România Muncitoare – Nr.316 din IUNIE - IULIE 2024

 

România Muncitoare – Nr.316 din IUNIE - IULIE  2024

 

  

 Muncă şi unitate, luptă

pentru dreptate!

 

Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare

 

Colectiv de redacţie:

Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ  (tehnoredactor).

Telefon:  0724/717293

Email:  asociatia.romania.muncitoare@gmail.com

Web:  http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/

OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543

 

 

Fata in fata pe cifre

 

Cred ca este timpul ca Guvernului Romaniei sa i se arate ca se afla in fata unui Mare Faliment economico-financiar si social.

 

1. 9057 de firme au suspendat si/s-au inchis afecerile in primele 5 luni ale anului. 

Daca punem 1 salariat pe firma inseamna ca 9057 de familii au ramas fata venit.

9057 salariati * 1379 lei impozit pe salar + asigurari sociale = 12 489 603 lei pe Luna.

Asadar din Luna iunie( retineti este pe Luna) aceasta suma nu v-a mai fi in bugetul consolidat al statului.

Mai puneti accizele, TVA -ul, impozitul pe venit sau cifra de afaceri, taxele si impozitele locale si vedeti ce se pierde.

 

2.  100 miliarde euro sunt prognozati sa intre in anul 2024 in Romania ca urmare a exporturilor. Foarte bine. Cati din ei raman in economia reala a Romaniei ?

 

3. 122 miliarde euro au reprezentat importurile in anul 2023. 

 

4.  Estimam 1 milliard euro pe Luna cumparaturi militare+ ajutorul dat Ucrainei si Republicii Moldova. Aici intrebarea mea este cine supporta ? Cam 12 miliarde euro in 2024 .

 

5. Companiile din distributia de energie electrica si gaze naturale vor sa creasca preturile pentru a putea face mentenanta la retelele de distributie. Intrebarea mea este daca nu exista deja aceasta taxa si de ce statului nu poate da 25% din accize pentru acest lucru? Din Luna decembrie  1989 nu s-au facut nici o mentenanta la marile si micile retelele de distributie ? 

 

6. Datoria externa a Romaniei in Luna martie 2024 este de 177 miliarde euro cu 7 miliarde euro mai multi fata de finalul anului 2023. Deci peste 2 miliarde euro pe Luna imprumuturi.

 

Hadrian 

Acum inteleg

 

Acum inteleg de ce minoritatile nationale sunt importante pentru fiecare tara. Am vazut de curand in Franta. Stiam de Romania, insa acum pentru a doua oara in Franta ( prima oara a castiga Holland in fata lui Sarkozy) minoritatile nationale au iesit masiv la vot.

 

Asadar pentru a potoli fiecare tara, falimentam tarile mai sarace si oferim servicii multor familii atragandu-le  in tarile mai dezvoltate astfel melanjam populatia si oferim locuri de munca cele mai grele sau pénible si la salarii mici.

Asadar Statele Unite au facut din Europa o adevarata colonie. Nu respecti regulile esti schimbat de la borcanul cu miere.

Toate schimbarile economico-financiare si exodul populatiei nu fac decat sa slabeasca puterea economica. Multinationalele fac si ele acelasi lucru. 

 

O alta fata a dezvoltarii emigratiei este ajutorul social si nemunca. Daca prin educatie si invatamint ar fi creat un curent pentru munca atunci toata lumea ar avea de castigat.

 

Uniunea Europena trebuie sa gandeasca serios la un plan de redresare a educatiei pentru munca, pentru pastrarea si conservarea traditiilor locale.

 

Acum inteleg de ce este important sa ai multe minoritati nationale intr-o tara, apoi la nevoie, te folosesti de ele la un vot. Intrebarea mea este cine manevreaza asta? In Europa seamana prea mult a distrugere culturala si economica si social. 

 

Hadrian 

Consolidarea Alianței Turcia – Azerbaidjan – Pakistan și impactul geopolitic al acesteia pentru Armenia

 

La Astana a avut loc o întâlnire tripartită privind cooperarea militară între președinții Erdogan al Turciei, Aliyev al Azerbaidjanului și Sharif al Pakistanului.

 

Recentul summit trilateral de la Astana dintre președintele turc Recep Tayyip Erdogan, președintele azer Ilham Aliyev și prim-ministrul pakistanez Shahbaz Sharif a marcat o piatră de hotar semnificativă într-un proces care este în desfășurare de mulți ani.

 

Această întâlnire, desfășurată cu ușile închise în capitala Kazahstanului, a culminat cu o declarație comună a ministerelor de externe ale celor trei țări, detaliind negocierile și stabilirea unei noi alianțe politico-militare în Asia.

 

Această alianță nu numai că va consolida poziția țărilor implicate în materie de securitate și apărare, ci va promova și cooperarea economică și politică care poate redefini alianțele și echilibrele de putere în regiune și nu numai.

 

Contextul Alianței

 

Această alianță nu a venit de nicăieri. În timpul întâlnirii, liderii au discutat probleme regionale și globale precum Gaza, Cipru, Kashmir și islamofobia. În timp ce Gaza și Kașmir sunt subiecte așteptate (având în vedere sprijinul Turciei și Azerbaidjanului pentru Pakistan în aceste conflicte), includerea Ciprului merită o explicație. Doar Turcia recunoaște oficial Republica Turcă Ciprul de Nord (TRNC), dar atât Azerbaidjanul, cât și Pakistanul îi susțin pe ciprioții turci și pe Turcia în acest conflict, mai ales ca urmare a rezolvării conflictului Karabakh în favoarea Azerbaidjanului, care i-a consolidat poziția și capacitatea sa de a influența regiunea.

 

Cooperare militară și comercială

 

În timpul summitului de la Astana, s-a convenit dezvoltarea în continuare a cooperării în domeniul apărării și combaterea amenințărilor transnaționale, inclusiv terorismul. Rezolvarea conflictului din Karabakh și politica de militarizare în Caucazul de Sud au fost probleme centrale. Azerbaidjanul, Pakistanul și Turcia și-au intensificat, de asemenea, legăturile prin exerciții militare trilaterale și cooperare în industria de apărare, precum și prin participarea Pakistanului la Coridorul de Mijloc, o rută de transport care leagă China de Europa prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia, lăsând deoparte Armenia.

 

Coridorul de mijloc și geopolitica regională

 

Coridorul Mijlociu este de mare interes economic și politic. Pentru Kazahstan, Azerbaidjan și Turcia, acest coridor este vital pentru economiile lor și întărește pan-turcismul. Pentru Uniunea Europeană și Statele Unite, aceasta reprezintă o oportunitate de a izola Rusia și Iran de rutele maritime cheie și de a crea o blocadă comercială.

 

Astfel, nu este de mirare că Occidentul aplaudă axa islamică sub aceleași argumente cu care tolerează aceste semi-democrații: orice merge să pună la colț Rusia. Prin urmare, cooperarea politico-militară dintre Ankara, Baku și Islamabad în această regiune are ca scop consolidarea acestor rute de transport și contracararea influenței actorilor externi, în principal Rusia și Iranul.

 

Influența alianței în Asia Centrală

 

Alianța Turcia-Azerbaidjan-Pakistan are, de asemenea, un mare potențial de descurajare în ceea ce privește stabilitatea și securitatea regională. Rasim Musabekov, membru al parlamentului azerbaigian, a subliniat sprijinul reciproc în momente cheie, cum ar fi în timpul celui de-al Doilea Război din Karabakh, și importanța acestei poziții unite în limitarea acțiunilor negative ale Iranului și a ambițiilor Indiei de a militariza Armenia.

 

Natura alianței și proiecțiile acesteia

 

În ciuda faptului că este o alianță politico-militară, colaborarea dintre aceste trei țări nu poate fi clasificată strict ca pro-occidentală sau anti-occidentală. Turcis, deși este membră a NATO, arată o flexibilitate care îi permite să navigheze într-o lume multipolară. Pakistanul, cu legături puternice cu China și dorința de a explora alternative economice, cum ar fi trocul cu Rusia, este mai pregătit pentru acest mediu multipolar. Azerbaidjanul, la rândul său, se află într-o poziție intermediară, echilibrând relațiile dintre Est și Vest.

 

Alianța Ankara-Baku-Islamabad a luat în sfârșit contur, cimentând o colaborare care permite fiecărei țări să influențeze politicile externe ale celorlalte două. Această dinamică întărește cooperarea în proiecte economice precum Coridorul Mijlociu și facilitează o mai bună integrare în organizații precum Organizația de Cooperare din Shanghai (SCO), unde Turcia caută să devină membru cu drepturi depline.

 

Astfel, este clar că recentul summit de la Astana și oficializarea alianței Turcia-Azerbaijan-Pakistan reprezintă un pas important în reconfigurarea peisajului geopolitic din Asia Centrală și Caucaz, unde nici Armenia nu este luată în considerare.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Umbra tentativei de lovitură de stat din 2016 în Turcia

 

Într-un articol lung, dar foarte bun și educativ, Nordic Monitor raportează o mărturie recentă din surse "interne" de la ...Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) care pune serios la îndoială versiunea președintelui Recep Tayyip Erdoğan conform căreia a existat o tentativă de lovitură de stat, în Turcia, în noaptea de 15 iulie 2016, condusă de mişcarea Gülen.

 

În cartea sa „Never Give an Inch”, Mike Pompeo, fost director al CIA și secretar de stat sub administrația Trump, se referă la lovitura de stat ca la „așa-numita „lovitură de stat”, punând la îndoială acuratețea narațiunii lui Erdogan. Potrivit lui Pompeo, când a vizitat Turcia în 2017, i s-a arătat un videoclip de propagandă care urmărea să valideze versiunea guvernului despre evenimentele din 15 iulie, pe care el o descrie drept o experiență obositoare și neplăcută.

 

O altă sursă CIA, intervievată anonim, evidențiază și inconsecvențe în versiunea oficială. Închiderea unei singure benzi a Podului Bosfor în noaptea loviturii de stat este unul dintre multele semne care indică o operațiune mai complexă decât a fost prezentată public. Potrivit acestei surse, trupele mobilizate au crezut că au răspuns la un atac terorist, neparticipând la o lovitură de stat.

 

În plus, rapoartele de informații dezvăluite de Nordic Monitor indică faptul că guvernul turc a depistat deja mii de suspecți înainte de lovitura de stat. Viteza cu care au fost efectuate epurări masive în armată și în alte instituții guvernamentale sugerează o pregătire anticipată care cu greu ar fi putut fi orchestrată în câteva ore.

 

Sursele CIA pun la îndoială versiunea conform căreia a existat o tentativă de lovitură de stat în Turcia în noaptea de 15 iulie 2016.

 

Epurările care au urmat zilei de 15 iulie au fost ample și brutale. Peste 23.000 de militari, inclusiv două treimi din toți generalii și amiralii, au fost expulzați fără o investigație adecvată. Represiunea a ajuns și în justiție, cu peste 4.000 de judecători și procurori demiși, și în mass-media, cu aproape 200 de posturi închise și sute de jurnaliști arestați sau exilați.

 

Atribuirea loviturii de stat mișcării Gülen a fost pusă sub semnul întrebării și de comunitatea internațională. Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) și CIA însăși nu au găsit nicio dovadă care să susțină implicarea lui Gülen. Insistența lui Erdogan de a da vina pe Gülen pare mai degrabă o strategie de discreditare a unui adversar politic decât o acuzație bazată pe fapte.

 

Procesele de după lovitură de stat au scos la iveală și detalii tulburătoare despre implicarea MIT, agenția turcă de informații, în evenimentele din 15 iulie. Mărturiile militare sugerează că MIT a fost implicat în activități de recunoaștere la baza aeriană Akıncı cu luni înainte de lovitura de stat și a coordonat mișcări în acea noapte care au contribuit la percepția unei tentative de lovitură de stat.

 

Folosirea loviturii de stat ca pretext pentru a consolida puterea lui Erdogan are consecințe devastatoare pentru democrația din Turcia. Transformarea de la un sistem parlamentar la un guvern prezidențial autocratic a lăsat țara fără controalele și echilibrele necesare. Reprimarea opoziției, limitarea libertății presei și epurarea instituțiilor critice au slăbit serios fundamentele democratice ale țării.

 

În cele din urmă, narațiunea oficială a tentativei de lovitură de stat din 2016 pare din ce în ce mai insuportabilă. Dovezile sugerează că guvernul lui Erdogan a folosit evenimentul pentru a justifica o consolidare fără precedent a puterii, sacrificând democrația și stabilitatea țării în acest proces. Investigarea continuă și căutarea adevărului sunt esențiale pentru a restabili încrederea în instituțiile și viitorul Turciei.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Numeroși lideri internaționali, politicieni și oameni de afaceri au condamnat atacul împotriva fostului președinte al SUA și actual candidat republican pentru următoarele alegeri, care a avut loc sâmbătă după-amiază, 13 iulie, la un miting în orașul Butler, în statul Pennsylvania

 

Joe Biden a emis un mesaj în noaptea de 13 iulie în care a condamnat evenimentele și a declarat că „nu există loc pentru acest tip de violență în Statele Unite. Este un lucru bolnav. Nu putem fi așa, nu putem tolera asta”.

 

Fostul președinte Barack Obama a exprimat pe rețelele de socializare că „nu există absolut niciun loc pentru violența politică în democrația americană”.

 

„Deși încă nu știm exact ce s-a întâmplat, ar trebui să fim cu toții ușurați că fostul președinte Trump nu a fost grav rănit și să profităm de acest moment pentru a ne angaja din nou față de civilizație și respect în politica noastră”, a adăugat el în mesajul său, declarând că atât el, cât și soția sa, Michelle Obama, care i-a urat însănătoșire grabnică.

 

Între timp, alte figuri importante din politica americană,  democrata Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților între 2019 și 2023, a transmis și ea un mesaj de condamnare a atacului.

 

„În calitate de persoană a cărei familie a fost victimă a violenței politice, știu direct că violența politică de orice fel nu are loc în societatea noastră. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că fostul președinte Trump este în siguranță. Pe măsură ce aflăm mai multe detalii despre acest incident oribil, să ne rugăm ca toți cei care au participat astăzi la demonstrația fostului președinte să iasă nevătămați”, a spus ea.

 

De asemenea, mai mulți lideri internaționali s-au alăturat pentru a condamna cele întâmplate.

 

"Dezaprobăm ceea ce sa întâmplat cu fostul președinte Donald Trump. Violența este irațională și inumană", a scris președintele mexican, Andrés Manuel López Obrador, unul dintre primii lideri care a repudiat episodul, pe contul său de pe rețeaua socială X.

 

Guvernul din Nicaragua, condus de președintele, Daniel Ortega, a emis o declarație după evenimente.

 

„Exprimăm, ca întotdeauna, cea mai energică respingere și condamnare a tuturor formelor de teroare”, indică mesajul, subliniind totodată că „oamenii lumii merită să trăiască în pace, securitate și liniște”.

 

„Rugăciunile și speranțele noastre pentru armonie și pace pentru oamenii și autoritățile Statelor Unite ale Americii”, conchide el.

 

La rândul său, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a declarat „șocat” de atac și își dorește o însănătoșire rapidă, adăugând că se va ruga pentru fostul președinte. 

 

Și președintele venezuelean, Nicolás Maduro a condamnat atacul.

 

„Îmi doresc să exprim, în numele întregii Venezuele, respingere față de atacul împotriva fostului președinte Donald Trump, să-i urez însănătoșire grabnică și să binecuvânteze Dumnezeu pe poporul Statelor Unite și să le dea pace și liniște”, a spus Maduro în timpul unei eveniment politic din statul Carabobo.

 

Între timp, noul prim-ministru britanic, Keir Starmer, a folosit rețeaua de socializare X pentru a se alătura condamnării.

 

"Sunt șocat de scenele șocante de la mitingul fostului președinte Trump și îi transmitem lui și familiei sale cele mai bune urări. Violența politică sub orice formă nu are loc în societățile noastre și gândurile mele sunt la toate victimele acestui atac", a spus  Starmer.

 

"Atacul împotriva fostului președinte Donald Trump trebuie repudiat cu vehemență de toți apărătorii democrației și dialogului politic. Ceea ce am văzut astăzi este inacceptabil", a scris președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva.

 

Predecesorul său, Jair Bolsonaro, un cunoscut admirator al lui Trump și care a suferit o tentativă de asasinat în 2018, în plină campanie electorală, când a fost atacat cu un cuțit, a declarat că își trimite solidaritatea „cel mai bun lider mondial al momentului"

 

"Sperăm să vă însănătoșiți rapid. Ne vedem la inaugurare", a adăugat fostul președinte brazilian, făcând cu ochiul la presupusa victorie electorală a lui Trump la alegerile din noiembrie.

 

Rapoartele din presa americană indică, de asemenea, că există incertitudine și neliniște în cadrul partidului din cauza îndoielilor pe care le generează Biden cu privire la candidatura sa.

 

Ministrul spaniol de externe își exprimă „respingerea și condamnarea acestui atac”

 

"Violența, ura și intoleranța sunt o amenințare la adresa societăților și democrațiilor noastre. Urările mele pentru o recuperare promptă și deplină lui Donald Trump și solidaritatea mea cu toate victimele", a declarat șeful José Manuel Albares.

 

Secretarul general al NATO este „consternat”

 

"Sunt șocat de tentativa de asasinare a fostului președinte Trump. Îi doresc însănătoșire grabnică și gândurile mele sunt la cei afectați. Condamn acest atac. Violența politică nu are loc în democrațiile noastre. Membrii NATO sunt uniți în apărarea noastră. libertatea și valorile noastre”, a publicat secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Jens Stoltenberg.

 

 

Beijingul își exprimă „compasiunea”

 

„Partea chineză urmărește îndeaproape incidentul împușcăturii împotriva fostului președinte Trump, președintele Xi și-a exprimat compasiunea față de fostul președinte”, a informat Ministerul chinez de Externe.

 

Din Rusia vine o reacție a editorul-șef al agenției Sputnik: Când nu mai există mass-media, ne întoarcem la „bunul Lee Harvey Oswald”

 

Când se epuizează alte modalități de a scăpa de „un președinte incomodat”, intră în joc „bunul Lee Harvey Oswald”, a declarat redactorul-șef al grupului media Rossiya Segodnya (compania-mamă a Sputnik), Margarita Simonian.

 

„Vizionarea Statelor Unite este ca și cum ai viziona un serial de televiziune în care scriitorii au rămas de mult timp fără imaginație și repetă episod după episod, dar te obișnuiești cu personajele precum papucii tăi de casă și continui să-l urmărești”, a scris ea.

 

 

Spania condamnă atacul: „Violența și ura nu au locul într-o democrație”

 

„Vreau să transmit cea mai fermă condamnare a atacului suferit de Donald Trump în timpul unui miting din Pennsylvania. Violența și ura nu au locul într-o democrație. Cele mai bune urări de însănătoșire grabnică fostului președinte Trump și celorlalți răniți și cele mai sincere condoleanțe rudelor decedatului”, a publicat președintele Guvernului Spaniei și liderul Partidului Muncitoresc Socialist Spaniol (PSOE), Pedro Sánchez.

 

De asemenea, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a postat pe Twitter că se simte „șocat” de atac și și-a exprimat „condamnare puternică”.

 

„Încă o dată, asistăm la acte de violență inacceptabile împotriva reprezentanților politici”, a adăugat înaltul reprezentant al UE.

 

 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat „consternarea” față de atacul împotriva fostului președinte al Statelor Unite, Donald Trump, și a spus că nu există loc pentru violența politică într-o democrație.

 

 

„Sunt profund șocată de împușcătura care a avut loc în timpul mitingului de campanie al fostului președinte Trump. Îi doresc lui Donald Trump însănătoșire grabnică și îi ofer cele mai sincere condoleanțe familiei victimei nevinovate. Violența politică nu are locul într-o democrație „Von der Leyen. publicat pe rețeaua de socializare X.

 

 

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a calificat atacul împotriva fostului președinte al Statelor Unite, Donald Trump, drept unul "inacceptabil".

 

"Sunt dezgustat de atacul cu împușcături împotriva fostului președinte Trump. Nu se poate sublinia exagerat că violența politică nu este niciodată acceptabilă. Gândurile mele sunt la fostul președinte Trump, la cei prezenți la eveniment și la toți americanii", a postat Trudeau pe rețeaua de socializare x.

 

 

Evo Morales, din Bolivia a exprimat și el o părere: „Voturile și nu gloanțele ar trebui să vorbească în întreaga lume”.

 

 A consemnat Ciprian Pop 

Libia: 7 milioane de locuitori și 2,5 milioane de emigranți

 

Uniunea Europeană își ascunde proasta conștiință punând un dop în Africa de Nord pentru a preveni sosirea emigranților. Este un mod ipocrit de a ne spăla pe mâini, transferând în țările africane aflate în criză, precum Libia, o responsabilitate pe care nu sunt în măsură să și-o asume.

 

În 2017, Bruxelles-ul a ajuns la înțelegeri cu guvernul libian pentru a intercepta acești imigranți în schimbul banilor și acum libienii vor mai mult. Prețul crește cu fiecare emigrant care ajunge pe țărmurile Mediteranei și sunt mulți.

 

Pe vremea lui Gaddafi, până când tot unele puteri occidentale au a distrus Libia în 2011, emigrația era controlată. Numeroși emigranți au venit în țară să lucreze, în timp ce în prezent majoritatea se află în tranzit către Europa, deoarece nici măcar libienii nu mai pot trăi în Libia din cauza războiului.

 

Săptămâna viitoare, la Tripoli este convocat un Forum Internațional privind Migrația în Marea Mediterană, iar miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul de Interne al Guvernului de Unitate Națională condus de Abdelhamid Dbeibah a vorbit despre migrație.

 

Libia are 7 milioane de locuitori și 2,5 milioane de imigranți, dintre care între 70 și 80 la sută se află în situație neregulamentară. Mii de oameni, în special africanii subsaharieni, sunt blocați în Libia. Alte mii mor și traversând Marea Mediterană. Venind din Ciad, Sudan, Niger sau Egipt, Libia este o destinație importantă pentru migranții care încearcă să traverseze Mediterana.

 

De la acordul privind emigrarea la care sa ajuns cu Uniunea Europeană, paza de coastă libiană interceptează imigranți pe mare și îi închide în lagăre de concentrare, unde sunt victimele a tot felul de agresiuni și abuzuri.

 

A consemnat Ciprian Pop 

China ripostează împotriva Europei pentru creșterea tarifelor

 

Relațiile comerciale dintre China și Europa se confruntă în prezent cu o escaladare fără precedent a tensiunilor. Pe 4 iulie, Uniunea Europeană a impus tarife mari la importurile de vehicule electrice chinezești: 38 la sută în plus față de cele 10 la sută care erau deja în vigoare.

 

Mișcarea urmează unei investigații care concluzionează că subvențiile publice chineze amenință industria europeană de automobile. Dar există mai multe uși către piața mondială care sunt închise pentru China. În ultimele luni, Bruxelles-ul a declanșat alte investigații, în special împotriva unei subsidiare a gigantului feroviar CRRC și împotriva companiilor de energie alternativă din România.

 

Ceea ce nu spun ei la Bruxelles este că fac la fel și că Statele Unite tocmai au aprobat mai multe subvenții pentru propria sa industrie de vehicule electrice. 

 

Sectoarele amenințate de China sunt companiile feroviare, fotovoltaice și de energia eoliană. 

 

Alegerea sectoarelor vizate de cercetarea chineză nu este banală. Concentrându-se pe companiile feroviare și pe energiile alternative, Beijingul atinge inima politicii europene de tranziție energetică: încordează tendințele economiei europene, testându-i rezistența.

 

Anul trecut, China a devenit principalul exportator de automobile din lume datorită dominației sale în sectorul energiei alternative. Europa, la rândul ei, încearcă să-și protejeze propria industrie de concurența chineză, iar tarifele nu mai sunt dovada eșecului său.

 

Dar războiul comercial nu se va opri în sectorul auto. Ecoul său va ajunge la cele mai importante lanțuri globale de aprovizionare.

 

Economia este în centrul preocupărilor PCC

 

Mâine începe la Beijing Plenul celui de-al treilea congres al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez (PCC), o întâlnire cheie în cadrul căreia liderii vor aproba un program de reforme economice.

 

Sesiunea plenară va examina în principal aspecte legate de aprofundarea generală a reformelor și de avansarea modernizării Chinei, pentru care au stabilit o dată de concluziinare: 2035.

 

În ședința plenară se va trece în revistă relația fiscală dintre administrația centrală și cea locală, care a devenit o preocupare majoră în ultimii ani, având în vedere criza de pe piața imobiliară, până în punctul în care vânzările de terenuri, care au fost cândva principala sursă de venituri pentru localul guvernelor, sunt acum aproape complet epuizate.

 

PCC este îngrijorat de supraîndatorarea din sectorul imobiliar, un pilon tradițional de creștere care reprezintă de mult un sfert din PIB-ul Chinei.

 

O altă îngrijorare este șomajul ridicat în rândul tinerilor, care cântărește și el în puterea de cumpărare. Președintele Xi Jinping a cerut în mai ca șomajul în rândul tinerilor să fie „prioritatea principală”.

 

Rata șomajului a atins un nivel record anul trecut. Printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani din orașe, acesta a depășit 21% în iunie anul trecut.

 

Exporturile Chinei sunt și ele îngrijorătoare din cauza blocadei din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene. Din punct de vedere istoric, acestea au reprezentat o pârghie importantă a creșterii economice, iar evoluția lor are un impact direct asupra angajării a mii de companii.

 

Premierul chinez Li Qiang a cerut să se opună blocadei economice și majorarea tarifelor de către Uniunea Europeană, un partener comercial cheie pentru China.

 

La rândul său, guvernatorul băncii centrale a recunoscut că economia chineză se confruntă cu provocări, excluzând totodată aprobarea unui plan de redresare. Guvernul chinez se opune acestui lucru și încearcă să consolideze finanțele publice pentru a obține o creștere de aproximativ 5% în acest an.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Reacție puternică din partea Rusiei la participarea Armeniei la Summit-ul NATO

 

Participarea recentă a Armeniei la summitul NATO de la Washington a generat o reacție puternică din partea Rusiei.

 

Ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin și-a exprimat "regretul și îngrijorarea profundă" cu privire la această decizie, subliniind posibilele implicații pentru stabilitatea în Caucazul de Sud și securitatea Armeniei.

 

Armenia, reprezentată de ministrul său de Externe, a participat la summitul NATO de la Washington în perioada 9-11 iulie 2024. Această participare a fost în calitate de partener de alianță, similară cu reprezentarea Azerbaidjanului.

 

În cadrul summit-ului a avut loc și o întâlnire trilaterală între șefii diplomațiilor  Armeniei, Azerbaidjanului și Statelor Unite, în care s-a discutat progresul către încheierea unui tratat de pace istoric și stabilirea relațiilor interstatale.

 

Reacțiile Rusiei

 

Mihail Galuzin a exprimat regretul Rusiei pentru decizia Armeniei de a participa la summitul NATO. Potrivit lui Galuzin, Armenia rămâne membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) și parte la numeroase acorduri bilaterale în sfera militară și militaro-tehnică cu Rusia. Cu toate acestea, Armenia a ales să-și sporească interacțiunea cu NATO și membrii săi individuali, în special în ceea ce privește implementarea standardelor NATO, achiziționarea de arme și desfășurarea activităților comune de antrenament de luptă.

 

Galuzin a avertizat că aprofundarea cooperării cu cei al căror scop este „înfrângerea strategică” a Rusiei ar putea destabiliza serios situația din Caucazul de Sud, în detrimentul propriei securități a Armeniei. El a subliniat că măsurile nesăbuite ale Armeniei ar putea face imposibilă colaborarea, din nou, pentru a crea un spațiu comun de apărare cu Rusia și alte țări CSTO.

 

Implicații pentru securitatea regională

 

Participarea Armeniei la summitul NATO și interacțiunea din ce în ce mai mare cu alianța au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea în Caucazul de Sud. Rusia vede aceste acțiuni ca o potențială amenințare la adresa securității regionale și avertizează asupra riscurilor de destabilizare. Aprofundarea cooperării Armeniei cu NATO ar putea genera tensiuni suplimentare într-o regiune deja fragilă și complexă.

 

Declarațiile lui Galuzin evidențiază, de asemenea, potențiale repercusiuni pentru relațiile bilaterale dintre Armenia și Rusia. Participarea Armeniei la summitul NATO ar putea fi percepută ca o... "abatere" de la angajamentele sale față de CSTO și un semn de aliniere la politicile occidentale. Acest lucru ar putea complica eforturile Rusiei de a menține o strânsă cooperare cu Armenia în domeniul securității și apărării.

 

Comentând problema legată de cotizația Armeniei la bugetul CSTO, Viktor Vasilev, reprezentantul permanent al Rusiei în CSTO, a declarat pentru „RIA Novosti” că, în ciuda deciziei Erevanului de a nu plăti anul acesta, în 2025 suma cotizației va fi calculată și prezentată Armeniei.

 

Răspunzând la întrebarea dacă 2025 este cunoscut, în ceea ce privește intenția Armeniei de a nu efectua o plată în buget, Vasilev a remarcat că „este deja o decizie politică”.

 

„Va fi luat în considerare pentru 2025, la proiectul de buget, toate elementele vor fi calculate. Zece la sută din această sumă va fi creditată Armeniei”, a spus Vasilev.

 

El a adăugat că dacă va plăti sau nu cotizația, „este deja voința politică a conducerii țării”.

 

 

Vorbind despre problema bugetului, el a remarcat că ceea ce „se referă la 2025 este un subiect pentru discuții ulterioare”.

 

El a mai informat că „bugetul organizației este repartizat între toate statele membre în proporția specificată.

 

„Cu alte cuvinte, 50 la sută din cotizațiile de membru sunt plătite de Federația Rusă. Restul de 50 la sută este distribuit între celelalte cinci state membre. Fiecare țară (cu excepția Rusiei) va plăti 10% din buget, inclusiv Republica Armenia”, a adăugat Vasilev.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Germania își epurează rețelele digitale de componente chineze

 

Joi, Nancy Faeser, ministrul german de interne, a anunțat într-o conferință de presă că producătorii chinezi de echipamente Huawei și ZTE trebuie să-și facă bagajele. Nu își mai susțin serviciile pe rețelele 5G. „În rețelele de bază 5G, componentele de la Huawei și ZTE nu mai pot fi utilizate până la sfârșitul anului 2026. Pentru rețelele de acces și transport 5G, sistemele de management critice de la ambii producători trebuie înlocuite cel târziu până la sfârșitul anului 2029 ministru.

 

Această decizie „se va aplica întregii Germanii”. Prin urmare, va afecta toți operatorii din țară, începând cu Deutsche Telekom, numărul unu european în telecomunicații, care utilizează serviciile Huawei. La fel se întâmplă și cu subsidiara germană a Vodafone, precum și cu spaniola Telefónica. În ultimii ani, aceste companii au realizat instalații cu echipamente Huawei și ZTE pentru a-și moderniza antenele 4G și a le actualiza la 5G. 59 la sută dintre ele provin de la furnizori chinezi. Huawei se bucură de o cotă de piață mai mare în Berlin decât în ​​Beijing, unde împarte piața cu ZTE și alți furnizori.

 

Decizia îi va costa scump pe operatorii germani. Ei vor trebui să-și înlocuiască echipamentul chinezesc cu cel al celorlalți doi mari producători mondiali de echipamente, finlandezul Nokia și suedezul Ericsson. Acest lucru va încetini implementarea 5G în Germania, într-un context în care această tehnologie este importantă pentru îmbunătățirea competitivității companiilor.

 

Motivul guvernului de la Berlin este securitatea. De aceea, anunțul vine de la un ministru de Interne. Decizia are ca scop „protejarea sistemului nervos al economiei germane, precum și a comunicațiilor concetățenilor noștri și companiilor din țara noastră”, a explicat Faeser.

 

Pe lângă preocupările legate de spionaj, multe țări ridică riscul unei opriri deliberate a comunicațiilor în caz de război, cu efecte devastatoare asupra sectoarelor critice și extrem de digitalizate, precum transportul, energia sau sănătatea. Pe Bătrânul Continent, mai multe țări – precum Spania, Regatul Unit, Franța sau Suedia – au luat deja măsuri pentru a interzice prezența producătorilor chinezi de echipamente în rețelele 5G.

 

În urmă cu doar un an, Comisia Europeană a cerut celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene să ia măsuri pentru a exclude Huawei și ZTE din rețelele mobile. Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, nu și-a ascuns anxietatea. „Nu ne putem permite să menținem dependențe care ar putea deveni arme împotriva intereselor noastre”, a spus el. „Este un risc prea mare pentru securitatea europeană”.

 

În ianuarie anul trecut, Parlamentul European a amplificat situația. Acesta a cerut Comisiei să „propună standarde de securitate suplimentare pentru furnizorii de rețele 5G din China”.

 

Guvernului german i-a luat mai mult de cinci ani pentru a elimina Huawei și ZTE din rețelele sale. A amânat decizia de a încerca să-și păstreze interesele economice, deoarece China rămâne principalul său partener comercial. Berlinul s-a temut de multă vreme că un boicot al Huawei și ZTE ar împinge China să riposteze economic împotriva acesteia.

 

China a devenit principala piață pentru puternica industrie auto germană. Producătorii săi generează acolo o treime din cifra de afaceri și din profituri. Beijingul este posibil să răspundă, țintind tocmai acest sector.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Unul din 12 palestinieni din Gaza a fost ucis: 186.000 în total. Este foarte trist! Nu trebuie să încetăm să vorbim despre Palestina 

 

Până în prezent, au fost comise aproape 40.000 de crime în Fâșia Gaza de la invazia israeliană din octombrie anul trecut, potrivit datelor Ministerului Sănătății din Gaza. Israelul contestă cifrele, deși serviciile de informații israeliene, ONU și OMS le-au recunoscut ca fiind exacte. Aceste date sunt susținute de o analiză independentă, care compară evoluția numărului de decese ale personalului Agenției Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Mijlociu (UNRWA) cu cifrele raportate de Minister.

 

Colectarea datelor devine din ce în ce mai complexă pentru Ministerul Sănătății din Gaza din cauza distrugerii unei mari părți a infrastructurii. Ministerul a trebuit să-și completeze rapoartele periodice, bazate pe decesele în spitalele sale sau pe victimele transportate la spitale, cu informații de la instituții media de încredere și personal de urgență. Această modificare a afectat în mod inevitabil datele detaliate înregistrate anterior. Prin urmare, Ministerul Sănătății din Gaza raportează acum separat numărul de cadavre neidentificate din numărul total al morților. Până la 10 mai, 30% din cele 35.091 de decese nu fuseseră identificate.

 

Unele instituții media au profitat de schimbare, menită să îmbunătățească calitatea datelor, pentru a pune la îndoială veridicitatea acesteia. Cu toate acestea, numărul deceselor raportate este în mare măsură subestimat. Airwars efectuează evaluări detaliate ale evenimentelor din Fâșia Gaza și adesea constată că nu toate numele victimelor identificabile apar pe lista Ministerului.

 

ONU estimează că, la 29 februarie a acestui an, 35 la sută din clădirile din Fâșia Gaza fuseseră distruse, astfel încât numărul cadavrelor încă îngropate în moloz este probabil considerabil, estimat la peste 10.000.

 

Războaiele au impact indirect asupra sănătății, dincolo de pagubele directe cauzate de ostilități. Chiar dacă războiul s-ar termina imediat, multe decese indirecte ar avea loc în lunile și anii următori din cauze precum bolile legate de reproducere, bolile transmisibile și bolile netransmisibile. Numărul total de decese este de așteptat să fie extrem de mare, având în vedere intensitatea atacurilor israeliene, distrugerea infrastructurii de sănătate, lipsa de hrană, apă și adăpost, incapacitatea populației de a fugi în siguranță și epuizarea finanțării UNRWA, una dintre puținele organizații încă active în Fâșie.

 

În războaiele recente, decesele indirecte sunt de trei până la cincisprezece ori mai numeroase decât decesele directe. Aplicând o estimare rezonabilă de patru decese indirecte pentru fiecare deces direct la cele 40.000 de decese raportate, nu este nerealist să estimăm că până la 186.000 de decese sau mai mult ar putea fi atribuite războiului actual din Fâșia Gaza.

 

Potrivit populației estimate a Fâșiei Gaza în 2022 (2.375.259 de locuitori), aceasta ar reprezenta între 7 și 9 la sută din populația totală a Gazei. Un raport din 7 februarie a acestui an estima, deși numărul deceselor directe a fost de 28.000, că, fără încetarea focului, decesele s-ar ridica între 58.260 (fără epidemie sau agravare) și 85.750 (dacă ambele au avut loc) până la 6 august a acestui an. 

 

Tocmai de aceea, este imperativă o încetare imediată și urgentă a focului în Fâșie, însoțită de măsuri care să permită distribuirea de ustensile medicale, alimente, apă potabilă și alte resurse care să răspundă nevoilor de bază. În același timp, este esențial să cuantificăm amploarea și natura suferinței cauzate de acest război. Documentarea adevăratei dimensiuni este crucială pentru a asigura responsabilitatea istorică și pentru a recunoaște costul total al vieților umane.

 

Este și o obligație legală. Măsurile provizorii stabilite de Curtea Internațională de Justiție în ianuarie a acestui an au impus Israelului, citez.... „să ia măsuri eficiente pentru a preveni distrugerea și pentru a asigura păstrarea probelor legate de acuzațiile de acte acoperite de [...] Convenția de genocid”. Ce face Israelul?

 

A consemnat Ciprian Pop 

Punct de vedere care circulă în media rusă: spitalul de copii din Kiev lovit de o rachetă ucraineană de apărare aeriană

 

Pentru a câștiga un război, o armată trebuie să distrugă ținte militare. Nu atacă o plantație de orez, nici nu bombardează un spital de pediatrie, care sunt acțiuni caracteristice celor care au alte obiective, susține narativul diseminat in aceste zile în media din Federația Rusă. În vederea realizării unei analize obiective și pentru a nu ne transforma in propagandiști, nici pentru o parte, nici cealaltă și pentru a da dovada de profesionalism, vom ține seama de toate punctele de vedere exprimate. Nu suntem noi cei în măsură a stabili adevărul.

 

Așa s-a întâmplat cu atacul de luni asupra spitalului de pediatrie Ojmatdyt din Kiev, fii de un trust titlu al ziarelor din întreaga lume.

 

Există voci care susțin că nu a fost efectuat de artileria rusă, după cum spun presa occidentală, ci, mai degrabă, a fost un eșec al apărării antiaeriene ucrainene.

 

Deflagrația fost înregistrată de camerele de supraveghere, datorită cărora se poate identifica racheta care a lovit spitalul. Nu era o rachetă de croazieră rusă X-101, ci o rachetă AIM-120 din sistemul antiaerian NASAMS al NATO, spun voci din presa rusă.

 

Identificarea este incontestabilă datorită formei caracteristice a rachetei și a aripioarelor acesteia, a dimensiunilor acesteia, precum și a proporțiilor liniare (lungime și diametru) și a dispersiei conice antiaeriene în multiple fragmente.

 

Racheta rusă X-101 măsoară 745 de centimetri lungime și 74,2 centimetri în diametru. Raportul este unul din zece. Dacă racheta ar fi un X-55, lungimea ar fi de 588 de centimetri pe 51,4 în diametru, un raport de unu la 11,4.

 

Dar, racheta AIM-120 a NATO este considerabil mai mică. Măsoară 366 de centimetri lungime și 17,8 centimetri în diametru. Raportul este de unu la 20,6.

 

Ei bine, în imaginile video se observă că lungimea rachetei depășește diametrul acesteia de peste 15 ori.

 

Dar există mai multe detalii, cum ar fi absența fluierului caracteristic de sosire al lui X 101 de proveniență rusească.

 

Traiectoria arată că racheta a venit din vest (interiorul Ucrainei) și nu din est (Rusia).

 

Ucrainenii au evacuat zona pentru a interzice colectarea de resturi și pentru a preveni apariția rămășițelor rachetei lor antiaeriene, în timp ce au prezentat rămășițele unei rachete rusești aduse dintr-o zonă de război în fața camerelor de televiziune.

 

Oricum ar fi fost și oricine s-ar face responsabil, Dumnezeu să-i aibă în pază pe cei care au pierit și un lucru e sigur... războiul este lucrul cel mai oribil care există și trebuie numaidecât să i se pună capăt.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Turcia a interzis survolarea teritoriului național unui avion etiopian care transporta mărfuri destinate Armeniei

 

Autoritățile aviatice turce continuă să acționeze în mod arbitrar, împiedicând zborurile legate de Armenia și libera circulație a aeronavelor.

 

Autoritățile turce crează  obstacolele artificiale

 

În special, din 9 septembrie 2020, Turcia a interzis zborurile de tranzit ale aeronavelor înmatriculate în Armenia (care poartă steagul național al Armeniei) pe cerul său, dar nu împiedică aceleași avioane să aterizeze pe teritoriul său.

 

Din iulie 2020 până în martie 2022, aeronavele guvernului armean nu a mai putut efectua zboruri de tranzit prin spațiul aerian turc. 

 

Spațiul aerian turc a fost închis din nou în mai 2023 pentru avion care deservește prim-ministrul, președintele și alți oficiali de rang înalt, după inaugurarea la Erevan a monumentului participanților la Operațiunea „Nemesis”.

 

Drept urmare, Nikol Pashinian a zburat în Europa de două ori, ocolind spațiul aerian turc. Nikol Pashinian a anunțat însă că monumentul „Nemesis” nu a fost instalat prin decizia Guvernului Republicii Armenia, ci de către Municipiul Erevan, dar consideră că această decizie și implementarea ei de către oficialitățile de la Ankara sunt eronate.

 

La 28 mai 2023, Nikol Pashinian l-a felicitat pe Erdogan pentru realegerea sa ca președinte al Turciei. Pe 31 mai, Pashinian a putut să se întoarcă în Moldova peste "cerul turcesc". Cu alte cuvinte, interdicția asupra aeronavelor de stat din Republica Armenia a fost ridicată.

 

Deși în prezent consiliul guvernamental nu are probleme la intrarea pe teritoriul Turciei, aceasta din urmă, oricând, din motive politice și economice, poate crea obstacole arbitrare în calea zborurilor legate de Armenia.

 

Mai mult, acest lucru este interzis de Convenția de la Chicago privind Aviația Civilă Internațională, conform căreia fiecare stat membru al Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) nu poate aplica o abordare discriminatorie în ceea ce privește utilizarea spațiului său aerian. Adică, dacă din orice motiv se aplică o restricție sau interdicție privind utilizarea spațiului aerian, aceasta trebuie aplicată aeronavelor tuturor celorlalte state, indiferent de naționalitatea acestora.

 

Turcia vizează în mod special aeronavele înregistrate în Armenia și care lucrează pentru companiile aeriene armene. Turcia a împiedicat, de asemenea, zborurile de tranzit ale aeronavelor înmatriculate în alte țări, dar care lucrează pentru compania aeriană armeană pe bază de închiriere, prin cerurile sale. Aceste fapte au avut loc în 2022 și 2023.

 

Conform procedurilor acceptate la nivel internațional, informațiile privind interdicțiile sau restricțiile privind utilizarea spațiului aerian sunt publicate prin intermediul fișierului de informații aeronautice al unui stat dat (în acest caz, Turcia), însă Turcia nu publică aceste informații deoarece, după cum se spune: nu poate discrimina nicio aeronavă anume în raport cu statul. Totuși, asta este exact ceea ce se întâmplă de 4 ani încoace.

 

O altă dovadă este ceea ce s-a întâmplat recent

 

Avionul cargo aparținând companiei Ethiopian Airlines, tip Boeing 777F (înmatriculare etiopiană: ET-APU) care zbura din Liege, Belgia către Erevan prin spațiul aerian al Germaniei, Poloniei, Slovaciei, din Ungaria și România, a intrat în spațiul aerian al Bulgariei, de unde trebuia să se întoarcă.

 

Apoi, traversând spațiul aerian turcesc, trebuia să ajungă la Erevan (număr zbor: ET 3584). Cu toate acestea, se poate observa pe site-urile de urmărire a zborurilor online că avionul s-a învârtit de mai multe ori, timp de zece minute pe cerul bulgăresc și, neavând permisiunea de a intra în Turcia, s-a întors spre Viena, unde a făcut o aterizare intermediară, apoi s-a întors la Liège...

 

Rețineți că înainte de zbor se întocmește un plan de zbor, în cadrul căruia se obțin autorizații de la autoritățile aeronautice ale tuturor țărilor prin ale căror spații aeriene va trece avionul. Cu alte cuvinte, avionul cargo etiopian, în timp ce trebuia să călătorească spre Armenia prin spațiul aerian turcesc, obținuse aprobarea prealabilă de la autoritățile aviatice turce, dar, după cum vedem, turcii au demonstrat în ultimul moment o decizie arbitrară de a interzice zborul, așa că avionul nu a putut ajunge la Erevan.

 

 Comitetul de Aviație Civilă din Armenia semnalează că transportatorul de marfă etiopian avea toate permisele necesare, dar Turcia i-a interzis să intre pe cerul său în ultimul moment, fără a oferi nicio „explicație”.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Orbán la Beijing
  
Potrivit lui Viktor Orban, principalul "făcător de pace" este China. 

Premierul ungar Viktor Orban și-a continuat turneul internațional. Acest lucru poate indica posibila adoptare a unor decizii importante la niveluri supranaționale, dar, tot la fel de bine, poate fi și o inițiativă personală și atat, cu sau fără urmări pozitive ulterioare.

În urma negocierilor cu Putin din 5 iulie, premierul ungar a scris pe rețeaua de socializare despre intențiile sale de a „continua eforturile care vizează rezolvarea conflictului din Ucraina”. Și-a îndeplinit intenția deja pe 8 iulie - a ajuns în China.

De ce? Vizita a fost neașteptată chiar și pentru Uniunea Europeană. El a explicat parțial motivele „saltului” diplomatic de la Moscova la Beijing într-un interviu acordat ziarul german Bild după întâlnirea cu Putin. Potrivit acestuia, ambele părți ale conflictului consideră încetarea focului mai utilă pentru inamic, așa că refuză. În opinia lui Orban, este necesar să se treacă de la un armistițiu la negocieri, și nu invers. Cu asta, a zburat în capitala RPC pentru o întâlnire cu Xi Jinping.

În spatele lui se află un fel de mesaj de la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmytro Peskov, a remarcat că Turcia ar putea deveni o platformă pentru găsirea unui compromis (evident, având în vedere rezultatele alegerilor din Iran), iar Putin nu a transmis niciun mesaj lui Biden sau participanților la summitul NATO. Mai aproape de prânz, când premierul maghiar se întâlnea cu Xi, Rusia a trimis un alt semnal, unul trist- atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei.

„Credeți că cu rachetele voastre ne veți forța să vă acceptăm termenii de pace - veți obține doar o reacție inversă și un răspuns simetric”, a declarat președintele Volodymyr Zelenskyi în Polonia, la o conferință de presă comună cu premierul țării, Donald Tusk, când a semnat contractul de securitate.

La Beijing, Orbán a lăudat faptul că China face apel la pace. Motivul este că Ungaria este vecină cu Ucraina, așa că caută și o soluție cât mai curând posibil. El este convins că China este „forța cheie” în crearea condițiilor pentru atingerea păcii.

"De aceea am venit... la doar două luni după vizita oficială a lui Xi Jinping la Budapesta", a explicat Orban.

Ce ar putea răspunde președintele Chinei la asta? Desigur, el a aprobat eforturile oaspetelui maghiar pentru soluționarea politică a crizei ucrainene și a subliniat că o încetare a focului cât mai curând posibil este în interesul ambelor părți. Cu toate acestea, prioritatea este de a contribui la reducerea tensiunilor urmând trei principii: prevenirea extinderii câmpului de luptă, escaladari și provocări.

Oaspetele maghiar a fost mulțumit: "Liderul Xi mi-a spus clar că China își va continua eforturile de a crea condiții pentru pace. Nu suntem singuri! Misiunea de menținere a păcii va continua".

Această satisfacție nu este împărtășită de liderii Uniunii Europene, Ucrainei și Poloniei. Președintele Volodimir Zelenski a spus că nu știa despre planurile lui Viktor Orban de a vizita Moscova după Kiev. Nu se știe dacă Putin a știut despre traseul oaspetelui maghiar după capitala Federației Ruse. Însă după mini-tur, premierul Ungariei s-a îndreptat spre Washington pentru summitul NATO. Anterior, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a spus că Alianța va discuta despre călătoriile lui Orbán. În schimb, în UE, ambasadorii statelor membre intenționează să discute despre călătoriile lui Orbán și despre președinția Ungariei în general.

Între timp, situația seamănă din ce în ce mai mult cu un joc de șah. În timp ce Orbán călătorea în China, prim-ministrul indian Narendra Modi, care nu a fost prezent la Summit-ul pentru pace globală, a sosit în Rusia. Polonia a făcut o mișcare de răzbunare: conform acordului de securitate cu Ucraina semnat la 8 iulie, apărarea aeriană poloneză va doborî rachetele rusești care se îndreptau spre teritoriul său deasupra Ucrainei. În plus, este planificată crearea unei legiuni ucrainene, în care cetățenii unei alte țări care se află în afara granițelor acesteia vor avea dreptul de a lupta. Vor fi antrenați de partea poloneză.

Este interesant că, pe lângă Parlamentul European, Orban a obținut sprijinul partenerului său politic de lungă durată, premierul slovac Robert Fico. În prima sa apariție publică după tentativa de asasinat, Fico a sprijinit cu pasiune misiunea de menținere a păcii a colegului său maghiar.

Între timp, apar pe surse deschise informații despre textul scrisorii "confidențiale"a lui Viktor Orbán către şeful Consiliului Europei, Charles Michel, şi liderii statelor membre UE. Mesajul este despre esența acestor călătorii și a fost transmis din Azerbaidjan, unde se afla premierul ungar înainte de a vizita China.

Autorul a confirmat că nu a vorbit în numele UE, ci pe cont propriu și nu sondat decât personal pozițiile din Ucraina și Rusia. Totuși, își convinge destinatarii că Putin are suficientă forță pentru a câștiga în Ucraina, dar va fi de acord cu o încetare temporară a focului dacă va fi eliminată posibilitatea regrupării Forțelor Armate ucrainene. Orban își explică graba prin nevoia de a acționa rapid: „Dacă nu putem stăpâni sau opri acest proces, atunci în următoarele două luni vom asista la pierderi mai dramatice și la evenimente militare pe linia frontului decât oricând”.

La întâlnirea cu Orban, Xi Jinping a spus că lumea ar trebui să „creeze condițiile” pentru începerea negocierilor dintre Ucraina și Rusia. El nu a precizat care ar putea fi aceste condiții. În schimb, un alt oaspete străin a fost văzut în China - ministrul Afacerilor Externe al Belarusului, Maksym Ryzhenkov. Potrivit datelor oficiale, șeful diplomației chineze, Wang Yi a discutat despre aprofundarea cooperării cu Belarusul. Dar pentru asta, nu trebuie să te grăbești la jumătatea lumii până la Beijing! În schimb, UE și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la situația de la granița cu Belarusul, așteptându-se la provocări.

Și toate acestea se întâmplă pe fondul declarațiilor despre dorința de pace. Dacă Xi face apel la „crearea condițiilor”, atunci Zelensky dezvăluie care sunt acestea din perspectiva sa: „Întreaga lume trebuie să-și folosească toată determinarea pentru a pune capăt, în sfârșit, loviturilor rusești”.

Se pare că fiecare are propriul drum către pace. De exemplu, Orban a recunoscut într-un interviu: Rusia a invadat teritoriul Ucrainei, „dar nu vreau să stabilesc cine este responsabil pentru ce”. La Beijing, în schimb, restul lumii este acuzat de pasivitate.

A consemnat Ciprian Pop

Spitalizările pentru tulburări de alimentație au crescut din cauza izolării, studiu la 4 ani de la plandemie

Începând din 2020, adevărata pandemie au fost închiderile în case, când sinuciderile din Spania au cunoscut o creștere foarte semnificativă, care în 2022 a atins un maxim istoric: 4.227 de decese, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Potrivit Colegiului Oficial de Psihologie din Madrid, izolarea și isteria au afectat în special sănătatea mintală a populației de copii și tineri, unde tentativele de sinucidere și autovătămarea au crescut cu 250 la sută.

În mai 2022, au fost nevoiți să lanseze 024, primul telefon pentru prevenirea sinuciderii. De la inaugurare și până în mai 2024, când a împlinit doi ani, a primit în total 260.033 de apeluri, dintre care 12.846 au fost îndrumate la serviciul de urgență 112 pentru a acorda îngrijiri urgente persoanelor aflate în criză.

Concluzia a alterat grav sănătatea mintală a adolescenților din întreaga lume. Două studii recente conduse de dr. Nadia Roumeliotis, profesor în cadrul Departamentului de Pediatrie de la Universitatea din Montreal, au arătat că restricțiile de sănătate au crescut spitalizările pentru tulburări de alimentație în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, în special fete.

Primul studiu (1) analizează evoluția numărului de internări în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 20 de ani pentru probleme de sănătate mintală, între perioada pre-pandemică (1 aprilie 2016 – 31 martie 2020) și pandemie (1 aprilie 2020). 2020). 2020 până la 31 martie 2023). Analiza datelor de la aproximativ șase milioane de tineri canadieni a constatat o creștere a spitalizărilor în rândul fetelor pentru simptome de anxietate și comportament auto-vătămator sau suicidar. Spitalizările pentru tulburări de alimentație au crescut, de asemenea, cu 64,6 la sută în medie între cele două perioade, în rândul băieților și fetelor, dar mai ales în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani.

Aceste date l-au determinat pe Roumeliotis și echipa sa să continue cercetările într-un al doilea studiu (2) pentru a înțelege mai bine impactul măsurilor de sănătate asupra tulburărilor de alimentație în rândul tinerilor. Cercetătorii au observat o creștere semnificativă a ratei de spitalizare pentru fetele cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani după debutul pandemiei în martie 2020, deși cifrele au crescut un an mai târziu, în martie a anului următor. Analizele arată că ratele de spitalizare au atins vârful la un an după începerea pandemiei. În toate regiunile canadiene studiate, ratele au fost mai mult decât duble față de cele prezise tendințele pre-pandemie.

Studiul mai arată o asociere între indicele de severitate al restricțiilor de sănătate și rata de spitalizare pentru tulburări de alimentație. Astfel, pentru fiecare creștere cu 10% a acestui indice de severitate, există o creștere de 5% a ratelor de spitalizare în Quebec și Ontario, 8% în Prairies și 11% în British Columbia.

 

A consemnat Ciprian Pop

 

Surse:

 

(1) https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2820858
(2) https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/2820958

Premierul indian Narendra Modi a făcut un apel direct pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Politicianul se află în prezent într-o vizită oficială de două zile în Rusia, relatează NDTV. În cadrul unei întâlniri informale cu Vladimir Putin, acesta a afirmat imposibilitatea de a găsi o soluție pe câmpul de luptă.

"India a cerut întotdeauna respectarea Cartei ONU, inclusiv integritatea teritorială și suveranitatea. Nu există nicio soluție pe câmpul de luptă. Dialogul și diplomația sunt calea de urmat", a spus Modi.

Prim-ministrul Indiei și-a exprimat îngrijorarea cu privire la cetățenii indieni care au fost „păcăliți de agenții de turism fără scrupule să se alăture armatei ruse”. Rusia s-a angajat să repatrieze toate victimele.

Prim-ministrul indian Narendra Modi se află în prezent în vizită la Moscova. Modi va căuta eliberarea, cât mai curând posibil, a indienilor din armata rusă la discuțiile din Rusia.

Cel puţin patru cetăţeni indieni au murit în războiul împotriva Ucrainei. Guvernul indian sugerează că ar putea mai fi cel puțin 30-40 de indieni în rândurile armatei ruse.

Ciprian Pop

Una este să predici și alta să dai grâu, se spune

 

 La Bruxelles sunt plini de laude pentru Ucraina, dar lucrurile se schimbă foarte mult când vine vorba de colectarea și impunerea de tarife la exporturile acesteia pentru a-și proteja propria producție.

Comisia Europeană a reintrodus tarifele la exporturile ucrainene de ouă, ovăz și zahăr. Este exact același lucru pe care l-au făcut recent cu vehiculele electrice fabricate în China. Mai aruncă și ouă ucrainene?

Măsura marchează încheierea unei scutiri temporare stabilite după începerea războiului. Măsura, care va intra în vigoare în iunie anul viitor, răspunde presiunii tot mai mari din partea fermierilor europeni, nemulțumiți de importurile din Ucraina.

În 2022, Uniunea Europeană și-a deschis granițele pentru produsele agricole ucrainene pentru a ajuta guvernul de la Kiev. Confruntată cu blocada Mării Negre, Ucraina și-a reorientat exporturile către piața europeană, devenind rapid un furnizor important. Anul trecut a reprezentat 7% din importurile agroalimentare ale Uniunii Europene, situându-se în urma Braziliei și Regatului Unit.

Acest aflux de produse ucrainene deosebit de competitive a dus la creșterea tensiunilor între fermierii europeni, care sunt în război cu Bruxelles-ul din cauza politicilor monopoliste. Comisia Europeană a reacționat prin reintroducerea tarifelor la anumite produse. Pentru ovăz, zahăr și ouă, taxele vamale vor fi impuse de îndată ce exporturile ucrainene depășesc nivelurile medii anuale observate între mijlocul anului 2021 și sfârșitul anului 2023.

Aplicarea acestor măsuri a fost declanșată în iunie pentru ovăz și în iulie pentru ouă și zahăr, după ce exporturile acestora au depășit cotele anuale. În 2022, Ucraina a exportat 7.000 de tone de ovăz în întreaga lume, cifră care a crescut la 11.173 de tone între iulie 2023 și mai 2024, incluzând destinații precum India, Irak și Turcia, pe lângă Uniunea Europeană.

Organizațiile agricole europene și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea acestor măsuri în limitarea importurilor ucrainene. Aceștia evidențiază diferența de costuri de producție dintre Ucraina și Uniunea Europeană, care ar putea continua să favorizeze importurile cu costuri reduse, în ciuda noilor tarife vamale.

Reintroducerea taxelor vamale la anumite produse ucrainene de către Uniunea Europeană arată că Bruxellesul nu are o politică economică pe termen lung îndreptată spre mediul rural, nici către Ucraina. Este pur oportunism politic. Ceea ce stabilesc ei astăzi poate fi schimbat mâine.

La rândul lor, Kievul este atât de disperat să adere la Uniunea Europeană încât ar semna orice acord economic care le-ar permite să adere.

Ciprian Pop

Ucraina a devenit al doilea cel mai mare debitor al FMI

După ce a primit cea de-a cincea tranșă de la Fondul Monetar Internațional în valoare de 2,2 miliarde de dolari în cadrul programului de patru ani al Fondului extins (EFF), datoria Ucrainei față de FMI a crescut la 13,85 miliarde de dolari.

Astfel, Ucraina a devenit al doilea cel mai mare debitor al FMI. Acest lucru este dovedit de datele de pe site-ul FMI.

Argentina a rămas cel mai mare datornic de mulți ani. În 2018, țării i s-a alocat linia de credit maximă din istoria FMI pentru 57 de miliarde de dolari.

Cu toate acestea, s-a trezit din nou într-o poziție dificilă și a apelat la FMI în 2022 pentru un alt împrumut de 44 de miliarde de dolari. Astăzi, pasivele Argentinei sunt de 40,94 de miliarde de dolari.

Multă vreme, Egiptul a rămas al doilea cel mai mare datornic. În prezent, datoria sa față de FMI este de 13,59 miliarde de dolari, adică cu 0,26 miliarde de dolari mai puțin decât datoria Ucrainei.

În total, cei mai mari trei debitori FMI reprezintă aproape jumătate (46%) din toate împrumuturile fondului. În total, 94 de țări au împrumuturi restante către fond.

Valoarea totală a datoriei restante față de FMI la 4 iulie 2024 a fost de 150,44 miliarde USD.

Marii datornici includ și:
• Ecuador (8,55 miliarde dolari),
• Pakistan (8,37 miliarde dolari),
• Angola (3,95 miliarde dolari),
• Columbia (3,71 miliarde dolari),
• Kenya (3,39 miliarde dolari),
• Ghana (3 05 miliarde dolari),
• Coasta de Fildeș (3,04 miliarde dolari ), ),
• Bangladesh (2,84 miliarde dolari),
• Costa Rica (2,67 miliarde dolari).

Din țările europene, cu excepția Ucrainei, datoria față de FMI este datorată:

• Serbia (1,25 miliarde dolari),
• Moldova (910,40 milioane dolari),
• Georgia (569,89 milioane dolari),
• Macedonia de Nord (361,32 milioane dolari),
• Armenia (294,38 milioane dolari),
• Bosnia și Herțegovina (265,86 milioane dolari),
• Albania (200,34 milioane dolari) ),
• Kosovo (78,41 milioane USD),
• Muntenegru (39,95 milioane USD).

Pe 3 iulie, Ucraina a primit a cincea tranșă de la Fondul Monetar Internațional în valoare de 2,2 miliarde de dolari.

Aceasta este o plată în cadrul programului de patru ani al Fondului extins, a declarat miercuri prim-ministrul Denys Shmyhal.

Următoarele măsuri, pe care Ucraina va trebui să le ia înainte de a cincea revizuire, sunt definite în memorandumul actualizat al Ucrainei și al FMI privind politica economică și financiară. Printre acestea se numără continuarea reformelor structurale care acoperă finanțele publice, sectorul financiar, politica monetară și valutară, guvernanța, lupta împotriva corupției și sectorul energetic.

Ciprian Pop

Grecia introduce săptămâna de lucru de șase zile

 

 

De luni, legile elene permit companiilor private să ofere lucrătorilor lor o zi de lucru suplimentară de două ore, sau o zi suplimentară de opt ore, în schimbul unei creșteri de salariu.

 

În timp ce mai multe țări europene, precum Spania, dezbat introducerea săptămânii de lucru de patru zile, Grecia a ales contrariul. De luni, o lege permite companiilor private din anumite sectoare să ofere lucrătorilor lor o zi de lucru de 48 de ore timp de șase zile.

 

Noua lege autorizează angajatorii să ofere personalului lor să lucreze încă două ore pe zi sau încă opt ore pe zi. În schimb, lucrătorii beneficiază de o creștere salarială cu 40 la sută în a șasea zi lucrată.

 

Acestea includ companiile private care oferă servicii 24 de ore din 24 și cele care se confruntă cu sarcini de lucru crescute.

 

Sindicatele se opun noii legi. „Nu are sens”, spune Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici din Adedy. „În timp ce aproape toate celelalte țări civilizate stabilesc o săptămână de patru zile, Grecia decide să facă contrariul”.

 

Guvernul primului ministru Kyriakos Mitsotakis, la rândul său, asigură că măsura sa este „pro-muncitori” și „profund orientată spre creștere”. Pentru executiv, săptămâna de șase zile ar rezolva problema orelor suplimentare neplătite și ar aborda munca nedeclarată. În același timp, ar putea răspunde provocărilor economice ale țării în fața unei scăderi a populației sale și a unui nivel scăzut de productivitate.

 

„Această măsură a fost adoptată de un guvern angajament ideologic să genereze profituri din ce în ce mai mari pentru capital”, spune Sotiropoulos, amintind că „o productivitate mai mare duce la condiții de muncă mai bune, îmbunătățiri ale calității vieții și asta, după cum știm acum, se reduce la mai puține ore de muncă, nu mai multe”, spune Sotiropoulos.

 

A consemnat Ciprian Pop 

ranul propune crearea unei monede unice în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai

 

 

Iranul, membru recent al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), a pus pe masă un plan de consolidare a rolului economic al organizației pe scena internațională. La ultima întâlnire SCO+, președintele interimar al Iranului, Mohammad Mokhber, a sugerat adoptarea unei monede unice pentru țările membre. Acest proiect se bazează pe utilizarea tehnologiilor avansate pentru a facilita și securiza tranzacțiile economice transfrontaliere.

 

Mokhber a subliniat importanța acestei inițiative ca pârghie pentru consolidarea influenței OCS, atât la nivel regional, cât și global. „Extinderea utilizării monedelor naționale, sau crearea unei monede comune bazată pe tehnologii avansate, este foarte interesantă și constituie un subiect serios de discuție”, a spus el în timpul discursului său. Propunerea ar putea transforma radical comerțul dintre țările membre și ar putea scăpa de dominația dolarului și de sancțiunile SUA.

 

Perspectiva iraniană asupra SCO nu se limitează doar la aspectul monetar. De asemenea, Teheranul vede organizația ca un jucător cheie în promovarea cooperării strategice regionale. Această perspectivă este întărită de angajamentul Iranului de a dezvolta acorduri specifice, precum activarea coridorului de tranzit Nord-Sud, esențial pentru comerțul dintre India, Iran și Europa, prin Rusia.

 

Acest coridor a făcut deja obiectul unui acord în 2000 și reprezintă o rută comercială strategică pentru reducerea costurilor și întârzierilor în circulația mărfurilor.

 

Fondată la 15 iunie 2001 la Shanghai, SCO a reunit inițial Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, China, Tadjikistan și Uzbekistan. Ulterior, a fost extins pentru a include India și Pakistan în 2017, Iran în 2023 și Belarus la ultimul summit. Integrarea Iranului, în special, marchează un pas semnificativ în extinderea SCO, oferindu-i o dimensiune mai largă și mai diversificată.

 

Dacă se concretizează, propunerea iraniană de a introduce o monedă unică pentru SCO bazată pe tehnologii avansate reprezintă o descoperire majoră pentru organizație. Nu numai că ar putea facilita comerțul dintre membri, dar ar putea servi și ca un catalizator pentru o integrare economică mai profundă și mai stabilă în Asia Centrală.

 

Este încă semnificativ faptul că în cadrul unei organizații de securitate se ridică o problemă monetară, ceea ce arată că monedele merg mână în mână cu armele.

 

Cu toate acestea, încă nu este clar dacă o astfel de organizație este cea mai potrivită pentru a implementa un nou sistem monetar. A scăpa de dolar nu este atât de simplu pe cât se spune adesea. Brics nu a reușit încă să avanseze în acest domeniu.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Rusia și continentul negru. Studiu de caz

 

Angajamentul tot mai mare al Rusiei față de dezvoltarea energiei nucleare în Africa de Nord se reflectă în special în evoluția proiectului centralei nucleare El Dabaa din Egipt, condus de compania publică Rosatom.

 

Aproape întregul cost al proiectului este finanțat de statul rus. Este un exemplu al trendului ascendent al Rusiei cu țările continentului negru, dintre care câteva și-au exprimat un interes din ce în ce mai mare pentru această formă de energie, cu scopul de a-și satisface nevoile tot mai mari.

 

În inima regiunii Matruh, pe coasta mediteraneană a Egiptului, zona industrială El Dabaa apare ca un simbol al cooperării tehnologice și industriale dintre Rusia și Egipt. La aproximativ 350 de kilometri de Cairo, acest sit va adăposti patru reactoare nucleare rusești de tip VVER-1200, unități de generație 3+ care reprezintă cea mai recentă evoluție în ceea ce privește siguranța și performanța energetică.

 

Sosirea unui recuperator de corium la șantier a ilustrat progresele tehnice realizate la șantier. Acest dispozitiv, care cântărește în jur de 150 de tone, este conceput pentru a colecta combustibil nuclear topit în cazul unui accident, prevenind eliberarea de radioactivitate în mediu. Echipat cu cimenturi speciale și oxid de aluminiu, joacă un rol cheie în prevenirea dezastrelor nucleare prin blocarea reacției în lanț. Instalarea acestuia, programată pentru octombrie, va afecta cel de-al treilea reactor al complexului.

 

Construcția centralei El Dabaa, inaugurată în iulie 2022, urmează un program care urmărește finalizarea construcției în jurul anului 2028. Cu punerea în funcțiune completă planificată pentru 2030, centrala este de așteptat să joace un rol important în rețeaua companiei energetice egiptene, consolidând astfel capacitatea țării, independenţa energetică şi contribuţia la dezvoltarea sa economică.

 

Alegerea Rusiei ca partener în acest proiect nu este întâmplătoare. Face parte dintr-o strategie mai amplă în care Moscova pare că încearcă să-și consolideze legăturile cu țările africane prin proiecte de infrastructură la scară largă, nu doar militare, luând locul, în mare parte, al Franței pe acest segment. Aceste inițiative nu se limitează la Egipt, deoarece alte națiuni africane manifestă un interes similar pentru energia nucleară, văzând-o ca o soluție viabilă pentru diversificarea surselor de energie și stimularea dezvoltării lor.

 

În 2021, aproape jumătate dintre africani, 600 de milioane de oameni, 43% din populație, nu aveau acces la electricitate. Consumul de energie electrică al întregului continent african este echivalent cu dublul celui al Spaniei sau Franței , țări mari din Europa. În prezent, doar Africa de Sud are reactoare nucleare în funcțiune. În octombrie anul trecut, Rosatom a semnat două acorduri pentru a construi cât mai multe centrale nucleare în Burkina Faso și Mali.

 

Această dezvoltare a energiei nucleare în Africa de Nord, realizată cu sprijinul Rusiei, marchează așadar un pas important în transformarea energetică a continentului. Evidențiază necesitatea colaborării internaționale și a expertizei tehnice pentru a executa proiecte atât de complexe și sensibile, subliniind totodată provocările de siguranță care însoțesc adoptarea energiei nucleare.

 

La Johannesburg, capitala economică a Africii de Sud, ministrul energiei electrice al țării, Kgosientsho Ramokgopa, și-a prezentat planul de generare a energiei atomice în decembrie anul trecut. Întreruperile necontenite de curent durează până la douăsprezece ore pe zi și împiedică activitatea economică și viața de zi cu zi a locuitorilor.

 

Cu o rată de electrificare de doar 25%, Burkina Faso speră că reactoarele modulare mici (SMR) rusești îi vor permite să-și dubleze producția de energie electrică până în 2030. Mali, la rândul său, studiază construirea a patru de 55 MW fiecare.

 

În septembrie, Rwanda a anunțat încheierea unui acord cu o companie canadiană-germană pentru a construi un reactor nuclear experimental folosind combustibil lichid și lichid de răcire cu plumb.

 

 Pentru a pregăti profesioniștii necesari pentru întreținerea și funcționarea acestui generator, Rwanda a stabilit parteneriate cu Rusia și Ungaria, inclusiv aproape 150 de ingineri instruiți sau în curs de formare.

 

În august, Ghana și-a anunțat obiectivul de a produce energie electrică nucleară începând din 2030. Pe 2 decembrie, împreună cu aproximativ douăzeci de țări, a semnat un apel pentru a tripla energia nucleară instalată în lume până în 2050.

 

La sfârșitul lunii iulie, Uganda a anunțat semnarea unui acord cu Rusia și Coreea de Sud pentru construirea a două centrale nucleare de 7.000 și 8.400 MW. Ar fi fost dobândit chiar teren pentru construirea primei, fără ca Statul să-i dezvăluie locația. Deja în martie, Uganda și-a anunțat intenția de a instala cel puțin 1.000 MW de capacitate nucleară până în 2031, aproape dublu față de capacitatea de producție de energie electrică a țării, stabilită la aproximativ 1.402 MW.

 

La sfârșitul lunii iulie, Etiopia, o țară aridă din Cornul Africii, a semnat o foaie de parcurs pentru cooperarea nucleară...tot cu Rusia. Scopul pentru 2023-2025 este „de a explora posibilitățile de construire a unei centrale nucleare de capacitate mare sau mică, precum și a unui centru de știință și tehnologie nucleară”, a spus Rosatom într-un comunicat.

 

În același timp, Marocul a semnat un memorandum de înțelegere cu Rosatom pentru construirea de stații de desalinizare a apei de mare alimentate cu reactoare nucleare modulare mici.

 

Construirea de centrale nucleare nu este suficientă. De asemenea, este necesară strângerea rețelelor electrice. Dimensiunea rețelelor electrice africane nu este suficientă. O centrală de 1 GW poate intra doar într-o rețea de cel puțin 10 GW, de preferință 20 GW pentru a echilibra rețeaua. Altfel, o criză ar fi devastatoare.

 

Chiar dacă țările au capacitatea de a absorbi o centrală electrică, aceasta trebuie finanțată. Costul principal al unei centrale nucleare, inclusiv construcția infrastructurii esențiale pentru funcționarea acesteia, cum ar fi drumurile, este estimat la 30 de miliarde de dolari.

 

Factura crește și mai mult dacă ținem cont de adaptarea rețelei electrice. Pentru comparație, produsul intern brut (PIB) al Rwandei a fost de 11 miliarde de dolari în 2021; cele din Burkina Faso și Mali nu ajung la 20.000 de milioane.

 

O altă dificultate este găsirea de oameni care să gestioneze facilitățile. Pentru a construi o centrală este nevoie de 1.400 de muncitori calificați. Numai că în Burkina Faso nu există și este nevoie de douăzeci de ani pentru a-i forma.

 

În cele din urmă, o centrală nucleară nu este suficientă singură. Trebuie alimentată. Este necesar să se gestioneze deșeurile radioactive pe care le produce. Procese complexe pe care puține țări africane le stăpânesc.

 

În ciuda acestor obstacole, țările africane trebuie să construiască centrale nucleare dacă vor să scape de starea de prosternare în care puterile coloniale le-au lăsat istoric, pentru că este și aceasta o realitate, pe care alții, acum, o capitalizează în folosul lor.

 

Rosatom a sesizat oportunitatea și oferă un „pachet” nuclear complet, care merge de la furnizarea de combustibil la construcția de centrale și formarea de inginerie și chiar recuperează deșeurile radioactive, lucru pe care alte țări producătoare de centrale electrice nu îl fac și care este foarte interesant pentru țările cu un nivel scăzut de dezvoltare.

 

Rosatom își asumă un risc financiar gigantic, care nu poate fi explicat doar în termeni economici. Rusia nu caută profitabilitatea, ci mai degrabă stabilește legături pe termen lung de tot felul, de la diplomatice la tehnologice și industriale, apoi militare, nu neapărat în această ordine.

 

A consemnat Ciprian Pop 

În China, este de astăzi autorizată inspecția „smartphone-urilor” și a laptopurilor personale, fără mandat.

 

Autoritățile de la Beijing susțin că fac acest lucru "pentru a consolida lupta împotriva spionajului"

 

Conținutul dispozitivelor electronice poate fi acum inspectat fără mandat în China. Este ceea ce permit noile reglementări în cadrul a ceea ce autoritățile țării numesc  "legea consolidată împotriva spionajului", care a intrat în vigoare luni, 1 iulie 2024. 

 

În metrou, trenuri, porturi, aeroporturi, poliția chineză are acum dreptul de a vă inspecta smartphone-ul, de a vă arunca o privire la e-mailurile, fotografiile, videoclipurile, fără mandat și „în caz de „urgență” pentru securitatea națională, chiar dacă, așa cum este adesea cazul în China, cadrul și definiția naturii urgenței rămân neclare.

 

„Controalele la intrarea și ieșirea din teritoriu au fost întărite. Dar, în realitate, majoritatea celor supuși inspecției nu sunt de obicei oameni obișnuiți. Aceste persoane sunt deseori informate telefonic, înainte de a ajunge la vamă, că nu vor putea pleca, explica Lu, consultant în vize la o agenție de turism din nordul țării, pentru corespondentul local al Agence France Press. "Și sfătuim anumite grupuri, cum ar fi cei care studiază în străinătate, lucrătorii expatriați și cei cu pașapoarte multiple, să răspundă cu atenție la întrebările despre motivele călătoriei lor", mai spune sursa citată 

 

Aplicațiile străine sunt interzise în China

 

Aceste măsuri, care se încadrează în cadrul noii legi antispionaj, care a intrat în vigoare anul trecut, adică la 1 iulie 2023 și îi privesc în primul rând pe chinezi. Prin urmare, domnul Lu își sfătuiește clienții care fac parte din „grupurile de risc” să ștergă anumite aplicații cenzurate în China înainte de a pleca, în special studenții chinezi din străinătate, care sunt monitorizați în mod deosebit. Dar avertismentul stârnește îngrijorare și în țările vecine, în special Japonia și Coreea de Sud, care au trimis recomandări de securitate oamenilor de afaceri sau turiștilor lor din China. „Dacă utilizați Facebook, Instagram, Kakaotalk, Whatsapp și alte aplicații străine, a căror utilizare este interzisă în China, printr-un VPN care nu a fost aprobat de autoritățile chineze, riscați să fiți supus unei căutări neașteptate”, a spus serviciile secrete sud-coreene, citate de presa de la Seul. Ministerul de externe sud coreean a și émis o avertizare in acest sens săptămâna trecută. 

 

Autoritățile chineze au negat luni, 1 iulie acuzațiile străine. Ei consideră că este „absurd” să verifice sistematic telefoanele călătorilor la sosirea lor în China. „Unele forțe ostile de peste mări au denaturat adevărul făcând acuzații scandaloase”, spune Ministerul Securității Statului pe contul său oficial WeChat. Țintele inspecțiilor trebuie să fie „persoane sau organizații vizate de o anchetă de contrainformații, cum ar fi suspecții de spionaj care fac fotografii sau videoclipuri în zone militare cu restricții sau unități clasificate”, a spus Ministerul Apărării.

 

Coborâre sau decolare cu hublourile acoperite. Este și acest lucru "un clasic" în China. Odată cu creșterea traficului aerian, pasagerii sunt rugați să țină jaluzelele în apropierea aeroporturilor, unde locurile „sensibile” precum bazele militare sunt vizibile din cer. Acest lucru îl susține un turist francez, într-o postare, pe 25 iunie 2024.

 

A consemnat Ciprian Pop 

Pentru detractorii încălzirii globale: Antarctica înregistrează cea mai scăzută temperatură observată vreodată

 

Anul trecut, Antarctica a cunoscut temperaturi extrem de scăzute, fără precedent, potrivit unui studiu recent publicat în revista științifică Advances in Atmospheric Sciences (*). Valurile de frig intens s-au produs la sfârșitul iernii sudice (australe), în lunile iulie și august.

 

Frigul extrem, cu temperaturi sub -50ºC, a împiedicat avioanele să zboare, pentru că riscă să sufere defecțiuni hidraulice și înghețarea combustibilului.

 

„S-au observat temperaturi scăzute record în rețeaua noastră de stații meteorologice automatizate (AWS), precum și în alte părți din regiune”, a declarat Matthew A. Lazzara de la Centrul de Date și Cercetare Meteorologice Antarctice de la Universitatea Wisconsin-Madison.

 

„Aceste faze au fost marcate de noi înregistrări de temperaturi scăzute înregistrate la stațiile meteorologice automate și dotate cu personal, care se întind în Antarctica de Est, platoul de gheață Ross și Antarctica de Vest până în Peninsula Antarctică”, a adăugat Lazzara.

 

„Cel mai înalt punct, stația Kunlun, a înregistrat cea mai scăzută temperatură observată vreodată: -79,4 °C, cu aproximativ 5 °C mai puțin decât media lunară”, potrivit Minghu Ding, membru al Academiei Chineze de Meteorologie.

 

Studiul a identificat patru faze reci distincte de la mijlocul lunii iulie până la sfârșitul lunii august 2023.

 

„Aceste evenimente de frig extrem sunt fără precedent și au avut un impact operațional semnificativ”, a spus David E. Mikolajczyk, coautor al studiului. „Înțelegerea acestor condiții ne ajută să ne pregătim mai bine pentru viitoarele provocări logistice din Antarctica.”

 

Studiul, condus de o echipă de oameni de știință internaționali, evidențiază importanța înțelegerii mediilor atmosferice care provoacă temperaturi extrem de scăzute. Rezultatele sale sunt esențiale pentru a îmbunătăți siguranța și eficiența operațiunilor din Antarctica.

 

A consemnat Ciprian Pop 

 

Sursă: 

(*) https://link.springer.com/article/10.1007/s00376-024-4139-1#preview

Într-o totală lipsă de respect, și față de viața umană, în primul rând, dar și față de această breaslă, armata israeliană consideră „anumiți jurnaliști” drept ținte militare legitime

 

 

În niciun război nu a existat un asemenea masacru de jurnalişti ca în Gaza. Multe organizații pentru libertatea presei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eforturile armatei de a reduce la tăcere orice informație critică.

 

Din 7 octombrie, peste o sută de lucrători media au fost uciși de armata israeliană în Gaza. Ei consideră că sunt „obiective militare legitime” și, firește, introxicația și manipularea îi leagă de Hamas, în special de lanțul Al Aqsa.

 

Din 2019, Israelul a desemnat Al Aqsa ca organizație teroristă, numind-o „organ de propagandă al Hamas și o platformă centrală pentru difuzarea mesajelor de incitare ale organizației teroriste”.

 

Irene Khan, raportorul special al ONU pentru protecția libertății de exprimare, a declarat că Israelul a „răspândit dezinformări despre legăturile dintre jurnaliști și activiști” și nu a îndeplinit „sarcina probei” de a face astfel de afirmații cu dovezi.

 

Al Aqsa, care a fost sancționată de Statele Unite din 2010, angajează sute de oameni prin intermediul canalului său de televiziune, radio și ziar. Birourile sale au fost evacuate după începerea războiului pentru a evita represaliile israeliene și apoi bombardate de armata israeliană, care le-a acuzat că sunt folosite în scopuri militare.

 

A consemnat Ciprian Pop 

 

Populația mondială va începe să scadă până în 2080

Populația mondială va depăși 10 miliarde cu mult înainte de sfârșitul acestui secol, în 2080, și va începe apoi să scadă din cauza scăderii ratelor de fertilitate, potrivit unui nou raport al ONU.

Creșterea populației globale, care se preconizează că va continua până la mijlocul anilor 2080, sugerează două tendințe opuse. Pe de o parte, continuarea sau apariția declinului demografic în rândul țărilor dezvoltate. Pe de altă parte, menținerea creșterii demografice puternice în regiunile mai puțin dezvoltate.

Se apropie o adevărată inversare a echilibrului, deoarece China, cel mai populat stat din lume, a depășit deja apogeul. Este de așteptat ca în treizeci de ani să piardă 200 de milioane de locuitori, adică 14 la sută din populația sa.

Tendința generală rămâne ascendentă, așa cum a fost prezis de previziunile anterioare ale ONU. Planeta, care avea abia 1 miliard de locuitori la începutul secolului al XIX-lea și 2,6 miliarde în 1950, a depășit pragul de 8 miliarde de oameni la 15 noiembrie 2022. De atunci, populația a crescut cu aproximativ 2.000 de milioane, până în prezent ajungând la 8,2 miliarde în 2024.

ONU se așteaptă ca populația lumii să crească cu încă 25%, ajungând la 10,3 miliarde de oameni până la mijlocul anilor 2080. Acesta ar fi un vârf. Ar trebui apoi să se stabilizeze înainte de a începe o scădere ușoară la 10,2 miliarde în 2100.

Speranța de viață crescută, legată de lupta împotriva foametei, accesul mai ușor la asistență medicală și progresele în educație, explică în mare măsură creșterea populației. Potrivit Națiunilor Unite, speranța de viață globală la naștere a ajuns la 73,3 ani în 2024, față de 46,5 ani în 1950. Se preconizează că va crește la 77 de ani în 2050.

Ciprian Pop