how this decision would have an impact on any of that.
But my friend was standing in my office with tears running down his face. And he is not a crier.
“I don’t have a partner,” he said to me. “I don’t know that I will ever be married. But that’s not what today is about. I didn’t realize until today the oppression I have felt my entire life. Today, my country recognizes me and the choices I make in my personal life as the same under the law. The feeling of being acknowledged as equal has moved me more than I ever expected it to.”
In those words, I remembered two things that are easy to lose sight of, but that we can’t afford to forget. One, every step forward makes the next step possible. And two, we cannot ever dismiss the oppression of someone else as their problem.
Recently, I received an email from an AFA member who wrote, “As a transgender person, I am terrified. I am turning to my union for help.” The call for help came to the right place.
Some of the earliest wins for LGBTQ rights happened not in a courtroom or in a legislature, but at the bargaining table. Years before San Francisco started issuing same-sex marriage licenses, long before Massachusetts became the first state to pass marriage equality, our union, the Association of Flight Attendants-CWA (AFA-CWA) negotiated for — and won — domestic partner benefits for every United flight attendant.
In fact, before any municipality passed antidiscrimination ordinances, unions representing all types of workers won antidiscrimination in contracts. Because on the job site, people realized that if management could fire a colleague for who they loved, he could sure as hell fire you for what you believed, or where you spent your Saturday night, or in the case of flight attendants just for getting married or having a baby or gaining ten pounds.
These discriminatory issues were the heart of why our union was formed. But our work is not done. We are always “forming a more perfect union” until all of us are equal and free in our minds and under the law.
As we beat back discriminatory practices through a contract at one airline, another soon followed suit. Just as important, it gave members a sense of the power they had to change their own lives.
Some of those members, and our union leaders, testified in the San Francisco hearings that led to domestic partner benefits and helped set the course to marriage equality.
When my friend came into my office, all the years of union activism fighting for those rights came flooding back to me. Suddenly the ruling wasn’t a distant thing handed down by a court, it was the natural outcome of years of hard work we won through solidarity, changing one contract, one workplace, one community at a time.
It reminded me that for every fight forward we win in a contract, until our nation recognizes each of our inherent dignity in equal rights under the law, we struggle under an invisible weight that sometimes we don’t even see ourselves.
I’ll tell you something — there’s a weight that every woman in this room deserves to have lifted.
Earlier this year, Virginia’s House of Delegates fell just short of a floor vote on the Equal Rights Amendment. If the vote had moved forward and won, Virginia would have become the thirty-eighth state to ratify, enough to tip the balance for a constitutional amendment to be approved and for women to be recognized as equal under the law of our land.
Our union had to fight tooth and nail for the women who once made up the entire workforce to be treated fairly on the job. We also fought to allow men to have the same right to this job. We fight every day for every member to have equal rights and benefits on the job. But when 80 percent of aviation’s first responders step off our planes here, we do so in a country that’s unwilling to say that we are full and equal citizens.
Evil dictators intent on controlling everything and stripping all people of our rights start with belittling women and treating women as less than human.
Sisters and brothers, sexism and racism have for centuries been the premier tactic of the boss to hold us down, keep us divided and deny us the power we have together to take what we are owed as workers for moving this country, teaching this country, feeding this country, building this country, communicating in this country, and around the world.
More than one hundred years ago Frederick Douglas told us all we need to know today.
The difference between the white slave and the black slave was this: the latter belonged to one slaveholder, and the former belonged to the slaveholders collectively … Both were plundered, and by the same plunderers … the white laboring man was robbed by the slave system, of the just results of his labor, because he was flung into competition with a class of laborers who worked without wages. The slaveholders blinded them to this competition by keeping alive their prejudice against the slaves as men — not against them as slaves.
No one is born with sexism, racism, ageism in their heart. These are the tactics of the boss, of those who want all the money and all the power to deny us solidarity, the greatest force for good. Expose it. Call it out. Deal with it. And in our unions and on our picket lines we can do exactly that.
Our union halls provide something social movements too often cannot: a home base in the storm, and a place where our common interests — a fair paycheck, equal treatment on the job, dignity and respect and opportunity to thrive — are grounded in an experience we all share, regardless of our color, creed, national origin, identity, expression or any other marker our opponents use to divide us.

Stopping the Shutdown

Just five years after I started my flying career the events of September 11, 2001 changed everything. I had frequently worked Flight 175, the plane you can picture hitting the south tower of the World Trade Center because that’s the image captured from so many angles after American flight 11 struck the North Tower 17 minutes earlier. That could have been me. But instead it was my friends, Amy, Michael, Robert, Kathryn, Al, Alicia, Amy, Jesus, and Marianne. Even as we grieved, over one hundred thousand aviation workers lost our jobs nearly overnight.
And then the bankruptcies came. I was our communications chairperson, still in my twenties, working around the clock to communicate new procedures, but mostly I repeated bad news. I remember a day in the office about six months in to the thirty-eight month bankruptcy when our union president called me to tell me to stop my work on communicating another pay cut, another closure of bases that was uprooting people from their homes. We already had nearly seven thousand on furlough. He told me, “United just called to tell me they are furloughing another 2,500 flight attendants.” It all became too much in that moment and I told him I needed a minute to cry. I did. Right then I knew how I was going to spend my life. We would have to fight like hell to hang on to everything we could so we could live to fight another day for what I knew the people I worked with deserved.
And it wasn’t easy. Our jobs, our health care, our pensions — it was all on the line. People felt out of control and focused inward or wanted to talk only about issues of little consequence.
All too often workers feel overwhelmed and powerless and desperate. But, in my union, I had hope. As a group we fought on when everything was stacked against us — bankruptcy, Wall Street, the White House. And we made a difference. They had all the power, but because we had our union we actually had a way to fight back. They stole our pensions — when eighty million would have saved them the court granted termination with one hammer of the gavel and in the next awarded $400 million in bonuses to the top executives. But we fought back, and because we fought we doubled the amount they planned to pay for a pension replacement plan.
When the teachers of West Virginia were grappling with whether or not to strike, the bus drivers told them “We’ve got your back. Not a single bus will drive students to school.” Too often, we don’t understand our own power. Look around — it’s all of us together.
When we start with what people feel and see in their lives, we can build solidarity. It’s amazing what solidarity on a worksite can do. People who may be on opposite ends of a political debate can find common ground when you ground that fight in the workplace.
Just a few months ago, my union went to bat for one of our members. Selene was a DACA recipient and graduate of Texas A&M who had arrived in the United States at the age of three and just begun her dream job as a flight attendant. She was assigned a trip to Monterey, Mexico. When she told her supervisor she couldn’t fly internationally because of her DACA status, she was told it was OK to take the trip. On probation and afraid to lose her job, she went.
But when she came back, CBP stopped her and turned her over to ICE. She was put in a private detention facility in prison-like conditions for six weeks.
When we learned about her case, our union mobilized and we got her released within eighteen hours. The comment I saw that sticks with me the most during that time was from a conservative member, a Trump voter who said that she wanted “strong immigration laws,” but this was too far.
Because the fight started in the workplace, because our members understand that in the union an injury to one is an injury to all, that flight attendant was able to see past her political beliefs to what was right and what was wrong. Now she’s someone we can mobilize to fight for a fix to the DREAM Act, and from there who knows.
People think power is a limited resource, but using power builds power. Once workers get a taste of our power, we will not settle for a bad deal. And we won’t stand by while someone else gets screwed, either. That’s what happened during the government shutdown.
The government shutdown was a humanitarian crisis with eight hundred thousand federal sector sisters and brothers who were either locked out or forced to work without pay. And another MILLION people — a MILLION people — doing contract work, locked out with no warning.
Only because of our unions, we heard the stories of real people. During the shutdown agencies were handing down memos from the White House to tell federal workers that they were forbidden from speaking to anyone about how they were fairing during the shutdown. AFGE and other federal sector unions put a stop to that to make sure people could express the personal hardship they were forced to face.
Federal workers were suddenly no longer nameless, faceless bureaucrats; the stories made them human to the public. No money to pay for rent, for childcare, or a tank of gas to get to work. The veteran and federal worker stretching insulin through the night and wondering if she will wake up in the morning. The transportation security officer in her third trimester with no certainty for her unborn child. The air traffic controller who whispered to his union leader, “I just don’t know how long I can hang on.” The TSA Officer in Orlando who took his life by jumping eight floors to his death in the middle of the security checkpoint.
Nearly two million workers were locked out or forced to work for free, with the rest of us going to work when our workspace was becoming increasingly unsafe.
The truth is that if our federal sector sisters and brothers can’t do their work, we can’t do ours. We’re connected.
We had to define what’s at stake, and understand what our leverage is to fix it. We called for a general strike, but we have to understand that a strike is the tactic, solidarity is our power.
Calling for a general strike, first and foremost, made clear who had the power. When it seemed there was no answer and no end in sight, labor led the way. The shutdown ended not so much because of a few grounded flights in LaGuardia, but because those ten air traffic controllers who couldn’t safely do their jobs any longer signaled a much more powerful threat to the GOP. Labor was rising and the very last thing they could allow to happen in this process was to let us taste our power.
Some thought the shutdown was about a wall. If you were looking on social media or network news, it appeared the wall was already built as the country seemed bitterly at odds over racist fearmongering. But it was all a lie.
I spoke with transportation security officers who told me that if it weren’t for the stress of not getting a paycheck, they’d never been happier at work.
Normally the security checkpoints are less than pleasant. But, instead of grouching during screening, people said thank you. They were kind. They offered help.
Most people want to choose kindness. We pull together when things get bad. I saw it after 9/11, and I saw it during the shutdown. Americans like to feel solidarity.
It was our unions that brought the stories of real people to the public. And the public had to face those people in their everyday life. And that built solidarity.

“Above All, We Must Fight!”

Health care. Unions long ago took steps to set a standard for our society. We broke new ground in our contracts in an effort to make health care a right for every person on this earth. What we legislate, we don’t have to negotiate. Today, every time we go to the table, management comes with proposals to diminish our care or transfer costs to our pockets. It is a massive win when we keep contractual health care at status quo.
But the for-profit health care system in this country is unsustainable. Most Americans, including many union members, have to choose between having health care or paying rent — or a low premium plan with a “cross your fingers” high deductible. Even the best plans with no premiums cover our care in hospitals that are drastically understaffed. Caregivers waste time getting approval for procedures and medicine rather than taking immediate action to save lives.
Trump and the GOP would love to have our country believe this issue creates a divide between union members and those without a union contract. But the truth is that an injury to one is an injury to all. And today, our family, our friends, our neighbors are dying because greed puts a cost on the lives of those we love. While Bernie Sanders proposes health care for all, Donald Trump and the GOP are right this minute trying to strip protections for those with pre-existing conditions.
We need to organize and tell the truth about what’s at stake, which side we’re on, and the leverage we have to fix it. We cannot retreat to our own communities. We must define our issues as ONE national objective, focused and well-coordinated while also conducting effective organizing that is adaptable to local context.
The marchers in Puerto Rico were spurred forward by the leak of emails and instant messages showing the governor and his inner circle mocking victims of a hurricane, spreading homophobic and misogynist lies, and joking openly about corruption.
Teachers, sanitation workers, nurses, drivers and civil service workers, organized through their unions and driven by the values of the island — marched and changed history.
That was a general strike.
Last night Politico asked me what I thought about Bernie Sanders using his campaign list to turn people out for union actions. I told them Bernie Sanders believes unions are integral to our democracy so he’s taking action that reflects his core beliefs. But also, he knows that when you come out for someone else’s fight you’re much more likely to view it as your own fight. You’ve got a stake in the outcome. And when the fight is won, you feel that win too. He’s breaking down the “I’ve got mine” mantra that’s the worst of capitalism and a mindset that’s been bred to control people through fear that someone else gaining may cause you to lose.
On the picket line the opposite is true. The goal is collective and people who have never spoken share an experience that will change each of their lives. Bernie Sanders using his list to turn people out for strikes or protests is literally demonstrating, “Not me. Us.” It’s breaking through the politics of fear, building power, and bringing people together. It’s a living example of the president he wants to be and the way he plans to get results.
Wouldn’t it be great if the “social norm” were people rising up in a general strike if lawmakers didn’t secure health care as a right, equal pay, affordable housing, fully funded public schools, voting rights, democracy free of corporate money, and jobs that provide bread and roses too?
Wouldn’t we be stronger if we saw fear of someone else as a tactic by the powerful to divide the working class? Wouldn’t we be better if people different from ourselves raised our curiosity and we asked them to tell their stories? This happens on the picket line.
The last thing we can do is take the rights we’ve gained for granted. Mother Jones told us, “We will fight and win. Fight and lose. But above all, we must fight!” Our rights are never absolute. They exist because generations of workers died to give us these rights. They were shot down at Homestead Pennsylvania and in the hills of West Virginia. They were hanged for the Haymarket affair in Chicago, and beaten on an overpass near Detroit — all for taking a stand for the rights of working people. There were beatings at Stonewall and murders in San Francisco City Hall. These activists thought it was important enough to stand up against all odds and put everything on the line to make it better for their families — and for our families. Today it’s our turn.
Sisters, brothers, siblings, comrades, I ask you to put central to your agenda building our labor movement. Unions in this country have led mobs against immigrants, and we have lifted up immigrants. We have written union constitutions that excluded African Americans, and yet Dr. King gave his life on a union picket line.
We as a movement are not automatically on the right side. We have to choose to be. And we have to live that choice.
And today the choices haven’t gotten easier, they have gotten harder.
Our lives and our wellbeing are completely tied together with workers in Mexico and Canada, China and Germany. Yet politicians in every country seek to divide us, pit us against each other.
I learned the hard way, at the bargaining table with some of the world’s most powerful corporations stacked even with the power of the bankruptcy court — that the solidarity and courage of working people is the greatest force for good in human history.
So let’s use it! Spread the word that the labor movement belongs to all working people. Women, people of color, young people, join unions, run unions. We need your vision, your passion, your creativity, your leadership.
Say it with me. Unions belong to all working people. If we understand this, we can change the world. With our unions we have equal standing with owners. Women have equal pay. We have a voice, a means to drive change.
Spread the word that unions are for everyone. If you’re done with poverty, build your union. If you’re sick and tired of pension defaults for Main Street and stock buy backs for the Wall Street, build your union. If what you want for yourself, you’re willing to want for somebody else — even if they are different from you, build your union.
We don’t have to wait for the next election when we have a union. The power of solidarity gets results right away. In our union we can define what’s at stake, recognize racism and sexism and every ism as the bosses’ tactics rather than our brothers’ and sisters’ hearts. Change comes fast when the risk becomes too great for those in power. And power shifts to the people when we act in unity.
Finally, look to the people all around you — and tell everyone around you . . .
I’ve got your back!

vineri, 9 august 2019

VENEZUELA DENUNȚĂ ORDINUL EXECUTIV AL SUA CARE ÎNCEARCĂ SĂ FORMALIZEZE CRIMINALUL BLOCAJ ECONOMIC ȘI COMERCIAL


  • Tweet


Guvernul Republicii Bolivariene Venezuela denunță în fața comunității internaționale o nouă și gravă agresiune a administrației Trump prin acțiuni arbitrare de terorism economic împotriva poporului din Venezuela. Washingtonul a emis un alt Ordin Executiv care oficializează criminalul blocaj economic, financiar și comercial  care a provocat răni grave în societatea venezueleană în ultimii ani și al cărui unic obiectiv este să sugrume poporul venezuelean pentru a forța o schimbare neconstituțională a guvernului din țară, cu încălcarea deschisă a principiilor și scopurilor Cartei Națiunilor Unite.

Această hotărâre a  Statelor Unite intenționează să acorde formă juridică blocajului tuturor bunurilor și proprietăților Statului venezuelean, constituind astfel cea mai grotescă și mai nerușinată jefuire despre care se poate spune că reprezintă un record în istoria contemporană a relațiilor internaționale. Nesatisfăcuți cu jaful ilegal al companiei Citgo și al sediului diplomatic venezuelean, Casa Albă și aliații săi caută noi oportunități și resurse pentru a uzurpa și a jefui ceea ce aparține celor peste 30 de milioane de venezueleni.

Comunitatea internațională trebuie să ia în considerare că este nevoie de mult mai mult decât un magnat supremacist într-o campanie electorală, sau un șoim războinic, învechit, obsedat și disperat să nu-și piardă locul de muncă, pentru a desface munca libertară inițiată de Eliberatorul Simón Bolívar și reluată în secolul XXI de comandantul Hugo Chávez.

Prin acțiunile sale intervenționiste reînnoite, este clar că guvernul Statelor Unite și aliații săi s-au angajat în eșecul dialogului politic în Venezuela. Se tem de rezultatele și beneficiile lui. În acest sens, Guvernul Bolivarian din Venezuela nu va permite ca această escaladare părtinitoare a agresiunilor să afecteze procesele dialogului politic din țară și confirmă voința sa neclintită de a ajunge la acorduri naționale în diferite dimensiuni, pentru a consolida și mai mult democrația noastră și a garanta dreptul poporului să trăiască în Pace.

Înaintea atacului imperialist, Președintele Nicolás Maduro ratifică apelul său la unitatea tuturor venezuelenilor de bine, pentru înfruntarea terorismului economic și politic în această nouă fază. Unitatea militară și civică națională este esențială pentru a merge ferm și patriotic pe drumul către ratificarea caracterului irevocabil independent al Venezuelei, depășind împreună orice obstacol care stă în calea apărării țării și a suveranității sale naționale sacre.
Caracas, 06 august 2019

miercuri, 7 august 2019

REGARDING THE SITUATION IN HONGK KONG - CHINA

REGARDING THE SITUATION IN HONGK KONG   - CHINA   

We, here at the Worker's Romania association in Bucharest also strongly reject any form of violence and repression not only against representatives of the trade unions, but against any kind of social category.   

The way these events are unfolding is very misfortunate. However, we believe that US intelligence services must have their share in these evolutions from Hong Kong, trying to bring an escalation of the financial war with China through a "maidan" like social explosion, following a tradecraft already used in other parts of the world, the Ukraine and Venezuela are only some of the most recent examples...   

The Chinese regime, undoubtedly has its flows, surely also when it comes to the issue of human rights. We've got to admit that if we want to be objective, but, on the other side, they managed to get the country out of an extreme poverty and it's also because of both China and Russia that we now live in a multipolar world....Otherwise, any lunatic from the White House would do exactly as he pleases without any respect for international law.   

As I just said above, the Chinese shouldn't use any form of violence against trade unionist in Hong Kong and use common sense and the thousands of years of wisdom that characterises the Chinese thinking.   Also, the US and their allies involved in the development of these events should stop their action right away.   These are the only solutions towards a peaceful resolution. 

 Comradely yours, 

CIPRIAN POP SECRETARY GENERAL "WORKER'S ROMANIA" ASSOCIATION BUCHAREST 
6AUGUST 2019

sâmbătă, 20 iulie 2019

“Prezenta SUA produce efect destabilizator în orice parte a lumi”

“Prezenta SUA produce efect destabilizator în orice parte a lumi”
 

La scurt timp după sosirea sa în Capitala Venezuelei, Caracas, pe 20 iulie anul curent, pentru participarea la Reuniunea Statelor Nealinate (M.N.O.A.L.), Ministrul de Externe iranian, Mohammad-Javad Zarif a declarat reporterilor că “prezența Statelor Unite în fiecare parte a lumii este destabilizatoare și că sancțiunile SUA exercită presiuni asupra oamenilor simpli, fapt care împiedică dezvoltarea economică și deschide calea pentru extremism și terorism” în lume.
"Rezistența poporului Venezuelei față de comportamentele intervenționiste ale Statelor Unite este foarte importantă pentru noi și pentru popoarele lumii", a mai adăugat Zarif în primele sale declarații de presă, la scurt timp după aterizarea la Caracas, exprimând, totodată, și satisfacția legata de vizita în tara parteneră, Venezuela.

Întrebat despre afirmația făcută de Vicepreședintele SUA, Mike Pence, potrivit căruia, “vizita lui Zarif în Venezuela are un impact destabilizator”, el a spus că, dimpotrivă, SUA provoacă instabilitate și insecuritate ori de câte ori interesele sale frizează suveranitatea în diferite parți ale lumii, ceea ce se vede clar în Golful Persic, în Orientul Mijlociu și în America de Sud.

Mai mult decât atât, demnitarul iranian a semnalat ca “prezența Statelor Unite în orice punct al lumii cauzează instabilitate, o puternica presiunea asupra populației locale și creșterea extremismului și a terorismului".

Zilele acestea, în marja vizitei la Caracas, Zarif va purta discuții cu Președintele venezuelan Nicolás Maduro și cu alți demnitari, precum ministrul de externe venezuelean și președintele parlamentului acestei tari.

Zarif va călători apoi în Nicaragua și Bolivia, pentru a discuta ultimele evoluții în relațiile politice și economice.
Ciprian POP

România Muncitoare – Nr.278 din IULIE 2019

România Muncitoare – Nr.278 din IULIE 2019



Muncă şi unitate, luptă

pentru dreptate!


Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia
România Muncitoare – Nr.278 din IULIE 2019

Colectiv de redacţie:
Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ  (tehnoredactor).
Telefon:  0724/717293
E-mail:  asociatia.romania.muncitoare@gmail.com
OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543

V R E M    O   Ţ A R A   C A   A F A R Ă


Respectiva zicere e o stupiditate fără margini şi un clişeu penibil din mai multe motive: în primul rînd, nu poţi copia de la alţii decît anumite lucruri. Altele nu vor putea fi "implementate", ca să folosesc un barbarism, pentru că nu ni se potrivesc, nu e în firea noastră. Altele, însă, ar putea fi învăţate. cum ar fi: munca bine făcută, corectitudinea, respectul pentru reguli şi pentru celălalt. Ar mai trebui să ne reamintim ceea ce în toţi aceşti ani de libertate am uitat: să curăţăm şanţul din fata casei, să nu aruncăm gunoaie pe stradă cînd avem coşul la cîţiva metri de noi, să perforăm biletul cînd călătorim cu mijloacele de transport în comun, pentru că altfel respectiva regie poate da faliment şi mergem pe jos, să stăm liniştiţi la rînd nu să ne îmbulzim pentru că nu facem decît să pierdem timp, să nu ne certăm şi, mai ales, să nu ne luăm la bătaie în trafic, să respectăm cumpărătorii, să vorbim frumos; “te rog”, “mulţumesc” şi “cu plăcere” au fost inventate ca să fie folosite! Şi mai trebuie să ştim cîteva lucruri.:
1. Nu ne ajută dacă suntem mereu nemlţumiţi, ne plîngem tot timpul şi îi invidiem pe alţii
2. Trebuie să uităm cît mai repede povestea cu capra vecinului, e extrem de păguboasă
3 .Să ne aducem aminte de proverbul "ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face."
4 Să nu uităm că cei care conduc o localitae sau o ţară se află acolo prin voinţa noastră, sunt aleşii noştri nu stăpînii noştri şi cu atît mai poţin ai acestei ţăt şi că nu sunt de neînlocuit.
Dar dacă tot vrem o ţară ca afară, hai să nu mai aruncăm tone de gunoaie, mai ales plasticul, în apele rîurilor, să nu mai tăiem “în draci” pădurile ca să ne luăm cine ştie ce maşină poluantă, să nu distrugem spaţiile verzi ca să construim pe locul lor niştre betoane şi multe altele. Şi, mai ales, să ne dorim o ţară frumoasă şi curată, a noastră, nu una copiată după ce vedem la alţii, pentru că nu va arăta la fel. Şi toate astea s-ar putea realiza fiind mîndri de ţara asta şi de oamenii ei. AMARANTA


U N I U N E A   E U R O P E A N Ă

Toţi cei care au vrut să vadă ce se întîmplă în Uniunea Europeană, dacă au puţină minte, pot, liniştiţi, să-şi piardă orice brumă de încredere într-un viitor comun, atît de vînturat prin faţa ochilor unei mulţimi credule. Mai mult ca oricînd, domnii şi doamnele "aleşi" acolo şi-au dat arama pe faţă: Negociere ca la piaţă pe viaţa a sute de milioane de europeni obişnuiţi. Pe acei domni, din păcate votaţi sau aşa am fost lăsaţi să credem, nu-i interesează nici ţările lor, nici soarta Europei, îi interesează doar propria bunăstare şi, probabil, a firmelor multinaţionale (sau, uneori, naţionale), care îi sprijină şi ale căror ordine le ascultă! În rest, nimic deosebit, 4-5 ţări îşi tot împart puterea, considerîndu-i pe ceilalţi, mai ales pe cei care au fost în uniune de la constituire, cînd aveau doar cîteva interese economice, parteneri (fără drepturi depline), iar pe ceilalţi, mai ales pe cei veniţi după căderea Cortinei de fier, tratîndu-i ca pe simple colonii. Desigur, au încercat să cosmetizeze lucrurile , doar că, dacă te uiţi atent, nu prea ţine.

Principalele forţe care îşi împart acum Europa, sunt, de departe Germania şi Franţa. Germania, cu mentalitatea de cămătăreasă a doamnei Merkel, care, în treacăt fie spus, ar trebui să mai stea pe acasă şi să-şi vadă de sănătate, pare să fi obţinut mai mult decît atunci cînd au provocat două războaie devastatoare, reducînd continentul la ruine.

E drept că, ultimii preşedinţi ai Franţei nu i-au dat bătaie de cap, aşa că... Şi e firesc, cînd Franţa are ca preşedinte pe imaturul de Macron care  e doar o marionetă, dar ca să-i creeze iluzia marii puteri de altădată, doamna Merkel îl lasă din cînd în cînd să cîştige şi el ceva, în vreme ce ea conduce, de fapt, Europa. Din păcate, recentele alegeri, departe de a limpezi situaţia, au complicat-o şi mai tare.

Popularii au făcut tot ce au putut ca să-şi menţină privilegiile, neînţelegînd că, de fapt, de aici li se va trage pieirea. Pentru că, impunînd o politică de dictat celorlalţi, ideea dispariţiei sentimentului de naţiune şi transformarea popoarelor unui întreg continent în turmă, va eşua curînd. Dacă se vor încăpăţîna să ducă aceeaşi politică de sărăcire a celor mai multe ţări, blocîndu-le dezvoltarea şi, de ce nu?, visele, uniunea asta se va duce dracului.În concluzie : ori se schimbă, ori dispar. Şi cum nu prea dau semne că intenţionează să se schimbe... AMARANTA

D  Ă  N  C  I  L  Ă   3

Avea dreptate domnul Pleşoianu cînd se temea că vom vedea o Dăncilă 3, adica o păpuşă şi mai mică, din interiorul păpuşii mai mari. Ideea mi-a dat-o domnul Roşca Stănescu şi e foarte drăguţă, mai ales pentru a o folosi într-o campanie electorală, dacă persoana se decide să candideze la preşedenţie. Era tot ceea ce ne lipsea. Cucoanei, chiar i s-a urcat la cap! Probabil că securiştii care, mai nou, o consiliază i-au sugerat ideea, doar că, dacă o mai umflă mult" pocneşte" înainte de vreme. Numai că aruncă şi PSD-ul în cap, fără şanse de revenire rapidă. Pentru că partidul nu a pierdut alegerile, au fost furate cu tot felul de tertupuri securiste, ca să nu iasă cum vrea lumea, ci cum vor "ăia", care au o putere de regenerare ca balaurul cu şapte capete.
Deci, doamna prim ministru, ori e incapabilă să se autoevalueze sincer, ori face în mod mizerabil jocul lui "inimă rece" de la Cotroceni, privînd cu bună ştiinţă partidul de şansa de a cîştiga alegerile. N-ar fi prima ticăloşie a acestei doamne, aşezată de fostul ei şef unde nu merita. Pentru că, după ce s-a aşezat pe scaun, a început să sape scaunul celui care a scos-o din anonimat. Acum se vrea tot mai sus, uitînd că şi domnul Ponta a păţit la fel. Mă rog, văd că şi consilierii care o învăţau de bine i-a schimbat, dovadă că iar dă pe arătură cînd se îmbracă şi cînd vorbeşte.

Oamenii de bun simţ nu au nicio alternativă. Nici unul nu merită o asemenea demnitate, aşa că iar mă gîndesc ce bine ar fi, dacă am deveni republică parlamentară!  Am scăpa de două tururi de alegeri şi am avea mai puţin gust de dictatură. Dacă se apucă doamna Dăncilă să candideze, probabil dezastrul va fi total pentru ţara asta, indiferent dacă ar cîştiga sau nu, pentru că ar rămîne tot securiştii la putere. Pentru că, doamna cu pricina, nu e decît o păpuşă într-o alta şi apoi în alta. Şi cei care o manevrează vor avea grijă să o facă mică, tot mai mică...

Cît despre doamna Firea, s-ar schimba doar securiştii care ar conduce şi nimic mai mult. În plus, cînd l-am auzit pe soţul doamnei că îl admiră pe Băsescu mi s-a făcut pielea găină. Mai lispeşte “naşu Jiji”, pe post de consilier la Cotroceni şi ne putem căuta altă ţară! Şi cum nici ceilalţi nu sunt mai breji, ar trebui să intrăm îm grevă şi să-i lăsăm pe toţi la mîna diasporei de grija căreia mor toţi, uitînd total de noi, cei de aici! AMARANTA

Cui folosește?

România, dupa anul 2014, datorita condițiilor meteo si a preocupărilor pentru agricultură , să producă cantități însemnate de cereale și alte produse agricole.
După anul 2007, cand am intrat în Uniunea Europeană, terenurile agricole au început să fie cumpărate de multe persoane (cetățeni străini) și companii străine. La începutul anului 2019 se extimeaza că peste 50% din terenurile agricole nu mai aparțin statului român și nici cetățenilor români.
De aici și concluzia că, mare parte din produsele brute agricole, iau drumul țărilor de origine ale proprietarilor de terenuri. 


Interesant este că, după alegerile europarlamentare din 2019, arestarea omului politic Dragnea și terminarea președinției Uniunii Europene a României, apar documente care anunță că Ministerul Agriculturii ar fi raportat, în plus, producții agricole.


Va rog sa ma credeți că mi se pare suspect ca tot ce poate fi pozitiv în economia României trebuie oprit. După ce, peste jumătate din terenurile agricole sunt in proprietatea străinilor, aceasta exportă în propria țară toată recolta bruta care este procesata și prelucrată și, apoi, revine in Romania ca produs finit. Așadar, banii nu prea stau in Romania decât sub forma de taxe și impozite. 


Cui folosește această imagine negativa a agriculturii românești? După ce statul român nu mai are investiții în industria alimentară, după ce producția bruta pleacă în afară , tot populația țării are de suferit, iar bugetul de stat este mai sărac.
Nu avem pic de respect pentru noi ca țara. Daca nu este  la guvernare partidul din opoziție, merge  la Bruxelles, și spune lucruri negative despre guvern și tot ce face. Nu contează că sunt măsuri bune sau rele, cu efect imediat sau in timp. Hadrian

Fondul Suveran?

Se pare că dispariția fostului lider al Partidului Social Democrat (Liviu Dragnea) a încheiat și continuarea proiectului Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare. Acest Fond Suveran era ultima portiță de salvare a companiilor și societăților in care statul deținea acțiuni. Trebuie continuat acest proiect pină la capăt.  Acest proiect era pentru România, nu pentru extern. 


Prin anul 2018, se știe, ca statul deținea acțiuni la cca 4% din economia României. Așadar 96% reprezintă capital romanesc privat și capital străin.


De ce este important sa avem și diverse companii in care statul să fie acționar, fie el majoritar sau minoritar?  Pentru că nu poți face un buget de stat doar din taxe, impozite și împrumuturi.

Pentru a putea majora un buget, o cheltuială, trebuie să aduci bani și din alte surse. O sursa sigura îl reprezintă companiile. Daca jumătate din profitul net ar rămîne pentru rezerve și investiții proprii, 20% la fondul comun (Fondul Suveran) și restul 30% la bugetul de stat (procentele sunt aleatorii) vă asigur că toți ar avea de câștigat.
La un profit net de 1 milion lei/ companie × 10 companii egal 10 milioane lei. Daca ar fi 100 companii?


Despre companiile care compun Fondul Suveran, ar trebui sa aibă o alta politica financiara pentru manageri și consiliile de administrație. Nu mi se pare normal că managerii să aibă salariul de încadrare, cu bonusuri și sporuri lunare de cca 70000-80000 lei, iar un membru al consiliului de administrație doar 10% din suma de mai sus, în condițiile în care compania are probleme financiare și economice.


Nu uitați că, în cazul unui conflict militar, al unui dezastru natural major, Romania nu are cum face fata. Nu poți folosi echipamente și utilaje. Nu mai exista companii de stat. Daca iei de la privați, trebuie sa plătești.
În domeniul alimentar, statul nu are nici o fabrică a sa. Toate alimentele se vor cumpăra.
La medicamente avem doar 1 fabrica de stat. Daca v-a fi nevoie la nivel național, o să fie o problema serioasa. Exemple sunt multe... Hadrian



Cercetătorii au descoperit în Siberia o rasă necunoscută şi misterioasă de oameni

În  urmă cu 30.000 de ani, în Siberia se afla un grup necunoscut de oameni.  Cercetătorii spun că descoperirea ar putea contribui la rezolvarea unor  mistere îndelungate despre strămoșii nativi din America de Nord, despre  care până acum se credea că au sosit din Eurasia printr-un “pod de  pământ” numit Beringia.
Scriind în revista “Nature”, Eske Willerslev şi colegii săi  dezvăluie modul în care au comparat datele din populaţiile moderne cu  ADN-ul obţinut din rămăşiţele a 34 de persoane din nord-estul Siberiei,  ce au trăit între acum 600 de ani şi 31.000 de ani.
Rezultatele arată că acești indivizi făceau parte dintr-un grup  necunoscut și larg răspândit, numit Siberienii de Nord, care erau  distincţi din punct de vedere genetic atât față de euroasiaticii  occidentali, cât și față de asiaticii din Orient. Cercetătorii spun că  ei s-au desprins în urmă cu 38.000 de ani, curând după ce euroasiaticii  occidentali și asiaticii din Orient au devenit distincţi din punct de  vedere genetic.
Dar, această populație nu pare a fi strămoșul direct al americanilor  nativi. În schimb, analiza colecției de genomuri sugerează că populația  care a devenit strămoșii nativilor din America de Nord a fost rezultatul  legăturilor stabilite cu aproximativ 20.000 de ani în urmă între  asiaticii orientali care au călătorit spre nord și un grup destul de  îndepărtat faţă de Siberienii de Nord. Asiaticii orientali, de asemenea,  s-au amestecat cu alți descendenți ai Siberienilor de Nord, pentru a da  naștere unui alt grup, pe care echipa l-a numit “Paleo-Siberienii”.  Aceştia din urmă au fost înlocuiți de un alt grup de oameni, cu  aproximativ 10.000 de ani în urmă, care au fost numiţi “Neo-Siberienii”.      Sursa:https://www.spectator.co.uk

Armele electro-magnetice sau cum poti controla mental populatia la scara planetara – o alt fel de teroare – altfel de teroristi

Trăim într-o eră în care radiațiile electromagnetice sunt folosite pe ascuns împotriva noastră.
În ultima vreme, a devenit tot mai limpede că atât în cazul  tehnologiei nucleare, cât și în cazul tehnologiei bazate pe radiațiile  electromagnetice (REM), în care suntem atât de „îmbăiați” zi și noapte,  cel mai adesea fără știrea și consimțământul nostru, suntem obligați cu  toții să suportăm efectele nefaste ale radiațiilor. Putem spune că  suntem supuși unui experiment gigantic, care a cuprins întregul glob și  în care electro-poluarea, stresul biologic, tensiunile psiho-mentale și  neregularitățile sistemului judiciar ne afectează pe toți în cel mai  înalt grad. În ciuda faptelor, cei mai mulți oameni preferă, în mod  iresponsabil, să ignore această realitate, fiindu-le mai comod să își  închipuie că tot ce se petrece este doar rodul erorii sau al ignoranței  generale. Adevărul este că impactul pe care telefonia mobilă și  tehnologia WiFi le au asupra organismului uman și pericolele inerente  tehnologiei electromagnetice le sunt demult chiar foarte bine cunoscute  cercetătorilor implicați în studiile finanțate de armată, începând cu  proiectul Pandora, desfășurat la mijlocul anilor ’60.
Nu există dubii că suntem „îmboldiţi” şi „mânaţi” electromagnetic
De la apariția radarelor, simptomele grave ale operatorilor de radar –  sterilitate, căderea părului, cataractă, proliferarea globulelor albe  și modificările cromozomiale, precum și copiii născuți cu sindromul Down  – au punctat drumul dezvoltării acestor aparate. Răspunsul oficialilor  din structurile de conducere ale armatei la protestele și revendicările  celor care aveau probleme de sănătate s-a rezumat la impunerea unor  măsuri de securitate și a unor coduri și mai secrete pentru aceste  operațiuni și proiecte negre și ignorarea completă a oricăror efecte  nefaste în manualele tehnice și în normele de protecție. Tehnologia a  fost dezvoltată fără a ține seama de impactul distructiv pe care ea îl  are asupra ființei umane. Războiul Rece și câmpul deschis de cercetare  pentru tehnologia aparaturii REM (radiaţii electromagnetice) au fost  considerate prioritare, sănătatea populației fiind astfel complet  desconsiderată.
La mijlocul anilor ’90, Institutul Național American de Standarde a  adoptat nivelurile de siguranță ale Institutului de Inginerie Electrică  și Electronică (The Institute of Electrical and Electronics Engineers ‒  IEEE): astfel, limitele câmpurilor electrice și magnetice trebuie să se  încadreze între 300 kHz și 100 GHz, pentru siguranța publică, aceasta în  condițiile în care majoritatea sistemelor electrice de utilitate  publică din SUA, Europa și Japonia funcționează pe o frecvență de 50-60  Hz. În ceea ce privește emitanța (radianța) suprafeței unui material,  limitele acesteia au fost stabilite la 1-10 microW/cm2 – valori care  erau departe de standardul Rusiei sovietice. Dacă limita sovietică de  1-10 microW/cm2 la locul de muncă ar fi fost adoptată în SUA, 90% din  stațiile radio FM ar fi trebuit închise. În ceea ce privește standardele  ratei de absorbție specifică (SAR) pentru telefoanele celulare și  turnuri (antene, relee), Comisia Federală pentru Comunicații s-a bazat  din nou pe IEEE, ca și pe Consiliul Național pentru Radio Protecție și  Măsurători, și apoi a adunat legiferări de la FDA (Food and Drug  Administration), Agenția de Protecție a Mediului și Administrația pentru  Sănătatea și Siguranța Muncii; niciuna dintre aceste autorități nu a  controlat standardele (respective) prin studii și cercetări, alegând, în  schimb, să creadă povestea celor de la IEEE, care pretind că efectele  REM non-termice nu sunt periculoase, în ciuda evidențierii repetate a  efectelor biologice nefaste apărute după REM non-termice de 1.000-10.000  microW.
De aceea, nu trebuie să ne surprindă că niciunul din aceste standarde  nu a fost legiferat. Capii complexului militar-industrial continuă să  folosească frecvențele și puterea care le convin pentru orice sistem,  începând de la aparatul care funcționează cu baterie și continuând cu  aparatura electronică, sistemele antifurt, detectoarele de metale,  trenurile electrice, sistemele de navigație aeriană și maritimă,  comunicațiile militare, liniile de putere de mare voltaj, stațiile lor  care funcționează ca niște antene gigantice pentru frecvențe extrem de  joase (ELF – extremely low frequency) la 60 Hz și așa mai departe.
Câmpurile de unde radio de extrem de joasă frecvență (ELF) ne  bombardează oriunde, trupul uman funcționând ca o antenă (ca un  receptor). De fapt, sistemele ambientale cu frecvențe foarte joase (ELF)  își suprapun frecvențele și ne „impulsionează” ființele, perturbând  ciclurile biologice normale și subminând astfel funcționarea sistemului  imunitar.
Frecvența rezonantă de vârf se află la mijlocul benzii de foarte  înaltă frecvență (VHF – very high frequency) (30-300 MHz) și include  frecvențele radio FM, cele pentru televiziune, stațiile de telefonie  mobilă de pe Pământ, comunicațiile la distanță mare cu modemuri radio,  comunicațiile radio ale amatorilor, comunicațiile maritime, controlul  traficului aerian etc.
Cablurile supraconductoare cresc puterea câmpului din jurul liniilor  de curent de 20 de ori, cuptoarele cu microunde răspândesc în mediul  înconjurător până la 5.000 de microW și (astfel) densitatea cumulată de  unde radio din jurul nostru depășește de 200 de milioane de ori nivelul  natural al radiațiilor solare, incluzând furtunile magnetice solare care  influențează rezonanța Schumann. După cum știm, chiar și aceste furtuni  au un mare impact asupra stării noastre psiho-emoționale, fapt  reflectat în nivelul crescut de internări în spitalele de psihiatrie pe  durata desfășurării acestora.
Sistemul nostru imunitar este sub asalt
În ciuda dezinformării practicate de mass-media corporatistă, aceia  dintre noi care au fost atenți știu că undele de frecvență extrem de  joasă (ELF) au impact asupra tuturor formelor de viață și că acestea pot  face mai mult rău decât cele de frecvență înaltă, mai ales când este  vorba de frecvențe radio și absorbție de microunde. În cartea sa apărută  în anul 1985, Trupul electric: electromagnetismul și fundamentul  vieții, medicul Robert O. Becker ne avertizează că ar trebui să fim mult  mai preocupați și mai informați în ce privește frecvențele ELF.
Problemele majore vin de la frecvențele foarte joase, dar și  frecvențele foarte înalte au aceleași efecte dacă sunt setate sau  modulate în gama ELF. Aceasta se petrece cel mai des în cazul  transmiterii de informații pe unde radio și se realizează prin  întreruperea fascicolului de unde pentru a genera pulsuri sau prin  modularea frecvenței sau a amplitudinii undelor. Mai mult, mediul  înconjurător din prezent este o «împletitură» de semnale care se  întrepătrund și în care deseori există posibilitatea unor efecte  sinergice care conduc la noi semnale ELF pornind de la tiparele de  interferență a două frecvențe mai mari. De aceea, experimentele în care  celulele sau organismele sunt expuse la o singură frecvență nemodulată,  deși uneori folositoare, sunt irelevante pentru ceea ce se petrece în  afara laboratorului. Aceste experimente incomplete sunt de cele mai  multe ori realizate de cercetători motivați financiar, care procedează  în felul acesta pentru ca apoi să poată afirma, bazându-se pe studiul  lor contrafăcut: «Vedeți, nu există niciun motiv de alarmă»”.
Multe experimente au confirmat reacțiile de stres ale ființelor umane  expuse la radiația microundelor și la câmpuri magnetice și electrice de  foarte joasă frecvență, stresul fiind precursorul unei stări maladive  care determină sistemul imunitar să își exercite funcția. Însă, dacă  stresul nu încetează, sistemul imunitar este sub asalt 24h pe zi, 7 zile  pe săptămână.
În munca sa de pionierat în cercetarea stresului, dr. Hans Selye a  determinat în mod foarte clar un tipar invariabil. Inițial, apariția  stresului activează sistemul hormonal și/sau imunitar la un nivel mai  ridicat decât cel obișnuit, permițându-i individului să scape de pericol  sau să se lupte cu boala. Dacă stresul continuă, nivelul hormonilor și  al reactivității imunitare scad la normal în timp. Dacă oprim  experimentul în acest punct, putem să ne lăsăm înșelați și să spunem:  ființa respectivă s-a adaptat, stresul nu o mai afectează. Însă dacă  stresul persistă, nivelul hormonal și cel al reacției imunitare scad și  mai mult, sub nivelul normal. În termeni medicali se spune că s-a  realizat decompensarea prin stres, iar acum ființa este și mai receptivă  la alți factori de stres, iar riscul de apariție a unei proliferări  celulare maligne sau a unor boli infecțioase crește.
Reacțiile de stres ale ființelor umane care trăiesc sub linii de  înaltă tensiune sau deasupra tunelurilor subterane prin care acestea  trec, au condus de obicei la declanșarea cancerului și a altor boli  interne, la apariția unor depresii profunde sau la manifestarea unor  tendințe suicidare. Cortexul adrenergic (zonă a glandei suprarenale care  secretă cortizolul și hormonii corticosteroizi) devine epuizat, iar  sistemul endocrin devine eratic. În birouri, câmpurile electromagnetice  generate de computere, sisteme de iluminat, telefoane și faxuri,  forțează neurotransmițătorul numit acetilcolină să emită semnale de  stres subliminale. Tensiunea sanguină și tipul undelor cerebrale se  modifică, nivelul trigliceridelor din sânge (factorul de risc pentru  atac cerebral, infarct și ateroscleroză) crește. Răspunsul la stres,  desincronizarea ciclurilor biologice, interferența cu metabolismul  celular și cu procesele de creștere (și lista poate continua) culminează  cu alterarea genetică a organismului.
Câmpul de luptă s-a extins acum pretutindeni pe glob
Pe lângă suprapunerea radiațiilor de la frecvențele radio FM și  televiziune, de la telefoanele celulare, de la antene și relee, mai avem  de-a face și cu radiațiile aplicațiilor militare. Această prezență  militară invazivă este posibilă deoarece folosirea după bunul plac a  câmpurilor electromagnetice și a radiațiilor de către industrie și  armată nu este reglementată sau restricționată în niciun fel. Obsesia  secretului, ascunderea adevărului și necinstea sunt tarele care grevează  viața celor ce lucrează pentru indivizii bolnavi de putere ce conduc  fabricile de armament și destinele economiei mondiale.
Orice ființă umană cu bun-simț și inteligență poate observa cu  ușurință obsesia autorităților americane pentru „securitatea națională”,  omisiunile și dezinformarea din presă, obsesia secretului, lipsa de  onestitate față de populație și desconsiderarea oamenilor de rând de  către cei aflați la conducere.
Inginerul Keith Harmon Snow afirma la un moment dat: „Tehnologiile cu  microunde și energia electromagnetică sunt folosite de către armată ca  elemente componente ale unor arme tocmai pentru că ele sunt nocive  pentru viață”.
Evenimentele din 11 septembrie 2001 (9/11) au marcat un dramatic  punct de turnură în evoluția omenirii în multiple moduri, unul fiind  escaladarea utilizării armelor electromagnetice pentru angoasarea  populației și pentru inducerea unei stări continue de frică. Tehnologia  de supraveghere electronică, sistemele de emisie și de recepție, atât de  pe Pământ, cât și din sateliți, smart-phone-urile, diversele softuri de  detectare și decodare a emoțiilor cunosc o utilizare fără precedent.  Filmul din anul 1998, Inamicul statului, cu Will Smith și Gene Hackman  în rolurile principale, oferă informații despre cum sateliții,  supranumiți „ochii din cer”, sau sistemul IRIS, ne pot urmări cu  ajutorul radiațiilor electromagnetice din spectrul infraroșu sau din  spectrul vizibil. Diversele tehnologii de supraveghere la distanță, cum  ar fi cele bazate pe micro-computere, recunoașterea amprentelor și a  altor caracteristici anatomice individuale, activarea vocală sau prin  intermediul gândului a diferitelor aparate sau monitorizarea undelor  cerebrale au devenit acum afaceri profitabile.
În această epocă a undelor electromagnetice, linia de demarcație  dintre militari și civili se estompează ușor, pe măsură ce militarii  redefinesc toate sectoarele vieții ca fiind un „câmp de luptă”. Armele  în mod eufemistic denumite „non-letale” includ sisteme cu unde sonice,  phaser-e, unde psihotronice scalare și infraroșii. Oricare dintre ele  poate fi folosită oricând, în orice mediu sau la orice demonstrație  publică, fără ca victimele să își dea seama pe moment.
Spre exemplu, sistemul de mare putere cu microunde (HPM – High Power  Microwave) cunoscut sub numele de Sistemul Activ de Negare (Active  Denial System – ADS), pulsează radiații electromagnetice de 95 GHz,  făcând astfel ca moleculele din și de sub piele să fiarbă, topind  organele interne. Sistemul Acustic cu Rază Mare de Acțiune (Long Range  Acoustic Device – LRAD), o armă sonică silențioasă (sistem de comunicare  sonoră dirijată), emite în mod dirijat unde acustice termo-elastice de  frecvență înaltă (2,5kHz) într-un fascicul de 30 de grade, care ajunge  în mod silențios la urechea internă prin intermediul vibrațiilor osoase  craniene. O mică amplificare a LRAD poate „prăji” globul ocular și  organele interne, iar utilizarea acestuia la distanța de 15 m de victimă  duce la afectarea permanentă a auzului. Acest sistem „non-letal” este  de obicei montat pe o mașină Hummer și poate fi folosit pentru controlul  populației, în special în timpul demonstrațiilor publice. Acesta este  „respectul” pe care îl au marii magnați pentru libera expresie și libera  asociere prevăzute prin Constituție.
Pulsul electromagnetic anti-materie este explozia de radiație  electromagnetică rezultată de la o detonare nucleară și/sau o fluctuație  bruscă a câmpul magnetic. Modificările rapide de câmp electric sau  magnetic se cuplează la sistemele electronice și produc curenți  electrici sau voltaje periculoase. O detonare la câteva mii de kilometri  deasupra Pământului, nu numai că ar paraliza sistemele electronice de  pe continent, dar le-ar putea chiar distruge.
Câteva date despre armele electromagnetice
Există, de asemenea, armele EM (electromagnetice) care sunt și mai  puțin cunoscute, deoarece sunt folosite doar pe ascuns pentru controlul  politic în războiul care se desfășoară tacit împotriva populației, a  dizidenților și a indivizilor care nu convin diferitelor grupuri de  putere. Exemplele includ sisteme laser (cu electroni liberi, raze X,  fascicule de particule neutre, amestecuri chimice oxigen-ioduri, lasere  chimice avansate ce funcționează pe game medii de infraroșu etc.) care  întunecă sau încețoșează vederea și proiectează holograme în câmpul  vizual; plasmă cu fascicule de ioni ce modifică aparența realității;  sisteme de control al minții, dirijate prin satelit, care mai întâi se  focalizează asupra țintei umane folosind „semnătura” ei bioenergetică și  apoi cuplează plasma cu câmpul electromagnetic al ființei. Există, de  asemenea, sisteme care induc mesaje subliminale direct în creier,  cunoscute sub numele de „voce-în-craniu” (voice-to-skull – V2K) sau  telepatie sintetică. În atmosfera obsesivă a secretului politic și  militar și a înșelăciunilor specifice Războiului Rece, mii de oameni au  fost, fără voia lor și adesea fără să fie conștienți, ținte  experimentale pentru armele electromagnetice.
Cu ocazia bicentenarului american din 4 iulie 1976, a fost detectat  un semnal radio de frecvență foarte scăzută (ULF – ultra low frequency),  cunoscut sub numele de „Ciocănitoarea”. Aceasta era o undă pulsatorie  de 10 Hz trimisă în jurul lumii de la un enorm transmițător cu  amplificare de tip Tesla, din Kiev. În statul Oregon, undeva între  Corvallis și Eugene, acest semnal era reamplificat.
Microundele care sunt modulate pulsatoriu sunt elemente eficiente ale  sistemului de control mental, deoarece ele pot să treacă prin cutia  craniană, care altfel este rezistentă la radiații electromagnetice de  frecvență joasă nepulsatorii, cum sunt undele ELF (extremely low  frequency). Astfel, nu este deloc o coincidență faptul că între anii  1970 și 1975, rata sinuciderilor în Medford, Oregon a crescut mult peste  media națională. Ce este mai puțin cunoscut este faptul că baza  militară americană din vecinătate a amplificat semnalul „Ciocănitorii”  rusești, direcționându-l către Medford vreme de ani de zile. Acest fapt  ne lămurește că acești doi titani s-au tolerat pe ascuns în ceea ce  privește experimentele EM cu unde de rezonanță magnetică nucleară, cu  inducerea cancerului, cu intervenția în procesele mentale etc., pe toată  perioada Războiului Rece. De fapt, „Ciocănitoarea” rusească a  „ciocănit” ambasada americană din Moscova în anii ’50, în cadrul  proiectului Pandora, având consimțământul tacit al serviciilor secrete  americane. Se pare că în anul 1978, în cadrul operațiunii CIA cu numele  Pique – precursor al programului HAARP (High-frequency Active Auroral  Research Program) – s-ar fi emis semnale radio în afara ionosferei și  s-ar fi măsurat (la sol) diferitele efecte pe care acestea le aveau  asupra populației umane.
Pe 17 august 1975, senatorul Frank Church, șeful Comisiei Senatului  american pentru studierea operațiunilor guvernamentale cu privire la  activitățile serviciilor secrete (US Senate Select Committee to Study  Governmental Operations with Respect to Intelligence Activities), a fost  invitat la emisiunea NBC „Întâlniri cu presa” și a afirmat următoarele:  „Eu știu capacitatea care există, de a instaura o tiranie totală în  America, și trebuie să vedem în acest aspect că această agenție (Agenția  pentru Securitate Națională) și toate agențiile care posedă această  tehnologie operează în cadrul legii și sub o supervizare adecvată,  astfel încât să nu ajungem în acel abis… de unde nu mai este cale de  întoarcere.”
În acel an, rușii au propus interdicția armelor EM în Adunarea  Generală a Națiunilor Unite. Mai târziu, la negocierile tratatului SALT  (Strategic Arms Limitation Talks – Conferința pentru limitarea armelor  strategice) din anul 1978, secretarul general al Partidului Comunist din  URSS, Leonid Brejnev, a descris aceste arme ca fiind „mai de temut  decât ce ar putea vreodată mintea umană concepe”. El întrevedea un  viitor al fasciculelor de radiații electromagnetice provocatoare de  amnezie și al tunurilor cu magneto-fosfene care ne pot face să „vedem  stele”; al generatoarelor manuale de infrasunete VLF (20-35 Hz) care  provoacă greață, diaree și dureri abdominale; al sateliților de  supraveghere „Ochi Strălucitori” (Brilliant Eyes), echipați cu scanere  multispectrale, interferometre, radiometre spin-scan pentru infraroșii,  criogeneratoare (sisteme care produc temperaturi sub -1500C), hărți ale  creierului și aparate de tip Neurofon; al sateliților ce creează imagini  electronice care se proiectează asupra unor ținte umane în timp real și  le asaltează cu lasere…
De la MK-Ultra la EMK-Ultra
Programele MK-Ultra din timpul Războiului Rece s-au transformat în  programe de control mental prin unde electromagnetice de la distanță. În  anii ’50 (în mod formal MK-Ultra a fost pus în aplicare în anul 1953),  dr. W. Ross Adey, subvenționat de CIA și angajat la Institutul de  Cercetare a Creierului din cadrul Universității California, Los Angeles,  a studiat frecvențele pulsatorii pentru arme cu fascicule de unde care  să producă starea de confuzie mentală. Perturbând metabolismul calciului  în celulele de la nivelul creierului, concentrarea, somnul și funcțiile  creierului puteau fi (astfel) tulburate. Scriitorul englez Evelyn Waugh  a fost, probabil, ținta unei asemenea tehnologii [vezi nuvela sa din  anul 1957 – Calvarul lui Gilbert Pinfold (The Ordeal of Gilbert  Pinfold)].
Campionul mondial la șah din URSS Boris Spassky a susținut că a  pierdut campionatul mondial din anul 1972 în fața americanului Bobby  Fisher datorită bombardării sale cu radiații/unde care îi provocau  tulburare și confuzie mentală.
Apoi a apărut LIDA, un aparat sovietic de antrenare a creierului care  emitea unde de 10 Hz, urmat în anul 1958 de Neurofon, care a fost  inventat la vârsta de doar 13 ani de viitorul doctor în științe Patrick  Flanagan din Bellaire, Texas. Neurofonul putea realiza o „hărțuire”  aurică prin microunde sau lasere, prin transformarea sunetului în  impulsuri electrice care erau transmise pe unde radio către piele și  convingeau creierul că a „auzit” un sunet. Neurofonul, ca oricare  descoperire din domeniul controlului mental, a fost foarte repede  declarat top secret sub pretextul „siguranței naționale”.
În anul 1961, cercetătorul în neuroștiințe Allan Frey a clasificat  purtătorii de microunde, a introdus modularea audio și a trimis de la  distanță sunete, prin intermediul microundelor, la cortexul auditiv al  țintelor. S-a observat că fasciculele de microunde pulsatorii creșteau  permeabilitatea barierei hemato-encefalice, aspect care determina  creșterea efectului medicamentelor, bacteriilor și otrăvurilor asupra  creierului. Da, este adevărat că frecvențele specifice ale bolilor și  ale medicamentelor pot fi transmise prin energie (unde electromagnetice  modulate sau pulsatorii). Frey putea să accelereze, să încetinească sau  să stopeze complet bătăile inimii prin sincronizarea acestora cu un  fascicul de microunde pulsatorii.
În anul 1969, profesorul Jose M.R. Delgado de la Universitatea Yale,  un adept spaniol al societății „psihocivilizate”, a perfecționat  stimularea electrică a creierului de la distanță ajungând la controlul  comportamentului, acțiunilor, instinctelor și emoțiilor de la distanță.  În prezent, fascicule concentrate de unde electromagnetice proiectate de  la distanță pot să „gestioneze” activitatea creierului ca pe a unei  jucării electrice. Țintele umane pot simți când sunt „invadate” de  microunde de putere joasă, modulate cu pulsații de 300-3000 MHz,  deoarece fasciculul va produce o serie de vibrații sonore neplăcute care  sunt percepute mai ales în zona cefei.
În anii ’70 și ’80, cercetătorul rus Igor Smirnov, tatăl  „psihocorecției” (un termen rece ca gheața utilizat pentru a desemna  transmiterea unor mesaje subliminale cu scopul de a influența voința sau  de a schimba parametrii personalității fără ca victimele să știe), a  utilizat electroencefalografe (EEG) pentru a măsura activitatea undelor  cerebrale. Pornind de la graficele EEG, Smirnov a reușit să creeze o  hartă computerizată a subconștientului uman, care includea pulsiunile  precum furia și dorința sexuală. Prin intermediul mesajelor subliminale  induse, Smirnov putea modifica „peisajul” mental.
În anul 1973, Joseph C. Sharp, doctor în științe la Institutul de  Cercetare al Armatei Walter Reed, a pus la punct o metodă de sintetizare  a unei audiograme formate din pulsuri de microunde, care reprezenta  echivalentul unui mesaj constituit din cuvinte, cu ajutorul Neurofonului  inventat de dr. Flanagan, trimițând astfel mesaje codificate în creier.  Telepatia sintetică permite receptarea semnalelor sub-vocalizate din  creier de către un computer printr-un fascicul maser (Microwave  Amplification by Stimulated Emission of Radiation – amplificarea  microundelor prin stimularea emisiei radiației). Programul computerizat  asociază apoi în mod specific potențialele de acțiune din creier cu  anumite cuvinte și „citește” gândurile sub-vocalizate de 15 Hz/5 mW de  la nivelul cortexului auditiv. Acesta este un adevărat sistem de  supraveghere a minții. Folosind audiograme ELF transmise printr-un  singur maser modulat pulsatoriu, gândurile sub-vocalizate ale  operatorilor telepatiei sintetice pot fi induse în creierul țintei  pentru „conversație forțată”.
Așa cum scria dr. Becker: „Un asemenea aparat are aplicații evidente  în operațiuni sub acoperire concepute să facă individul-țintă să creadă  că a înnebunit, deoarece a început să audă voci, sau menite să expedieze  instrucțiuni nedetectabile unui asasin programat”.
Aparatele de monitorizare a undelor cerebrale, dezvoltate de la  stadiul de electroencefalograf (EEG) la cel de magnetoencefalograf  (MEG), corelează de la distanță tiparele de unde cerebrale printr-un  computer cu cristale al cărui program citește și traduce cuvinte rostite  și gânduri nerostite.
Scanerele MEG au viteza și rezoluția necesare pentru a face posibilă  interfața creier-mașină, iar superconductorii care funcționează la  temperatura camerei au permis fabricarea unor MEG portabile – perfecte  pentru efectuarea unor experimente sau pentru hărțuirea persoanelor  vizate.
În anul 2003, Agenția Proiectelor de Cercetare Avansate pentru Apărare a  lansat programul Interfețe Creier-Mașină (Brain-Machine Interface)  pentru a crea „noi tehnologii de creștere a performanțelor creierului  prin abilitatea de a accesa în mod non-invaziv aceste coduri din creier  în timp real și de a le integra în sisteme periferice sau operații de  sistem”. În prezent, soldații din forțele speciale americane poartă  căști cu scaner MEG pentru detectarea gândurilor și poartă în rucsac  supercomputere pentru procesarea semnalelor. Nu există niciun loc unde  să ne odihnim capetele, care au devenit veritabile ținte pentru stăpânii  armelor electromagnetice
La 10 ani după atenționarea făcută de Brejnev, dr. Becker lansa  același avertisment. „Monitorizarea potențialelor electrice culese de  EEG, combinată cu emisia de frecvențe radio sau microunde, pentru a  induce anumite gânduri sau stări psihice cum ar fi consimțământul fără  crâcnire sau starea de complacere într-o anume situație, amenință să  producă o metodă de control mental care pune într-un mare pericol  întreaga umanitate – ceea ce poate conduce la tirania fără utilizarea  forței brute…
Familiaritatea hipnotică a televizorului și radioului, combinată cu  efectele biologice ale fasciculelor de unde emise de ele, constituie  deja o forță imensă de nivelare a conștiințelor la nivel de masă, chiar  dacă aceasta se face în mod intenționat, în conformitate cu un plan sau  nu.”
National Security Agency Signals Intelligence (SIGINT) monitorizează  undele cerebrale prin satelit, decodează potențialele cerebrale de 5mW  la 3,5Hz, apoi le transmite unui monitor cu circuit integrat de foarte  mare viteză (VHSIC – very high speed integrated circuit) pentru  „conversații forțate”. Pentru „clonarea electroencefalogramei”, câmpul  electromagnetic al individului-țintă este mai întâi monitorizat, apoi  decodificat cu ajutorul unui program computerizat, după care clișeele  emoționale sunt trimise înapoi la creierul țintei. Prin plasarea unui  microcip de 5 micromilimetri în nervul optic, impulsurile nervoase pot  fi „culese” din creierul persoanei cu implant de către cel „ce trage cu  urechea”, după care gândurile decodificate sunt transferate la un  computer pentru stocare până când se va decide ca ele să fie proiectate  din nou în creierul individului-țintă, pentru a fi re-experimentate de  victimă ca halucinații sau ca voci din conversațiile trecute etc.
În blogul său intitulat „cetățeanul Smith”, cercetătorul Paul Baird a  descris acest proces astfel: „Gândurile minții umane operează la viteza  de 5.000 de biți pe secundă, dar sateliții și diferitele forme de  biotelemetrie pot trimite aceste gânduri la supercomputerele din  Maryland, USA, Israel etc. care au, fiecare, o viteză de 20 miliarde de  biți pe secundă. Acestea, chiar și în prezent, monitorizează milioane de  oameni simultan.”
În final, acestea ne vor monitoriza pe aproape fiecare dintre noi… mai  rău decât într-un coșmar orwellian de tip „Big Brother” pe care ni l-am  putea imagina, doar că acesta va fi cât se poate de real. Și totuși,  conducătorii aleși democratic ai acestei lumi, care cunosc întreaga  conspirație, nu fac nimic ca s-o împiedice.
De obicei, indivizii-țintă sunt conștienți că undele lor cerebrale  sunt monitorizate, datorită feedbackului prin Neurofon care însoțește  procesul. Cu alte cuvinte, computerul repetă (ca un ecou) propriile  noastre gânduri în timp ce operatorii umani comentează sau răspund  verbal. Ambele (acțiuni) sunt facilitate de Neurofon. În timp ce  comentariile umane sunt individuale și nu sunt legate de procesele  mentale specifice ale victimei, adeseori, prin intermediul inteligenței  artificiale implicate se vor repeta „papagalicește” fraze standard.  Acestea sunt declanșate de gândurile noastre, în timp ce operatorii  umani rămân tăcuți sau absenți. Pentru a înțelege cât de teribilă poate  fi această invadare profundă a vieții intime, să ne imaginăm că suntem  chestionați despre trecutul nostru în timp ce stăm în pat. În final,  putem să alunecăm în somn, având vise personale sau vise „induse”, doar  pentru a ne trezi auzind comentariile și ridiculizarea operatorilor la  adresa gândurilor (viselor) noastre subconștiente.
În casele și birourile din întreaga Americă, scanere acordate pe lungimi  de undă de ordinul milimetrilor sunt camuflate în pereți, pregătite  pentru inducerea unor stări emoționale specifice prin intermediul unor  transmițători cu microunde ce emit potențiale cerebrale corespunzătoare.  Majoritatea ființelor umane sunt neavizate că un potențial de excitație  menit să producă o sinucidere sau o crimă le poate „reseta” efectiv  creierul și le poate induce o cumplită stare de depresie sau de furie  (este posibil ca această tehnologie să fi fost în spatele „sinuciderii”  activistului politic Abbie Hoffman, a cântărețului Kurt Cobain, a  jurnalistului Garry Web etc. )
Cercetătorul britanic Tom Rifat din Marea Britanie explică acest  fenomen astfel: „Șefii serviciilor secrete sunt acum în al nouălea cer;  dacă cineva devine pentru ei o problemă, trebuie doar să trimită «echipa  de control mental pentru sinucidere» în apropierea casei respectivului.  În câteva săptămâni, victima se sinucide…”
Dacă însă șefii serviciilor secrete militare nu vor să te sinucizi,  te pot face totuși să o iei razna. Aceasta se face prin transmiterea la  nivelul creierului a potențialului de excitație al unei anumite stări  mentale patologice în timp ce ești acasă. Pentru a ajuta la aceasta,  operatorii serviciilor secrete transmit și sunete sau voci la nivelul  receptorilor din creierul victimei. Această percepție auditivă  intracerebrală este folosită pentru a face victima să se comporte ca și  cum ar fi înnebunit, deoarece nimeni altcineva nu aude acele voci.  Transmiterea datelor auditive direct la receptorii din creierul țintei  cu ajutorul microundelor este acum o practică obișnuită.”
Nu trebuie să avem cine știe ce nivel științific de cunoaștere pentru  a înțelege că supravegherea de la distanță prin intermediul satelitului  și tehnologiile care permit urmărirea „de dincolo de orizont” nu sunt  doar pentru „teroriști”. Tortura și interogarea de la distanță,  amintirile declanșate de întrebările puse prin Neurofon, analizoarele de  unde cerebrale care transmit „conversații forțate“ și realizează  programări mentale sunt folosite la înființarea unor sui generis lagăre  de concentrare electronice în propriile noastre case și locuri de muncă.
Modul silențios, invizibil în care sunt folosite aceste dispozitive,  precum și imposibilitatea de a le detecta este ceva revoltător și șocant  pentru oricare dintre noi. Atunci când Michael Dukakis a avut  neinspirata idee să candideze la președinție împotriva fostului director  CIA George H.W. Bush în anul 1988, soția sa a fost adusă în pragul  sinuciderii din cauza tensiunii – și cum ar fi putut cineva dovedi că  aceasta s-a datorat unui asalt cu arme EM? Gândurile și emoțiile a  milioane de indivizi-țintă sunt culese și arhivate pe computere pentru o  mie și una de utilizări abjecte, iar cei mai josnici operatori continuă  să-i monitorizeze și să-i hărțuiască pe toți cei care le sunt indicați  de către șefii lor.
Permite oare amendamentul patru al Constituției SUA desfășurarea în  secret a unor cercetări demente și subjugarea minților umane?  Tentativele de a pune capăt utilizării ilegale a armelor „non-letale” au  eșuat până acum:
senatorul John Glenn, care știa foarte bine adevărul despre această  tehnologie, a introdus un proiect de lege intitulat Actul pentru  Protejarea Subiecților Cercetărilor Umane în anul 1997, dar acesta a  fost respins;
pe 28 ianuarie 1999, Parlamentul European a aprobat rezoluția  A4-0005/1999. Ciorna acestei rezoluții se referea în mod specific la  armele EM, dar formularea din secțiunea 27 a rezoluției finale a ajuns  să fie foarte cuprinzătoare și în același timp generică: Interdicție  globală a oricărei dezvoltări și implementări de arme care permit orice  formă de manipulare a ființelor umane;
în anul 2001, a fost propus în Congresul american proiectul HR2977  (Legea pentru conservarea spațiului Statelor Unite), care avea drept  obiectiv interzicerea oricărei arme cu energie direcționată. După mai  multe reformulări, această lege nu a fost aprobată;
în anul 2002, Institutul de Cercetări pentru Dezarmare al Națiunilor  Unite a adăugat în lista armelor de distrugere în masă o nouă categorie:  arme psihotronice de control mental și alte arme cu rezonanță  electromagnetică.
Din ceea ce se cunoaște, singurele legi care condamnă utilizarea  armelor electromagnetice împotriva cetățenilor ca fiind criminală sunt  Legile publice 256 și 257 din statul Michigan, semnate de guvernatorul  de origine canadiană Jennifer Granholm, pe 28 decembrie 2003. Pedeapsa  este, conform legii 257, între 15 ani și închisoare pe viață – dar sunt,  oare, astfel de abuzuri urmărite penal în Michigan?
Războiul cognitiv
Când senatorul Church s-a referit la „această agenție (NSA) și la  toate agențiile care posedă această tehnologie“ în anul 1975, el nu se  gândea doar la NSA, CIA și FBI, ci de asemenea și la Serviciile Secrete  ale Apărării. Așa-numitul război „asimetric” modern implică și o formă  de război cognitiv care folosește „simulări strategice de personalitate”  (personalități multiple) create prin MK-Ultra pentru diferite misiuni  sub acoperire. Cognotehnologia, un nou domeniu care presupune  convergența dintre nanotehnologie, biotehnologie și tehnologia  informației a avut întotdeauna prioritate. Operatorii acestor sisteme  sunt și ei traumatizați și li se aplică electroșocuri pentru a li se  șterge memoria acțiunilor întreprinse. Asasinii de la unitatea SEAL din  cadrul US Navy sunt spălați pe creier, militarilor le sunt implantate  prin injectare microbiocipuri, astfel încât prin intermediul  supercomputerelor NSA, care pot procesa 20 miliarde de biți pe secundă,  sunt supravegheați și se înregistrează experiența lor vizuală și  auditivă prin sistemul de monitorizare de la distanță (Remote Monitoring  System – RMS).
În prezent, în SUA linia de demarcație între civili și militari a  fost ștearsă și trăim cu toții într-un mare câmp de luptă. Firmele de  securitate private, membrii bandelor criminale și indivizii de condiție  joasă sunt angajați și fac munca murdară a serviciilor secrete, astfel  că supravegherea și controlul din partea Congresului american este  ocolit. Sarcinile acestor indivizi includ producerea mai sus-amintitelor  sinucideri, cunoscute în operațiunile serviciilor secrete ca „execuții  auto-inițiate de tip NSA”, faza finală a „ingineriei psihologice”  ghidate de la distanță. Operatorii gestionează de la distanță imaginile  cerebrale și visele prin intermediul componentei scalare a unui câmp  magnetic slab.
Inginerul în domeniul nuclear lt. col. (în retragere) Thomas E.  Bearden a afirmat într-un interviu din anul 1991 că fenomenul  electromagnetic scalar face posibilă construirea de forme-gând care sunt  induse direct în minte și în memoria de lungă durată, prin ceea ce el  numește „un canal ascuns prin care sunt trimise în interior impulsuri”.
Acesta este noul război cognitiv sau psihic, o formă de control  mental care implică folosirea de câmpuri acustice, optice și  electromagnetice sau o combinație a lor, pentru a acționa și a influența  în mod nefast procesele fiziologice și psihoemoționale ale victimelor.  Mișcările musculare voluntare pot fi condiționate, emoțiile și acțiunile  pot fi controlate, somnul poate fi indus sau împiedicat, amintirile de  scurtă sau lungă durată pot fi șterse, toate acestea prin control de la  distanță. Sistemele denumite generic S4 (Silent Sound Spread Spectrum –  spectrul de distribuție a sunetelor interne), instalate la bordul  avioanelor EC-130E Commando Solo, produc un fenomen de adaptare în  frecvență a undelor cerebrale, iar apoi clişeele emoționale sau  comenzile vocale sunt transmise modulat, pe benzi rezervate de  frecvență, via sistemul de comunicații militare Omega.
Seturi de astfel de înregistrări, gata pregătite pentru a ataca  țintele umane vizate, codate în fascicule de microunde, pot produce  atacuri de cord, atacuri cerebrale, paralizii etc. Boli precum gripa pot  fi transmise către ținte. Clădirile unde se întâlnesc grupurile  dizidente sunt făcute să devină instantaneu zone „fierbinți”. Răpirile  făcute în realitate de agenții guvernului sunt deghizate în răpiri  extraterestre, în care sunt folosite arme paralizante, se șterge memoria  de scurtă durată a victimelor și se induc false amintiri. Nu mai este  necesară instalarea de microfoane, totul se realizează acum cu ajutorul  unor lasere proiectate asupra ferestrelor, ceea ce permite captarea  sunetelor din încăperea respectivă. Mesajele subliminale din emisiunile  TV și din filme nu au fost eliminate, ci doar perfecționate tehnic:  imagini slab luminate sunt integrate și mixate astfel încât ele să fie  subliminale, adică sub pragul perceptiv al vederii normale,  producându-se un sui generis film în interiorul filmului, care este  însoțit de o transmisie digitală de coduri hexazecimale de culoare,  precum cele din filmul Close Encounters of the Third Kind (Întâlniri de  gradul trei) – și aceasta se petrecea deja în anul 1977. Și să nu uităm  aici subliminalele folosite la concerte și în multe albume de muzică la  modă.
Oamenii tind să uite că marile corporații din telecomunicații sunt  contractori militari care exercită o putere aproape absolută asupra  comunităților umane. Puțini știu că în anul 1995 – anul de dinaintea  infamei Legi a Telecomunicațiilor din 1996 – Ministerul American al  Apărării și Departamentul Justiției, prin intermediul Institutului  Național al Justiției, au reunit factorii de răspundere din armata  americană, contractorii din domeniul apărării, din departamentele de  cercetare științifică din cadrul armatei și din poliție pentru a  implementa o politică de utilizare duală a armelor non-letale precum  ADS, LRAD (Long Range Acoustic Devices) și tehnologiile bazate pe unde  electromagnetice pentru control mental de la distanță prezentate mai  sus. Totodată, a fost cosmetizată terminologia, astfel că sintagma  „inamic extern” utilizată în timpul Războiului Rece a fost înlocuită cu  „adversar străin sau intern” (acum se folosește termenul „terorist”) –  care desemnează orice persoană ale cărei activități displac armatei sau  poliției.
Operațiunea „Sădiți și apoi pliviți”
Declanșată în Statele Unite în urmă cu câțiva ani, la inițiativa  Departamentului de Justiție, operațiunea „Sădiți și apoi pliviți”  vizează, aparent, prevenirea, controlul și reducerea infracțiunilor prin  conlucrarea forțelor polițienești cu cetățenii vigilenți.
În cartea sa din anul 1997 – Controlul minții, controlul lumii –  cercetătorul Jim Keith a relatat cum a locuit timp de trei ani în  cartierul rău famat Tenderloin din San Francisco, unde această  operațiune era în plină desfășurare. Acolo, la etajul superior al unei  clădiri guvernamentale erau, de fapt, instalate un radar și un scut  împotriva undelor radio și a microundelor pentru o mulțime de  dispozitive pentru comunicații.
De pe acoperiș, era vizibil totul în Tenderloin, ceea ce înseamnă că  undele radio puteau fi transmise în orice direcție. Dat fiind faptul că  emisiile de unde ELF și ULF (ca și emisiunile TV) nu trec bine prin  pământ și prin clădiri, Keith a observat că gândurile sale erau  perturbate dimineața devreme și seara de un bâzâit sau zumzăit care  venea din interiorul craniului său. El și-a auzit vecinii strigând și  amenințându-se reciproc undeva afară și încet-încet a realizat că în  Tenderloin se desfășura un experiment dublu-orb care era monitorizat de  secția de poliție. Autoritățile nu-și făceau deloc probleme că procedau  în mod abuziv, adică fără a consulta populația. Cine ar lua în serios  plângerile unui sărac, ale unui individ instabil mental sau ale unui  dependent de droguri?
Tim Rifat menționa în anul 1999 că poliția din Sussex, Marea  Britanie, avea permisiunea de folosire exclusivă, pe antena ei de 61 de  metri lungime, a frecvenței microundelor de 450 MHz, aceeași frecvență  care, transmisă la 0,75 mW/cm2, a fost folosită și de cercetătorul Ross  Adey în experimentele sale de modificare de la distanță a  comportamentului uman.
Atunci când un semnal ELF este emis pe frecvența aceasta spre  antenele din jurul orașului, el va rezona în câmpurile electromagnetice  din zona liniilor de tensiune, va fi retrimis și va pătrunde în case  prin circuitele electrice. Sute de turnuri și antene de microunde se  conectează acum la telefoanele mobile, într-o rețea de tip NetRad  modulată pulsatoriu. Din vârful fiecărui turn este emisă o radiație pe  frecvența microundelor, care bombardează și străpunge țesuturile tuturor  persoanelor care-i apar în cale, iar la baza turnului există monitoare  video, senzori miniaturali (magnetici, seismici, de infraroșii, radar și  electromagnetici) și procesoare de semnal care declarativ sunt  destinate supravegherii atmosferice, detectării agenților biologici,  radiațiilor etc. NetRad a fost pusă la punct la ordinul capilor  complexului militar-industrial prin intermediul UMASS Microwave Remote  Sensing Laboratory, AT&T, Radian/Onex Corporation și al altor brațe  ale caracatiței militare protejate de Centrul Harvard pentru Analiza de  Risc (Harvard Center for Risk Analysis), un front industrial fondat de  100 dintre cele mai mari și mai puternice corporații din lume și, cu  siguranță, unul dintre cei mai activi sponsori ai Legii  Telecomunicațiilor din anul 1996.
Sub pretextul confortului consumatorului, tehnologia cu dublă  întrebuințare ajunge până la urmă în fiecare cartier. Dublă  întrebuințare, dublu pericol.
Concluzie
Multe dintre datele din acest material vin din mărturia depusă de CIA  în data de 21 septembrie 1977 în fața Subcomitetului pentru Sănătate și  Cercetare Științifică, precum și din materialele clasate Top Secret  care au fost deconspirate prin invocarea Legii libertății de informare,  Freedom Of Information Act. Mai multe informații sunt disponibile pe  internet, datorită cercetătorilor și victimelor care au suportat în mod  direct tortura acestui sistem criminal – indivizi care au devenit fără  consimțământul lor ținta unor experimente, persoane care trăiesc  singure, care au ales să dezvăluie public experiența lor, care nu au  relații bune cu familia, dar ale căror rude au de cele mai multe ori  conexiuni cu serviciile secrete. Deși unele mărturii sunt neverosimile,  experiența arată că cele mai multe dintre ele sunt demne de crezare,  dacă ești familiarizat cu modul în care tehnologia funcționează.
Din păcate, realitatea este că noi suntem cu toţii supuși precum  nişte cobai de laborator, fără ca măcar să ne dăm seama, la un  experiment social nebunesc care este orchestrat, sub ochii pasivi ai  autorităţilor, de către agenţii infiltraţi ai unor grupuri de interese  oculte ce sunt pe cale să subjuge întreaga lume. Frica și depresia,  pasivitatea, gradul de izolare, starea de sănătate, nivelul stresului și  chiar nebunia și sinuciderea sunt înregistrate și urmărite în mod  riguros de diferite organisme şi agenţii care beneficiază de fonduri şi  susţinere guvernamentală. Totul se desfăşoară într-un mod atât de  insidios în actualele state aşa-zis democratice, încât cei care reclamă  la poliție sau la autoritățile abilitate ale statului faptul că sunt  supuși la astfel de hărțuiri sau că sunt supravegheați prin mijloace  electronice sunt de cele mai multe ori luați în derâdere sau  discreditați, în loc să fie ascultați și ajutați.
Datorită Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor  Mentale realizat de Asociația Psihiatrilor Americani, în parte pentru a  furniza diagnostice „de acoperire” pentru tehnologiile de supraveghere  high-tech, internarea într-un spital psihiatric conduce aproape sigur la  diagnosticarea ca paranoic sau schizofrenic și la discreditarea  publică.
Deja de multă vreme în mediile urbane rezonanța Schumann a  Pământului, la care orice formă de viață pulsează, a devenit  imperceptibilă. Suntem întemnițați într-o sui generis închisoare EM, și  fierbem ușor într-o „supă electromagnetică”. Ciclurile noastre biologice  sunt bulversate, iar stresul cronic și bolile sunt în creștere. Între  timp, patronii din industria medicală și farmaceutică se îmbogățesc mai  mult decât în visele lor cele mai fanteziste.
Așa cum a afirmat dr. Becker, arma ultimă este manipularea mediului  electromagnetic înconjurător, deoarece este imperceptibil, subtil și are  o influență nefastă asupra esenței noastre vitale, în timp ce vorbim la  telefon sau suntem în fața calculatorului, ascultând muzică, privim la  televizor sau trecem prin razele X ale scanner-ului de la aeroport.
Este momentul să înfruntăm veritabila „vrăjitorie” tehnologică ce  ne-a subjugat și să rupem pactul inconștient pe care l-am făcut cu  forțele ascunse care ne pregătesc un viitor cumplit, de animale cu față  umană închise în țarcul strâmt al Noii Ordini Mondiale.
Ca fost inginer în US Navy, Eleanor White scria: „Pentru prima dată  în istorie, o ființă umană, ascunsă, poate controla de la distanță  gândurile și acțiunile unei alte ființe umane prin hipnoză  nedetectabilă, folosind tehnologie electronică ce este încă secretă,  clasificată. Aceste aparate au destrămat în totalitate sistemele de  justiție din lume… Aceste arme nedovedite, care nu lasă urme, pot face  ca omorurile să devină o activitate de rutină și ceva foarte ușor de  realizat.”
Pierderea libertății de gândire înseamnă mult mai mult decât  pierderea unei forme de organizare socială. Înseamnă pierderea  civilizației și a ceea ce înseamnă să fim, în mod fundamental, oameni.  Costurile somnului conștiinței noastre, înlănțuite de confort și de  conveniențe, sunt prea mari pentru a putea fi plătite.
Articol preluat din. Editura Shambala, tiparit de Ganesha  Publishing House.

Kim Jong Un este oficial șeful statului nord-coreean și comandant suprem al forțelor armate, în conformitate cu noua Constituție de la Phenian

Noua Constituție a Coreei de Nord, dată publicității joi, pe site-ul de informații de stat Naenara, stipulează că liderul Kim Jong Un, în calitate de președinte al Comisiei Afacerilor de Stat, un organ guvernamental creat în 2016, este „reprezentantul suprem al întregului popor coreean”. Aceasta înseamnă Șef de Stat, o funcție pe care Kim o cumulează cu cea de comandant suprem al armatei.

Până acum, șeful de stat oficial era președintele prezidiului Adunării Populare Supreme, organ care exercită puterea legislativă. Constituția precedentă îl numea pe Kim „lider suprem” comandat al „ansamblului forței militare”.

Regimul de la Phenian a criticat dur decizia Coreei de Sud de a achiziţiona avioane F-35, invizibile pe radar, spunând că este o "acţiune extrem de periculoasă" care va forţa Coreea de Nord să dezvolte şi testeze "arme speciale" pentru a distruge aeronavele, informează presa nord-coreeană de stat

Autorităţile sud-coreene sunt "impudente şi jalnice" pentru "că vorbesc cu voce tare despre reconciliere şi cooperare între nord şi sud", în timp ce achiziţionează şi mai mult armament din Statele Unite, a declarat un director de la Institutul pentru Studii Americane din cadrul Ministerului de Externe de la Phenian, citat de agenţia oficială de ştiri KCNA, informează cotidianul The New York Times.