România Muncitoare – Nr.317 din AUGUST - SEPTEMBRIE 2024
Muncă
şi unitate, luptă
pentru
dreptate!
Publicaţie
a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare
Colectiv
de redacţie:
Ciprian
POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius
BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
Email: asociatia.romania.muncitoare@gmail.com
Web: http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/
OSIM-M-2005-06220;
ISSN-1224-2543
Romania
reală este de neînțeles .
Este
foarte dificil să înteleg distrugerea, cu sau fără voie, a patrimoniului
economic și cultural românesc.
Să
te bucuri ca vin firme din străinătate si investesc aici si creeaza cam
200-2000 locuri de munca pe unitate, mă face sa ma gandesc cum un oraș avea cam
două-trei firme de acest gen, ce sa mai zic ( înainte de anul 1990).
Acum
Camera de Comerț cere politicii sa schimbe reorganizarea teritorială a
României. Din cauza depopularii multe orașe ar deveni comune. Asta înseamnă
salarii mai mici si deci un Parlament cu mai putini alesi. Oare se vrea?
Ce
rost are sa vorbim de încasări la bugetul de stat cand nimeni nu vrea sa auda
de impozitul pe cifra de afaceri. Cand ai la o companie 1000 milioane lei cifra
de afaceri si spui ca nu ai profit, însă adaosurile comerciale sunt amețitoare,
nu suna bine.
In
schimb la 1 million lei cifra de afaceri sa ai impozit pe profit brut de 10000
lei este intéressant. La
microintreprinderi ai nu ai profit
plătești (1% din cifra de afaceri).
Marile
companii plătesc taxele si impozitele la nivel central, la București. Din
acești bani, de ce Nu se întorc in teritoriu, o parte buna?
Romania
nu are bani pentru interesele ei interne, însă are pentru armament si tehnica
militara, are bani de sustinere a refugiatilor străini.
După
1 ianuarie 2025 vom avea o Românie care,
fără să știe, v-a aparține unor Fonduri de Investiții străine. Adio
suveranitate economico-financiara și socială.
Hadrian
Banca
Brics salută intrarea Algeriei
Grupul de țări BRICS, format inițial din cinci economii mari, continuă să-și
consolideze influența pe scena internațională. Pe măsură ce tensiunile
economice și politice globale cresc, multe țări caută alternative la
instituțiile financiare tradiționale dominate de Occident, cum ar fi FMI și
Banca Mondială.
Grupul, compus inițial din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a
început să atragă din ce în ce mai multe țări dornice să se alăture coaliției.
Procesul de extindere a BRICS, care este deja în derulare odată cu primirea de
noi membri observatori, demonstrează voința acestor țări de a diversifica
orizonturile.
În acest context de atracție tot mai mare, Algeria a făcut un pas semnificativ
prin aderarea la noua Bancă de Dezvoltare a Brics (NBD), o instituție
creată pentru a oferi o alternativă la mecanismele financiare internaționale
existente. Încorporarea Algeriei a fost aprobată oficial de Consiliul
guvernatorilor NDB, prezidat de fostul președinte brazilian Dilma Rousseff, în
timpul celei de-a noua reuniuni anuale care a avut loc la Cape Town, Africa de
Sud.
Decizia face parte dintr-o strategie mai amplă a Algerului care vizează
diversificarea parteneriatelor sale economice și consolidarea rolului său pe
scena internațională. Pentru Algeria, aderarea la BND reprezintă nu numai o
oportunitate de a se elibera de limitările impuse de instituțiile financiare
occidentale, ci și de a-și consolida relațiile cu țări care împărtășesc viziuni
economice și politice similare.
Creată în 2015 de către Brics, New Development Bank s-a poziționat rapid ca un
jucător cheie în finanțarea dezvoltării globale. Conceput pentru a oferi
condiții mai adaptate nevoilor țărilor emergente, BND se remarcă printr-o
abordare mai flexibilă decât cea a FMI sau a Băncii Mondiale.
Prin aderarea la această instituție, Algeria se apropie de principalele
economii emergente și, în același timp, își întărește suveranitatea economică.
Această mișcare strategică reflectă, de asemenea, o schimbare mai largă în
Maghreb, unde statele caută noi alianțe pentru a naviga mai bine pe arena
internațională din ce în ce mai polarizată. Aderarea Algeriei la BND este un
semnal transmis comunității internaționale, care afirmă dorința acesteia de a
juca un rol mai activ în noua dinamică economică globală.
Ciprian
Pop
Le
Monde titrează "Burkina Faso: fostul soldat francez acuzat de spionaj
a fost eliberat"
Consilier
de securitate pentru o companie minieră australiană, Damien L. s-a întors în
Franța după ce a fost arestat pe 12 august la Ouagadougou, sub pretextul unei
probleme cu viza.
Damien L. a fost arestat pe 12 august la Ouagadougou și care a fost suspectat
de spionaj de către autoritățile burkineze, a fost eliberat joi, 29 august, și
deportat imediat la Paris. Eliberarea sa a fost confirmată pentru Le
Monde de ministerul francez de externe, fără alte comentarii.
Acest fost soldat în vârstă de patruzeci de ani, care a petrecut între 2002 și
2007 cu cel de-al doilea regiment străin de parașutisti (REP) din Calvi, în
Corsica, fusese arestat pentru o problemă cu viza, cu care tocmai se întorsese
în Burkina Faso – țara unde lucrează timp de patru ani – pentru a finaliza o
nouă rotație de o lună. După ce i-au căutat telefoanele și computerul personal,
agenții Direcției Securității Statului (DSE) au constatat, oarecum justificat,
având în vedere atribuțiile sale, că Damien L. făcea schimb de informații cu
privire la situația securității din țară.
În contextul unor tensiuni puternice între Paris și Ouagadougou, unde căpitanul
Ibrahim Traoré, șeful juntei, se tem de orice tentativă de destabilizare
internă sau externă, aceste elemente au fost suficiente, în ochii serviciilor
de informații , pentru a-l bănui de spionaj și împinge investigații în mediul
său. Timp de câteva zile, în timpul anchetei, el a fost ținut fără comunicare
cu exteriorul într-o vilă folosită de DSE în Ouaga 2000, cartierul de lux al
capitalei.
În cele din urmă, Damien L. a fost expulzat împreună cu un cetăţean elveţian a
cărui arestare de către autorităţile burkizeze fusese anunţată marţi de
Ministerul Federal elveţian de Afaceri Externe. Potrivit agenției Reuters,
acest bărbat lucra pentru un ONG american.
În plus, cei patru francezi, lucrători ai Direcției Generale pentru Securitate
Externă (DGSE) arestați la începutul lui decembrie 2023 la Ouagadougou și
acuzați de spionaj sunt încă deținuți de junta căpitanului Ibrahim Traoré sunt
încă în țara africană. Potrivit unor surse franceze citate de presa
de la paris, negocierile pentru eliberarea lor au stagnat.
Ciprian
Pop
Finlanda
interzice rușilor să cumpere proprietăți imobiliare
Guvernul
finlandez se pregătește să interzică cetățenilor ruși să cumpere proprietăți
imobiliare. Anunțul nu vine de la un Minister al Economiei ci de la Apărare,
pentru, spun autoritățile de la Helsinki a „preveni eventualele influențe
ostile asupra Finlandei”.
„Regulamentul
urmărește să prevină posibile influențe ostile împotriva Finlandei”, a explicat
ministrul Apărării Antti Hakkanen în această dimineață, la o conferință de
presă.
Propunerea
nu s-ar aplica rușilor cu dublă cetățenie sau rezidenți permanenți în Finlanda
sau în alte țări ale Uniunii Europene. Acesta este încă supus consultărilor
înainte de un vot ulterior al Parlamentului.
Guvernul
finlandez controlează deja aproximativ 3.500 de proprietăți legate de cetățenii
ruși, a adăugat ministrul. Bazându-se pe reglementările existente, Helsinki
încearcă să limiteze achizițiile de proprietăți de către cetățenii ruși în
apropierea locațiilor strategice.
Declarația
vine în contextul în care relațiile dintre cele două țări, care împart o
graniță terestră de peste 1.300 de kilometri lungime, s-au deteriorat
semnificativ de când, denunțând tratatul de pace semnat de ambele țări în 1945,
Finlanda a aderat la NATO anul trecut și, în plus, a semnat un acord apărare cu
Statele Unite.
În
decembrie, guvernul finlandez a închis granița terestră cu Rusia.
Această
politică a condus la aprobarea la mijlocul lunii iulie a unui proiect de lege
care autorizează polițiștii de frontieră să interzică intrarea solicitanților
de azil care ajung la granița de est a țării fără a le examina cererea.
Tensiunea
crește cu fiecare pas. Orice incident devine un „casus belli”. Pe 26 iulie,
Finlanda a raportat că o navă rusă de cercetare, Mihail Kazanski, a invadat
apele sale jurisdicționale în largul orașului Hamina.
Pe
10 iunie, patru avioane militare rusești au plutit timp de două minute în
spațiul aerian finlandez de lângă orașul Loviisa, la o adâncime de aproximativ
2,5 kilometri în interiorul țării nordice.
Ultima
încălcare a spațiului aerian finlandez datează din august 2022, când două
avioane de luptă rusești au intrat în Golful Finlandei.
La
sfârșitul lunii mai, Finlanda și Lituania au cerut Kremlinului să-și explice
planul de modificare unilaterală a frontierei maritime cu cele două țări, în
urma circulației unui proiect de rezoluție din partea Ministerului rus al
Apărării.
A
consemnat Ciprian Pop
Noi
dezvăluiri despre protocoalele covid
Au
ieșit la iveală protocoalele interne ale Institutului Paul Ehrlich (RKI),
responsabil de farmacovigilență în Germania. Concluzia care reiese din ele este
că în timpul pandemiei nu guvernul a urmat criteriile oamenilor de știință, ci
invers.
Ziarul
Frankfurter Allgemein titrează: „Protocoale RKI: trăim în cimitirul
pandemiei”. Documentația scursă constă în peste 100 de pagini de
e-mailuri schimbate între RKI și Ministerul Sănătății din Germania datorită
dreptului la transparență.
Institutul
nu și-a făcut treaba. În ciuda faptului că este responsabil pentru
monitorizarea siguranței vaccinului, el nu a analizat niciodată datele germane.
Restricțiile aprobate în timpul pandemiei nu s-au bazat pe date științifice sau
medicale, ci pe criterii politice.
La
fel ca în România, în timp ce presa spunea că spitalele erau supraîncărcate, în
realitate erau goale. I-au evacuat pe bolnavi, i-au trimis acasă,
concentrându-i pe restul în câteva pentru a apărea ca o avalanșă de infecții.
RKI
a proclamat vaccinurile sigure pe baza unor studii publicate în străinătate. De
asemenea, a respins o serie de rapoarte care i-au fost transmise. Sute de
cazuri de decese care ar fi trebuit atribuite vaccinurilor au fost
reclasificate drept decese „covid”.
Datele
anterioare de la KVB, federația asigurărilor de sănătate, au dezvăluit deja un
exces de mortalitate și o creștere semnificativă a îmbolnăvirilor de la
începutul vaccinării.
Obligată
să răspundă acuzațiilor aduse la adresa injecțiilor, RKI a fost nevoită să
recunoască că nu și-a putut încă îndeplini sarcina pentru că „nu primise datele
de la fondurile de asigurări”.
„Faptul
că Institutul Paul Ehrlich nu a evaluat până acum datele KBV, contrar
mandatului său legal, este un scandal. De la începutul vaccinării împotriva
„Covid”, s-a înregistrat o creștere bruscă a mortalității și a diferitelor
boli”, a declarat deputatul Martin Sichert, care a cerut demisia ministrului
federal al Sănătății, Lauterbach.
Vicepreședintele
Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, și-a declarat stupoarea într-un interviu
pentru ziarul Welt că a fost „surprins de lipsa de farmacovigilență” și că a
cerut „răspunsuri”.
„Vorbim
despre un număr semnificativ [de decese inexplicabile] care face necesară o
abordare sistematică a acestei probleme.”
În
Germania au fost administrate peste 100 de milioane de vaccinuri, au trecut
trei ani și organismul însărcinat cu evaluarea consecințelor încă nu a făcut
nimic...
A
consemnat Ciprian Pop
Revin
în Coreea de Nord studenții ruși
O
fotografie nedatată, surprinsă din contul Telegram al Ambasadei Rusiei la
Phenian, arată studenți universitari ruși care vizitează Coreea de Nord pentru
un program de învățare a limbii coreene.
Cinci
studenți ruși au sosit în Coreea de Nord pentru un program de învățare a limbii
coreene, marcând prima intrare a studenților ruși în capitala nord-coreeană
după o pauză de patru ani cauzată de pandemia de COVID-19, a declarat vineri
Ambasada Rusiei la Phenian.
Ambasada
a publicat, pe contul său Telegram, că studenții de la Universitatea de Stat de
Relații Internaționale din Moscova - cunoscută și sub numele de Universitatea
MGIMO - din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei au vizitat ambasada
miercuri și vor participa la un program de învățare a limbii coreene la
Universitatea Kim Il Sung.
„Le
dorim studenților MGIMO succes în învățarea limbii coreene și așteptăm cu
nerăbdare să-i întâlnim în viitor, ca noi diplomați la Phenian”, a spus
ambasada.
MGIMO
este cunoscută ca o instituție de învățământ aflată în subordinea Ministerului
rus al Afacerilor Externe, care se concentrează pe formarea diplomaților.
La
începutul acestui an, Coreea de Nord a permis studenților chinezi să intre,
fiind prima dată când străinilor li s-a permis să viziteze regimul izolat
pentru a studia după izbucnirea pandemiei.
După
ce Coreea de Nord a început să-și redeschidă granița în august anul trecut,
după închiderea acesteia la începutul lui 2020 din cauza COVID-19, a aprobat
parțial intrarea străinilor, inclusiv călători și diplomați ruși.
După
summitul din iunie de la Phenian, președintele nord-coreean al Comisiei pentru
afaceri de stat, Kim Jong-un, și președintele rus Vladimir Putin au semnat
acorduri pentru promovarea schimburilor și cooperării în agricultură, educație,
sănătate publică, sport, cultură și turism.
A
consemnat Ciprian Pop
Namibia
blochează transportul de arme îndreptat către Israel
Namibia a blocat sosirea vasului Kathrin, o navă de marfă care transporta arme
cu destinația Israel. Măsura, anunțată de ministrul Justiției, Yvonne Dausab, a
fost luată după ce o anchetă a poliției a relevat că nava transporta
explozibili.
Ministrul a ordonat Autorității Porturi din Namibia să refuze să accepte nava
de marfă din motive legate de respectarea de către țară a angajamentelor sale
internaționale.
Yvonne Dausab a explicat că această decizie este în concordanță cu poziția
internațională a Namibiei, care nu este de a sprijini, direct sau indirect,
acțiunile militare israeliene, în special cele care pot fi asociate cu crime de
război, crime împotriva umanității sau cu intrarea ilegală în Palestina
teritorii.
„Blocarea lui Kathrin este în concordanță cu obligația noastră de a nu sprijini
sau de a fi complice la crimele de război, crimele împotriva umanității și
genocidul Israelului, precum și ocuparea ilegală a Palestinei”, a spus Dausab.
O țară dedicată justiției și drepturilor omului trebuie să blocheze
transporturile de arme către Israel, a adăugat el.
Decizia va avea repercusiuni diplomatice, în special cu Israelul și aliații
săi, dar evidențiază dorința Namibiei de a rămâne fidelă principiilor sale, în
ciuda presiunii. Namibia, prin această lege, își reafirmă angajamentul față de
drepturile internaționale și hotărârea de a lupta împotriva tuturor formelor de
nedreptate, chiar dacă aceasta înseamnă ciocnirea cu puterile mondiale.
Blocada lui Kathrin este un mesaj puternic, nu numai pentru Israel, ci și la
scară globală. Țara sud-africană arată că este dispusă să ia decizii hotărâte
pentru a sprijini cauzele pe care le consideră drepte.
Incidentul Kathrin marchează un punct de cotitură în diplomația namibiană și ar
putea crea un precedent pentru modul în care țările africane își gestionează
relațiile cu Israelul.
Ciprian
Pop
Organizația
americană de solidaritate „Forumul Poporului” cere ca SUA să elimine Cuba
de pe lista "țărilor care sponsorizează terorismul"
Pe
30 august 2024, la Havana, lucrătorii unor brutarii au descărcat saci cu făină
de grâu achiziționați cu donații colectate de organizația americană de
solidaritate „Forumul Poporului” și trimise de pe teritoriul american.
Eliminarea
Cubei din lista țărilor care sponsorizează terorismul, pregătită unilateral de
Guvernul Statelor Unite, a fost solicitată vineri, în Capitala cubaneză, de
către directorul executiv al organizației americane de solidaritate „The
People’s Forum”, Manolo de los Santos.
„Acum
este momentul să scoatem Cuba de pe lista statelor care sponsorizează
terorismul”, a declarat activistul pentru Xinhua, care a livrat la Havana
aproximativ 800 de tone de făină de grâu achiziționate cu donații strânse în
Statele Unite de „The People’s Forum”, o entitate care reunește diverse
organizații sociale și religioase.
De
los Santos, un tânăr dominican care locuiește în orașul american New York, a
considerat includerea Cubei „ca o politică lipsită de sens, care impune penurie
poporului cubanez și care trebuie eliminată acum că (președintele Joe) Biden
mai are puține luni la Casa Albă.
Tânărul
a explicat că în urmă cu câteva luni a aflat din presa cubaneză despre lipsa
făinii de grâu din țară, care a afectat semnificativ producția de pâine,
aliment de bază în alimentația cubaneză.
„Am
înțeles că trebuie să ne asumăm ajutorul pentru Cuba și în aprilie anul trecut
am demarat o campanie de solidaritate pentru a strânge fonduri cu campania
„Pâine pentru vecinii noștri”, a amintit el.
Activiștii
au reușit să strângă aproximativ 400.000 de dolari, dar următorul pas a fost
achiziționarea făinii pentru a o trimite în Cuba, lucru pe care, a spus el, 14
companii americane au refuzat să îl facă, așa că a trebuit să o cumpărăm din
Turcia.
„Ceea
ce vedem este că există o atmosferă de teamă în ceea ce privește comerțul cu
Cuba. Legal trebuie să existe o licență pentru a face comerț cu alimente și
medicamente cu Cuba, dar nicio companie nu îndrăznește, pentru că nici băncile
nu îndrăznesc să accepte transferuri bănești cu insula", a mai sous el.
Guvernul
cubanez a denunţat în repetate rânduri impactul blocadei asupra relaţiilor sale
economice internaţionale, agravat de includerea ţării pe "lista ţărilor
care sponsorizează terorismul".
Directorul
comercial al Companiei cubaneze Molinera, Sahily Ramos, a mulțumit pentru
livrarea donației, care va fi folosită la producerea pâinii în cele cinci
provincii din vestul țării.
„Este
și o modalitate de a rupe blocajul și de a se exprima solidaritatea cu țara
noastră”, subliniază el.
Într-o
brutărie din Havana, situată în populata municipalitate Diez de Octubre,
maeștrii brutari au început imediat să facă pâine, fără să aștepte să se
termine descărcarea pungilor de făină.
Între
timp, mai multe camioane de marfă au început să transporte făina în celelalte
provincii beneficiare de donație.
Havana
și Washingtonul au legături diplomatice, dar de mai bine de șase decenii
Statele Unite au menținut un blocaj strict asupra națiunii din Caraibe,
înăsprit de administrația lui Donald Trump cu peste 200 de noi sancțiuni,
menținute ulterior de Guvernul Biden.
A
consemnat Ciprian Pop
India
anulează festivalul de film israelian din cauza opoziției publice
Una
dintre țările fondatoare ale Brics, India, este astăzi unul dintre cele mai
mari suporturi internaționale pe care le are Israelul în lume. Cu toate
acestea, indienii nu sunt de acord cu guvernul lor și susțin puternic
Palestina.
De
aceea, autoritățile țării au fost nevoite recent să anuleze un festival de film
israelian, care era programat să aibă loc la Muzeul Național al Cinematografiei
Indiene din Mumbai, la începutul acestei luni. National Film Development
Corporation of India (NFDC) a trebuit să-l anuleze din cauza opoziției
telespectatorilor.
Peste
o mie de lucrători în industria filmului, regizori și cetățeni au publicat o
declarație colectivă în care se opun programării festivalului de film israelian
(1), în timp ce genocidul din Gaza a continuat de luni de zile.
În
declarația lor, semnatarii deplâng organizarea evenimentului în contextul
actual în care „întreaga lume este martoră la crime de război israeliene [...]
Genocidul are loc în timp real, iar întreaga lume este martoră la această
monstruozitate criminală inumană, pe care le vedem cu groază pe dispozitivele
noastre mobile și pe ecranele de televiziune.”
NFDC
a organizat acest festival într-un moment în care palestinienii suferă cele mai
grave crime de război din ultimele decenii, deoarece este o instituție publică
susținută de guvern.
În
ultimii ani, India și Israelul au devenit parteneri economici. Ei fac comerț cu
arme și, din octombrie, India a fost de acord să trimită zeci de mii de
muncitori în Israel pentru a-și acoperi deficitul de forță de muncă.
Dar,
decizia NFDC de a organiza un festival de film israelian depășește legăturile
economice dintre cele două țări... NFDC și predecesorul său, Film Finance
Corporation (FFC), au fost create pentru a sprijini cinematograful alternativ
care critică societatea și normele să servească drept mijloc de reprezentare a
schimbării. Dar, instituția este și un aparat ideologic al Statului, și chiar
al guvernului momentului, contribuind la construirea imaginii liderilor
politici, precum fostul premier Indira Gandhi.
Un
exemplu în acest sens este filmul din 1976 Manthan or the Churning, despre
revoluția industrială a produselor lactate din India. Acest film prezintă
politica de dezvoltare din punct de vedere socialist, evidențiind în principal
succesul programelor guvernamentale.
Filmul
a fost realizat în mijlocul unei stări de urgență și a fost „cel mai întunecat
capitol din istoria Indiei de la independența ei” (2). Impusă anul precedent,
domnia terorii a durat 21 de luni. Gandhi avea nevoie de un film pentru a-și
spăla imaginea publică, ceea ce s-a repetat în 1980, când Gandhi a devenit din
nou prim-ministru și a dat 6,5 milioane de dolari NFDC pentru a finanța un film
biografic care a costat 22 de milioane de dolari. Niciodată statul indian nu a
plătit o sumă atât de gigantică pentru un singur film, care avea un ton fals
epic și distribuție internațională.
Succesul
răsunător al filmului la premiile Oscar a validat finanțarea guvernului indian,
mai ales că NFDC a primit o treime din profiturile globale culese de film.
Nu
este de mirare, așadar, că NFDS a încercat să organizeze un festival de film
israelian într-un weekend. Ceea ce este fără precedent, însă, este respingerea
societății, până la anularea evenimentului.
Primul
și cel mai mare apărător al Palestinei: India
Până
la vizita istorică a prim-ministrului Narendra Modi în Israel în 2017, India a
sprijinit cauza palestiniană, inițial și istoric. Jawaharlal Nehru, cu mult
înainte de a deveni primul prim-ministru al Indiei, a spus în 1936: „Problema
Palestinei este, în esență, o problemă națională: un popor care luptă pentru
independență împotriva controlului și exploatării imperialiste. „Nu este o
problemă rasială sau religioasă.”
Mahatma
Gandhi și-a exprimat și părerea despre Palestina: „Palestina aparține arabilor
în același sens în care Anglia aparține englezilor și Franța aparține
francezilor”.
Pe
măsură ce lupta pentru libertate a Indiei împotriva imperialismului britanic
s-a intensificat la sfârșitul anilor 1940, poziția politică a Indiei față de
Palestina a devenit mai puternică. După admiterea Israelului la ONU în 1949,
Nehru a votat împotriva împărțirii Palestinei și Israelului.
În
epoca Indirei Gandhi (1966-1977), India a menținut o poziție de solidaritate cu
Palestina. Ea a fost primul șef de stat care a recunoscut Organizația pentru
Eliberarea Palestinei (OLP), în 1974 și, de asemenea, a transformat biroul OEP
într-o ambasadă la New Delhi, oferindu-i toate facilitățile diplomatice
disponibile pentru o ambasadă.
Liderul
OEP, Yasser Arafat, a vizitat India de mai multe ori în timpul mandatului
Indirei Gandhi. În 1981, India a emis un timbru poștal comemorativ de o rupie,
cu amprente mici ale steagurilor Indiei și Palestinei. În 1983, cu un an
înainte de asasinarea lui Gandhi, India a găzduit un summit al Mișcării
Nealiniate în care și-a afirmat încă o dată sprijinul pentru Palestina.
O
viraj de 180 de grade
Moștenirea
politicilor pro-arabe ale Indiei s-a schimbat după stabilirea relațiilor
diplomatice cu Israelul în 1992, odată cu deschiderea unei ambasade la Tel
Aviv. La acea vreme, guvernul primului ministru Narasimha Rao a încurajat
relațiile bilaterale și a distrus moscheea Babri Masjid. Cinematograful popular
indian a luat o întorsătură radicală către povești reacționare și inventate
istoric, precum Bombay (1995), Sarfarosh (1999) și Refugee (2000).
Israelul
a furnizat muniție Indiei în timpul războiului Kargil, un scurt conflict între
India și Pakistan care a avut loc din mai până în iulie 1999 în districtul
Kargil din Jammu și Kashmir și de-a lungul liniei de control.
NFDC
a urmărit cu fidelitate contextul politic în schimbare și s-a îndepărtat de
obiectivul său inițial. El a lansat „Cinemas of India” în încercarea de a
câștiga bani distribuind mai pe scară largă filmele sale mai vechi produse în
anii 1980.
Când
guvernul reacționar BJP a venit la putere în 2019, a restructurat principalele
instituții de film „de serviciu public” ale țării, inclusiv NFDC, care
funcționează acum diferit.
Anularea
festivalului de film israelian este o mică victorie, dar Bollywood, a doua cea
mai mare industrie de film din lume, urmează exemplul Hollywood-ului:
"cauza palestiniană nu există și nici genocidul", aceasta fiind falsa
lor percepție, care distorsionează serios și realitatea, și dreptul
internațional.
A
consemnat Ciprian Pop
Surse:
(2) https://iascurrent.com/modern-history/india-after-1947/emergency/
Coreea
de Nord numește 4 noi ambasadori în mai puțin de 10 zile
Coreea de Nord a numit noi ambasadori în patru țări de la sfârșitul lunii
iulie, marcând primele sale numiri de ambasadori din februarie 2021, după
pandemia de COVID-19.
În perioada 30 iulie până joi, Ministerul de Externe al Coreei de Nord a
anunțat numirea ambasadorilor în Vietnam, Singapore, România și Cuba.
Han Su-chol a fost numit ambasador în Cuba, a anunţat Ministerul de Externe,
fără a oferi alte detalii.
Se crede că Han este persoana prezentată anterior de presa de stat
nord-coreeană în 2022 ca director adjunct al departamentului în cadrul
Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
din Coreea.
Numirea lui Han Su-chol ca ambasador nord-coreean în Cuba a avut loc la
aproximativ cinci luni după ce ambasadorul Ma Chol-su în Cuba s-a retras în
Coreea de Nord în martie, la o lună după ce Coreea de Sud și Cuba au stabilit
oficial relații diplomatice.
Ri Sang-Rim a fost numit ambasador în România, a anunţat Ministerul de Externe
la 1 august.
Ministerul a anunțat pe 30 iulie pe Ri Kil-Song și Ri Sung-Guk drept ambasadori
în Singapore și, respectiv, Vietnam, reluând misiunile de ambasador.
Presa locală vietnameză a raportat că Ri Sung-Guk a sosit luni la Hanoi și a
prezentat o copie a acreditărilor sale Ministerului de Externe vietnamez.
Poziția era liberă de când Kim Myong-Gil a părăsit Vietnamul în aprilie 2019,
în urma terminării bruște a celui de-al doilea summit dintre liderii americani
și nord-coreeni de la Hanoi, în februarie același an.
Coreea de Nord a încetat să trimită ambasadori nou numiți în străinătate de
când Ri Ryong-nam a devenit ambasador în China în februarie 2021.
În plus, Coreea de Nord a închis ambasadele în opt țări -- Guineea, Libia,
Nepal, Bangladesh, Senegal, Spania, Angola și Uganda -- împreună cu consulatul
său general de la Hong Kong, între decembrie anul trecut și ianuarie curent.
În august 2024, Coreea de Nord menține 44 de misiuni străine în întreaga lume.
A
consemnat Ciprian Pop
Țările
europene testează platforme digitale
Continuăm cu prăbușirea libertății de exprimare în Europa. Bruxelles-ul va
anunța în curând concluziile finale ale investigației împotriva lui Elon Musk
și a rețelei de socializare X/Twitter pentru încălcarea Digital
Services Act (DSA).
Arestarea lui Pavel Durov la Paris este, așadar, un instrument de presiune
împotriva lui Musk.
Marile puteri vor și trebuie să controleze rețelele sociale, care sunt în
mâinile unor puternice monopoluri tehnologice.
Războiul dintre miliardarul american și Comisia Europeană a escaladat în
această vară. Pe 12 iulie, Bruxelles-ul a publicat concluziile preliminare ale
anchetei sale. În acel document, acoliții Ursulei von der Ley de la Bruxelles
considerau că X/Twitter încalcă legea pentru că își înșală utilizatorii.
Musk a răspuns lansând o nouă aplicație de inteligență artificială care
generează imagini, care a fost antipatică la Bruxelles, deoarece nu a fost
cenzurată. Ei au spus că X/Twitter a exacerbat campania rasistă din Marea
Britanie. În cele din urmă, în culmea perversității, Musk a organizat un
interviu cu Trump, transmis în direct de pe platformă.
Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, un Torquemada
postmodern, l-a amenințat deschis, deși Comisia nu și-a făcut jocul.
Ca să vezi tonul, Musk a răspuns inchizitorului pe un ton nervos, cu o frază
extrasă din filmul „Tropic Thunder", pe care cei curioși o vor
găsi (sic!)
Războiul deschis dintre Uniunea Europeană și marile monopoluri tehnologice se
va încheia cu o amendă pentru Musk care poate ajunge până la 6 la sută din
veniturile platformei și ar putea deveni și mai mare dacă rețeaua de
socializare continuă să refuze să respecte regulile europene.
Teoretic, Comisia Europeană ar putea interzice platforma și în Europa, dar
asta nu se va întâmpla pentru că X/Twitter nu este TikTok, Musk are sprijinul
Pentagonului, iar comunicațiile militare NATO din Ucraina depind de el.
Așa cum se întâmplă de obicei în aceste cazuri, alibiul este
"dezinformarea" care proliferează prin conturile X/Twitter și la care
trupa condusă de Ursula von der Layen nu poate consimți pentru că, asa cuml
îi place să spună... "este un organism democratic care iubește
adevărul, mai presus de toate".
Lupta dintre un monopol internațional și un organism public evidențiază
privatizarea cenzurii și, în cele din urmă, represiunea politică. Brazilia
conduce clasamentul aici, ca o curiozitate. Instanța Supremă a cerut rețelei de
socializare ștergerea unor conturi în numele „luptei împotriva dezinformarii”,
adică a cenzurii. Platforma a refuzat și a decis să-și închidă organizația în
țară pentru a preveni persecutarea delegaților săi de judecători.
Europenii, care se cred campioni ai libertății, nu pot accepta cenzura publică,
dar încetul cu încetul se obișnuiesc cu cenzura privată, închiderea conturilor
pe rețelele de socializare și imposibilitatea de a se exprima și de a-și difuza
opiniile.
Mai
nou, am fost cenzurat pe facebook, ieri, pentru simpla traducere a unor
versuri din limba spaniolă, versuri din perioada medievală, pe care
rețeaua le-a considerat că încalcă normele.... Dragă Sancho, văd cu regret cum palatele
sunt ocupate de cei care le câștigă fără merit și colibele de înțelepți. Nu am fost niciodată un apărător al Regilor, dar mai rău sunt cei care înșală oamenii cu trucuri și minciuni, promițând ceea ce nu le vor da
niciodată. Această țară, iubitule Sancho, care
detronează regii și încoronează pirații, crezând că aurul regelui va fi împărțit între oameni, fără să știe că pirații împart doar între pirați... Cât adevăr și câtă actualitate, mi-am
permis doar să adaug!
Cel mai bun exemplu în acest sens este autocenzura, în așa fel încât
utilizatorii să știe că un anumit conținut poate fi diseminat pe anumite rețele
sociale doar prin mijloace indirecte, criptice.
Dar, fără îndoială, marea prăjitură a X/Twitter sunt cei 45 de milioane de
utilizatori din Uniunea Europeană. Este o bază de date gigantică pe care
Bruxelles-ul dorește să o aibă la dispoziție în orice moment pentru a o pune în
mâna diferitelor forțe de poliție pentru a extinde dosarele și a cataloga
fiecare dintre cetățenii europeni după opiniile lor sociale și politice.
Ciprian
Pop
Libertățile
publice mor în tăcere în Europa
Europa,
nu alta zona îndepărtată prin cine știe ce paralele, începe sa introduca
legislații cu limbaj vag și neglijent, care facilitează autoritarismul și
deschide calea către abuz. Se intampla de dinainte de covid.
În Marea Britanie, departe de Legea privind drepturile omului din 1998 care
atenuează efectele Legii privind terorismul din 2000, Legea privind terorismul
din 2000 este cea care are prioritate față de CEDO și Legea privind drepturile
omului din 1998, așa cum demonstrează cazul Medhurst (*).
Nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat fără o schimbare radicală în
întreaga cultură juridică și politică a Regatului Unit, care a avut loc de când
aceste două legi au fost promulgate.
Nu vreau să romantizez trecutul, dar trecerea la autoritarism și reprimarea
continuă a libertății de exprimare și a jurnalismului, care a avut loc din
2000, încă mi se pare surprinzătoare și, într-o oarecare măsură, inexplicabilă.
Urmăririle penale ale lui Julian Assange și ale fostului diplomat britanic
Craig Murray (închis pentru sfidarea instanței) și utilizarea abuzivă a Legii
terorismului din 2000 pentru a hărțui jurnaliști, inclusiv Murray, ilustrează
acest lucru (**).
Ceea ce ilustrează și mai mult acest lucru este că totul se întâmplă, practic,
fără proteste. Presa britanică păstrează în prezent o tăcere cu privire la
arestarea lui Medhurst, în timp ce dacă ceva de genul s-ar fi întâmplat în 2000
sau mai devreme, ar fi indignare.
Mă surprinde această întorsătură autoritară brutală a culturii juridice și
politice britanice, tocmai acolo!!!! – și absența oricărei rezistențe la
ea.
Am auzit că în Germania situația este și mai gravă, iar oameni precum fostul
ministru grec de finanțe Yanis Varoufakis au fost împiedicați să intre în țară.
În Marea Britanie, se resping libertățile pentru care oamenii au luptat cândva,
de exemplu în secolul al XVIII-lea, precum Wilkes (***). Libertatea moare în
tăcere.
În ceea ce privește detaliile cazului Medhurst, aș spune două lucruri:
Cred că scopul este să-l intimideze și să-l reducă la tăcere pe Medhurst și să
determine Google să-i elimine canalul YouTube, în loc să-l dea în judecată cu
dovezi, pe care nu le au, omul nu e terorist!
Dacă
vor face așa ceva, atunci lucrurile vor fi și mai întunecate decât credeam.
Acestea fiind spuse, dacă am dreptate, a acționa pentru a intimida și a reduce
la tăcere un jurnalist, privându-i astfel de mijloacele de existență, este
suficient de dezgustător.
Din relatarea lui Medhurst reiese clar că poliția acționa sub instrucțiuni și
supraveghere atentă. Din cele spuse tot de el, se pare că poliția a monitorizat
și a primit în permanență instrucțiuni în timpul reținerii și arestării lui.
Ar fi interesant de știut cine și care a fost lanțul de comandă. Poate că în
vremuri mai bune vom ști.
A consemnat Ciprian Pop
( ) Jurnalistul Richard Medhurst a fost arestat pe 19 august și două detalii
comune coincid întotdeauna: arestarea a avut loc la aeroport și poliția
britanică i-a aplicat legea antiteroristă
( ) Pe lângă Murray, a fost arestat și jurnalistul Kit Klarenberg arestat în
Regatul Unit și poliția i-a aplicat și legea antiteroristă
( ) John Wilkes a fost un jurnalist și deputat britanic de la mijlocul secolului
al XVIII-lea, care s-a caracterizat prin apărarea drepturilor fundamentale și
mai ales a libertății de exprimare.
Dicționarul
distopic de sanatate e întors cu fundul în sus
Rachel Levine, mai bine spus, Richard Leland Levine, un" transgender"
cu rang de amiral și subsecretar la sănătate în guvernul Joe Biden, a publicat
această fițuică în aprilie 2024 prin Institutul Național de Alergii și Boli
Infecțioase, ca parte a National Institutes of Health (NIH), Institutul care a
fost, timp de mulți ani, buncărul nefastului Antony Fauci, un pamflet de 36 de
pagini intitulat „HIV Language Guide” (1).
Nu este nimic nou, subsecretarul american al Sănătății urmează doar ordinele
emanate de conglomeratul globalist al Forumului Economic Mondial în perspectiva
sa de distrugere a rasei umane așa cum am cunoscut-o până acum, având drept
„ghid” original un document al World Professional Association for
Transgender Health (WPATH), o asociație internațională care, prin
publicația sa International Journal of Transgender Health, a
publicat un document de 260 de pagini numit SOC8 în
2022. Este un document privind standardele de îngrijire pentru persoanele
transgender și cu diverse genuri (Standarde de îngrijire pentru sănătatea
persoanelor transgender și gender diverse, versiunea 8) (2).
Document care stabilește „recomandări”, chiar știind că ceea ce emite sunt
comenzi emanate de elitele globaliste ale Forumului Economic Mondial și mafia
chimico-farmaceutică. Să ne uităm la câteva dintre aceste recomandări:
·
„Recomandăm
personalului și profesioniștilor însărcinați cu acordarea de asistență medicală
persoanelor TGD să recomande și să susțină tratamente chirurgicale de afirmare
a genului în conformitate cu SOC8, atunci când sunt solicitate de persoană,
fără întârzieri nejustificate (p. 108). ).
·
„Recomandăm ca profesioniștii din domeniul
sănătății care furnizează îngrijire persoanelor transgender și cu diferite
genuri să urmeze liniile directoare locale și ale Organizației Mondiale a
Sănătății pentru detectarea, prevenirea și tratamentul virusului
imunodeficienței umane/infecțiilor cu transmitere sexuală (HIV/ITS) (p. 170).
·
„Recomandăm ca profesioniștii din domeniul sănătății să
nu forțeze persoanele transgender și diverse de gen să se supună psihoterapiei
înainte de a începe un tratament de afirmare a genului (p. 177).
·
„Recomandăm ca terapia „reparativă” și „de conversie”
care vizează încercarea de a schimba identitatea de gen a unei persoane și
expresia de gen trăită pentru a fi mai congruentă cu sexul atribuit la naștere
să nu fie oferită (p. 178).
O problemă de reținut este că OMS a fost unul dintre promotorii ideologiei
transumaniste când în 2019 a modificat conceptul de „disforie de gen” în
„intransigență de gen”, deschizând ușa priorității medicalizărilor și
intervențiilor chirurgicale hormonale în loc de prevenții psihologice, pentru
distracția și delectarea mafiei chimico-farmaceutice.
Pe 27 septembrie 2022, British Medical Journal a publicat despre
SOC8: „Liniile directoare de sănătate pentru persoanele
transgender din Statele Unite lasă vârsta la care începe tratamentul deschisă
judecății clinice. Noile ghiduri clinice care vor influența îngrijirea
persoanelor transgender din Statele Unite și din întreaga lume au eliminat
recomandările privind vârsta minimă pentru tratament, inclusiv hormonii și
intervențiile chirurgicale, și au lăsat deciziile în mâinile medicilor” (3).
Putem vedea această afirmație din British Medical Journal legată
de pamfletul amenințător pe care guvernul lui Joe Biden l-a publicat în aprilie
2024 (Global Health Security Strategy 2024) la care subsecretarul de sănătate
publică menționat mai sus a fost un participant proeminent, în care cei care
s-au opus noile Regulamente Internaționale de Sănătate (IHR) propuse de OMS,
citez: „Această Strategie Globală de Securitate a Sănătății își
propune să construiască relații diplomatice pentru a conduce politic acțiunile
multisectoriale necesare pentru a accelera conformitatea cu cadrele politice
relevante care sprijină GHS, inclusiv RSI [ …] Guvernul Statelor Unite are
parteneriate civilo-militare cu agențiile de aplicare a legii din întreaga lume
” (4).
Titlul documentului poate induce în eroare, deoarece se referă la un ghid
lingvistic despre SIDA. Dar, acesta este cea mai mică dintre probleme. De la
pagina 12 până la sfârșit se ocupă doar de deconstrucția umană, făcând-o lege,
propovăduind anomalia, pot spune chiar nebunia!
Să ne uităm la câteva elemente ale documentului menționat anterior:
„Principiile acestui ghid ar trebui aplicate pe scară largă discuțiilor
științifice, oportunitățile de finanțare (NOFO), cererilor de propuneri (RFP),
interviurilor media, elaborarea protocoalelor de studii și apelurilor publice
de participare la cercetare clinică. Stabilindu-se astfel orientarea
„științifică”, posibilitatea de accesare a subvențiilor, impunerea în
mass-media și conținutul prezentărilor la Congresele medicale.
Câteva definiții și nume noi:
„Binarul de gen al „bărbatului” și „femeii” a fost impus, perpetuat și întărit
prin colonialism” (?). Acest document neagă realitatea pe care umanitatea până
astăzi a reprodus-o tocmai datorită existenței bărbaților și femeilor.
Dacă colonialismul a făcut ceva, a fost uciderea fără discernământ a bărbaților
și femeilor și înrobirea lor la toate nivelurile, atât fizice cât și culturale,
supuse țării colonizatoare, dar cu siguranta nu i-a făcut ca, fiind femei, să
se creadă bărbați sau bărbați fiind, să se creadă femei....e de râs, știu,
dacă nu ar fi un document științific.
Continuam:
„Genderfluid: o persoană a cărei identitate de gen se schimbă între
diferite genuri sau nu se schimbă deloc.
Genderqueer: O persoană care nu se identifică neapărat ca
bărbat sau femeie.
Misgender: Se referă la cineva, în special la o persoană
transgender, folosind un cuvânt, un pronume sau o adresă care nu reflectă cu
exactitate identitatea lor de gen.
Pronume: Pronumele non-binare ar trebui să fie încorporate
în protocoalele de studiu și în alte documente.
Queer: Termenul este considerat mai fluid și mai incluziv
decât categoriile tradiționale de orientare sexuală și identitate de gen, iar
unii oameni chiar îl folosesc pentru a descrie convingerile lor politice.”
Modificări lingvistice transumane și cenzură:
Current: Sexul la naștere. Nou: sexul atribuit la naștere. Termeni înrudiți de
evitat: sex biologic, născut bărbat/femeie.
Current: De la femeie la bărbat (FTM). Nou: bărbat transgender. Termeni
înrudiți de evitat: folosit pentru a fi o femeie, născut o femeie.
Curent: Bărbat la Femeie (MTF). Nou: femeie transgender. Termeni înrudiți de
evitat: folosit pentru a fi bărbat, bărbat născut, bărbat la femeie (MTF).
Current: Schimbarea de sex. Nou: afirmarea genului. Termeni înrudiți de evitat:
preoperator/postoperator, operație de schimbare a sexului.
Curent: Bărbați/bărbați. Nou: Persoană atribuită bărbat la naștere.
Curent: Femeie/femei. Nou: Femeie atribuită la naștere.
Limbajul precum „femei însărcinate” și „mamă” poate implica incorect faptul că
participanții care nu se identifică ca femei sau mame nu sunt eligibili, așa că
ar trebui folosit un limbaj neutru.
Curent: Mamă (referitor la persoana care a născut). Nou: tată biologic. Termeni
înrudiți de evitat: femeie însărcinată.
Current: Femei (sau fete) cu potențial fertil. Nou: persoane/persoane cu
potențial fertil, persoane/persoane capabile să rămână însărcinate. Termeni
înrudiți de evitat: femei (sau fete) cu potențial reproductiv.
Current: Alăptarea. Nou: lapte uman. Termeni înrudiți de evitat: lapte matern.
Curent: Prostituată. Nou: lucrător sexual/muncă sexuală. Termeni înrudiți de
evitat: prostituție.
Current: Sclavia sexuală. Nou: trafic sexual. Termeni înrudiți de evitat:
prostituția forțată, prostituția copiilor.
Din toate acestea putem presupune că în curând și conducătorii țării noastre,
ca slujitori credincioși ai directivelor de la Davos, și teleghidati de p
clică transumanistă trezită care iubește absurditățile, vor implementa
aceste vocabulare în conținutul curricular al școlii, în mass-media și poate că
intenționează inclusiv a le încorpora în unele dintre legile ce vor fi
lăsate drept o moștenire dezastruoasă. Nota bene, Domnule Ciolacu!
Și se încheie prin impunerea formulei inventate și promise de OMS a unei noi
pandemii pe care la acea vreme a definit-o drept „Boala X”.
Curent: Monkeypox/Monkeypox. Nou: Mpox Avem în sfârșit un nume pentru
enigmatica „boală X” sponsorizată de OMS și Forumul Economic Mondial: Mpox!
Potrivit Institutului Global de Sănătate din Barcelona, termenul de boală X a
fost folosit de Organizația Mondială a Sănătății în 2018, când a adăugat pe
lista sa o serie de viruși puțin cunoscuți, toți având un rezervor animal. El a
numit-o Boala X pentru a sublinia posibilitatea ca următoarea epidemie sau
pandemie gravă să fie cauzată de un agent patogen necunoscut anterior. Chiar și
ultimul forum de la Davos i-a dedicat o sesiune (5).
Pe 28 martie 2018, site-ul oficial al Forumului Economic Mondial a anunțat că
„Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus o „Boală […] Scopul este de a
reduce timpul necesar pentru a crea medicamente și tratamente eficiente pentru
fiecare boală [ …] Boala X, spune OMS, „reprezintă cunoașterea că o epidemie
internațională gravă ar putea fi cauzată de un agent patogen necunoscut în
prezent care cauzează boli umane […] filantropii din domeniul sănătății Bill și
Melinda Gates au ridicat spectrul că bolile cu arme ar putea reprezenta una
dintre cele mai mari riscuri pentru umanitate” (6).
Pe 10 iulie 2023, purtătorul de cuvânt oficial al Forumului Economic Mondial
și-a început publicarea astfel: „Boala X: așa trebuie să ne pregătim pentru
următorul mare virus” (7).
Forumul Economic Mondial, la reuniunea sa anuală dintre 15 și 19 ianuarie 2024,
a programat o conferință pentru a aborda presupusa „Boala din spatele acestui
concept trebuie să fie pregătită în ceea ce privește cercetarea pentru a obține
medicamente și alte vaccinuri (8).
După aceste note împrăștiate putem afirma că pretenția transumanistă a mafiei
globaliste globale nu este alta decât transformarea bărbaților și femeilor în
ființe alienate convertite în „himere moderne” precum monștrii din mitologia
antică. În același timp, transferăm responsabilitatea pentru majoritatea
bolilor de astăzi oricărui animal mic care trăiește cu noi de milioane de ani,
fie că sunt lilieci sau maimuțe; toate acestea pentru a ascunde leagănul
anumitor boli care au fost cauzate de experimentele globale extrem de
patogenice Gain of Function (GOF) promovate de
industria chimico-farmaceutică la comanda rețelei globaliste.
Acesta este viitorul pe care niște nebuni l-au pus deoparte pentru noi,
sper sa ajute Dumnezeu și să nu se ajungă, totuși, acolo!
A
consemnat Ciprian Pop
Surse:
(1) https://www.niaid.nih.gov/sites/default/files/niaid-hiv-language-guide.pdf
(2) https://www.wpath.org/soc8/chapters
(3) https://www.bmj.com/content/378/bmj.o2303
(4) https://www.whitehouse.gov/wp-content/uploads/2024/04/Global-Health-Security-Strategy-2024-1.pdf
(5) https://www.isglobal.org/healthisglobal/-/custom-blog-portlet/-cual-sera-la-proxima-enfermedad-x-
(6) https://www.weforum.org/agenda/2018/03/the-who-is-preparing-for-disease-x/
(7) https://www.weforum.org/agenda/2023/07/diseasex-pandemic-preparedness-cepi/
(8) https://www.weforum.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-2024/
Al-Assad
cere încetarea ocupației din partea Turciei, pentru a restabili relațiile
Președintele
sirian Bashar al-Assad a ținut un discurs în fața Adunării Populare (Parlament)
pe 25 august 2024 și a cerut încetarea prezenței militare a Turciei pe
teritoriul sirian ca premisă pentru restabilirea relațiilor bilaterale.
În timpul unui discurs în fața Adunării Populare (Parlamentul țării),
președintele sirian, Bashar al-Assad, a subliniat că Turcia trebuie să-și
retragă trupele prezente în mai multe zone din nordul Siriei și să nu mai
susțină grupurile de opoziție pentru a se îndrepta către restabilirea
relațiilor dintre ambele țări, rupte de 13 ani.
„Restabilirea relațiilor necesită mai întâi eliminarea motivelor care au dus la
distrugerea lor. „Nu vom renunța la niciunul dintre drepturile noastre și Siria
insistă în mod constant asupra necesității ca Turcia să se retragă din
teritoriile pe care le ocupă și să înceteze sprijinul său pentru terorism ”, a
subliniat șeful statului.
În acest sens, Al-Assad a precizat că Siria nu a ocupat teritoriul unei țări
vecine pentru a se retrage din acesta și nici nu a susținut terorismul, și a
clarificat că soluția constă în identificarea lacunelor și a defectelor, și nu
în indolență, potrivit reportajul agenției de presă SANA.
„Recuperarea relației necesită în primul rând eliminarea motivelor care au dus
la distrugerea acesteia și nu vom renunța la niciunul dintre drepturile
noastre”, a spus președintele, subliniind că orice proces de negociere are
nevoie de un cadru de referință pe care să fie susținut pentru a avea succes.
Ministrul sirian de externe asigură că ocuparea teritoriului sirian de către
forțele americane și turce se va încheia datorită rezistenței poporului sirian
și a armatei siriene.
În acest sens, președintele sirian a regretat că inițiativele anterioare
mediate de țări terțe nu au fost consolidate din cauza lipsei acelor puncte de
referință care să servească la stabilirea bazelor acordului între ambele părți.
„Ne-am ocupat de inițiativele Iranului, Rusiei și Irakului bazate pe
suveranitate și drept internațional, care sunt în concordanță cu principiile
tuturor părților care se ocupă serios de restabilirea relației dintre Damasc și
Ankara, precum și de lupta împotriva terorismului este un interes comun pentru
ambele părți”, a spus demnitarul.
Al-Asad s-a exprimat la mijlocul lunii trecute în favoarea unei întâlniri cu
omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, dar a insistat că accentul trebuie să
fie retragerea trupelor turce prezente în Siria și încetarea sprijinului
acesteia pentru opozanți.
Relațiile dintre cele două țări s-au rupt la începutul războiului civil sirian,
după ce Ankara a început să sprijine grupurile care s-au ridicat împotriva
Guvernului de la Damasc.
Turcia a desfășurat militari în zonele de nord ale țării levantine, sub
pretextul luptei cu milițiile kurde, pe care le consideră teroriști. Cu toate
acestea, Siria a denunțat în repetate rânduri această prezență militară pe
teritoriul său, numind-o ocupație.
Ciprian
Pop
OMS
este finanțată prin contribuții regulate din partea statelor membre
(reprezentând 20% din finanțarea sa) și a părților interesate private
(reprezentând restul de 80% și, prin urmare, majoritatea finanțelor sale).
Dependența copleșitoare a organizației de finanțarea privată a făcut-o
vulnerabilă la o influență extinsă din partea părților interesate, oferind
actorilor privați o cale de a dicta politica OMS, de a face parte din comitete
cruciale, de a direcționa rețele complete de distribuție și chiar de a ocupa
poziții birocratice la nivel înalt.
Influența
sectorului privat la OMS s-a materializat cel mai tangibil și în consecință în
timpul pandemiei „covid”, când obiectivele pre-pandemice ale partenerilor
public-privați ai OMS, cum ar fi Coaliția pentru Inovații în Pregătirea
Epidemiei (CEPI), finanțată de Gates, pentru „accelerarea dezvoltării
vaccinurilor” și Bill Gates (care a susținut dezvoltarea vaccinurilor în 90 de
zile sau mai puțin), au influențat foarte mult răspunsul global la pandemie al
statelor membre OMS.
În
mod similar, birocrați din sectorul public, cum ar fi Dr. Anthony Fauci, fostul
comisar al FDA al Obama, Margaret Hamburg, și Rick Bright de la BARDA și
Fundația Rockefeller, au pledat într-un panel din octombrie 2019 pentru crearea
unui nou sistem care va pune accent pe „viteza și eficacitatea” și vaccinuri
„rapide”. Fauci a afirmat importanța schimbării percepției oamenilor despre
gripă ca o boală ușoară și să facă acest lucru „într-un mod perturbator [și
iterativ]” și, așa cum a remarcat Whitney Webb în articolul ei despre Moderna,
„[Bright] a spus cea mai bună cale de a" perturbarea” domeniul
vaccinurilor în favoarea vaccinurilor „mai rapide” ar fi apariția „o entitate
de entuziasm care este complet perturbatoare, care nu este supusă legăturilor
și proceselor birocratice”. „El a spus mai târziu foarte direct că prin
vaccinuri „mai rapide” se referea la vaccinuri ARNm.”
Indiferent
dacă statele membre aveau sau nu legi OMS privind autorizarea utilizării în caz
de urgență similare cu cele din Statele Unite și Regatul Unit, care permit
dezvoltarea și distribuirea accelerată a medicamentelor experimentale
neaprobate în fața unor situații de urgență precum pandemiile, țările membre au
fost universal adoptate pentru a dezvolta și/sau să distribuie vaccinuri
împotriva „covid”, o modalitate destul de „disruptivă” și „rapidă” de a aduce
pe piață aceste vaccinuri, ceea ce s-a făcut tocmai prin a nu face ca
dezvoltarea lor să „depindă de proceduri și procese birocratice”.
Înainte
de a fi adoptată această dereglementare de urgență, OMS a trebuit să dea
legitimitate acestui efort fără precedent și vaccinurilor neaprobate printr-o
Lista de utilizare de urgență (EUL), pe care o folosește pentru a „evalua și
enumera” medicamentele neaprobate „cu scopul final de a accelera
disponibilitatea acestor produse persoanelor afectate de o urgență de sănătate
publică.”
Deși, oficial, EUL
este o etichetă consultativă menită să ajute statele membre să ia propriile
decizii, în realitate are consecințe juridice de facto care influențează
semnificativ economia globală, în principal prin rolul pe care EUL îl joacă în
distribuția globală a vaccinurilor de la OMS, Covax. Potrivit site-ului web al
OMS, „programele de precalificare și EUL” ale Covax au asigurat revizuirea și
autorizarea armonizată în statele membre, evidențiind influența legală și de
reglementare a EUL.
În
timp ce Covax servește ca un sistem de distribuție esențial pentru produsele
medicale aprobate de OMS în timpul pandemiilor, acesta servește, de asemenea,
poate ca cel mai clar exemplu al amplorii și funcționării interioare a
corupției financiare la OMS. La fel ca multe operațiuni ale OMS, Covax este un
parteneriat public-privat sau o colaborare pe termen lung între OMS și
companiile private.
Bill
Gates, care a descris investiția sa de 10 miliarde de dolari în vaccin, care a
generat un profit de 200 de miliarde de dolari drept „cea mai bună investiție”
a sa, este profund implicat financiar în programul Covax. Scopul declarat al
Covax în timpul pandemiei „covid” a fost să accelereze dezvoltarea, producția
și accesul echitabil la teste, tratamente și vaccinuri „covid”. A fost
co-condus de Gavi, fondat de Bill Gates, OMS, CEPI și UNICEF, finanțat de
Gates. Gavi, CEPI, Fundația Gates și UNICEF au făcut eforturi pentru a accelera
dezvoltarea vaccinurilor înainte de pandemie.
În
special, scopul declarat al lui Gavi este de a crea „piețe sănătoase” pentru
vaccinuri, „încurajând producătorii să reducă prețurile vaccinurilor pentru
țările mai sărace în schimbul unei cereri pe termen lung, de volum mare și
previzibilă pentru aceste țări”.
Noua
farmacopee în era „covid”.
Covax
a dezvoltat, de asemenea, un „Program de compensare fără vină” care a
funcționat pentru a reduce „riscul de litigii pentru producătorii [de
vaccinuri]” prin „despăgubirea producătorilor pentru orice pierdere financiară
pe care le-ar putea suferi în urma distribuției și utilizării acestor
vaccinuri”. Cu alte cuvinte, OMS a lucrat pentru a exonera marile companii
farmaceutice de orice responsabilitate legală și financiară pentru efectele
adverse produse de vaccinurile lor „covid” aprobate rapid. În acest fel, marile
companii farmaceutice, cu ajutorul OMS, au reușit nu numai să introducă rapid
pe piață produse problematice, ci au făcut-o și cu deplină impunitate față de
orice prejudiciu pe care l-ar putea provoca acele produse.
·
În plus, fondatorul CEPI și fostul director al companiei
farmaceutice Wellcome Trust (ambii principali finanțatori ai OMS), Jeremy
Farrar, a fost numit om de știință șef al OMS în decembrie 2022, cimentând și
mai mult obiectivele lui Gates și CEPI în programele politice ale OMS
·
Chiar și treisprezece din cei cincisprezece membri ai
Grupului Consultativ Strategic de Experți în Imunizare (SAGE) al OMS provin
direct din cariere în companii care sunt părți interesate private ale OMS, cel
mai adesea Wellcome Trust sau ONG-uri și instituții finanțate de Bill Gates sau
Fundația Gates
·
Amendamentele în curs la RSI (Regulamentele
Internaționale de Sănătate) și elaborarea tratatului OMS privind pandemia
reflectă cel mai recent efort al partenerilor public-privați ai OMS de a-și
consolida influența globală folosind ONU ca proxy, codificându-și agenda
politică sub auspiciile celei mai cunoscute
organizații internaționale de sănătate din lume
În
timp ce tratatele internaționale urmăresc să promoveze un presupus interes
internațional în pregătirea pentru pandemie, măsurile pe care le necesită (care
s-a demonstrat deja că generează profituri maxime pentru marile farmaceutice în
timpul pandemiei „covid”, în ciuda faptului că nu există un beneficiu real
pentru sănătatea publică) ar consacra dezastrele politicii de vaccinare din era
„covid” (produse farmaceutice grăbite, subtestate impuse în mod imperativ
populației) ca răspuns implicit la preocupările de sănătate publică, fie că
sunt considerate mai periculoase sau minore în comparație cu „covidul” sau alte boli.
Obiectiv:
crearea unei piețe permanente pentru medicamente noi
Măsurile
de politică de bază ale amendamentelor RSI și ale tratatului internațional
împotriva pandemiei creează o piață financiară permanentă axată pe pregătirea
și răspunsul la pandemie. Ideologia centrală care trece prin ambele tratate
este programul „Single Health”.
Potrivit
site-ului web al OMS, abordarea „One Health” a planurilor de pregătire și
răspuns pentru pandemie pentru a lega „oamenii, animalele și mediul” pentru a
„aborda întregul spectru de control al bolilor, de la prevenire la detectare,
pregătire, răspuns” și management și contribuie la securitatea globală a
sănătății.” Cu alte cuvinte, necesită supraveghere pe scară largă a mediului
om-animal, atât înainte de pandemii, în scopuri de prevenire și pregătire, cât
și în timpul pandemiilor, în scopuri de răspuns. De asemenea, vitale pentru
modelul One Health este interoperabilitatea și accesibilitatea datelor
(colectate prin supraveghere) sau, după cum spune OMS, „guvernarea,
comunicarea, colaborarea și coordonarea partajate și în mod eficient”.
Din
perspectiva
pieței, programul „Single Health” va crea o piață ciclică construită pe două
principii dominante: supravegherea constantă a agenților patogeni cu „potențial
pandemic” și cercetare și dezvoltare privind contramăsurile medicale pentru
acești patogeni. Această cercetare și dezvoltare ajunge apoi pe piață prin
implementarea politicilor care reglementează dezvoltarea și distribuția de
produse medicale experimentale neaprobate.
Amendamentele
recent adoptate ale RSI au cimentat deja aceste principii în dreptul
internațional. Elaborarea în continuare a tratatului OMS privind pandemia
urmărește același scop și, la final, este despre
industria Pharma și banii ei...
A consemnat Ciprian Pop
Jurist:
India ajută la genocidul din Gaza prin trimiterea de arme în Israel
Un avocat indian denunță că New Delhi alimentează genocidul poporului
palestinian cu vânzări de arme către Israel, în plin război din Fâșia Gaza.
Prashant Bhushan, avocat și activist de interes public, a reamintit sâmbătă că
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) „a decis că Israelul comite genocid
împotriva poporului palestinian”.
Embargoul asupra armelor asupra Israelului, esențial pentru a da
credibilitate hotărârii CIJ
El a menționat că India este semnatară a Convenției pentru prevenirea și
pedepsirea crimei de genocid, care „spune că nicio țară nu poate contribui la
genocid”. „Exportarea de arme, atunci când este folosită în acest genocid,
echivalează cu contribuția la genocid”, a spus Bhushan, potrivit ziarului
local Hindu.
Bhushan a susținut că el și alți câțiva avocați indieni „depuneau o petiție în
fața Curții Supreme în legătură cu exporturile de arme din India către Israel”,
argumentând că furnizarea de arme către regimul de la Tel Aviv a încălcat
Constituția Indiei.
Raportorul special al Națiunilor Unite pentru Palestina a cerut embargouri
imediate asupra armelor și petrolului asupra Israelului pentru nerespectarea
dreptului internațional.
Convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid definește genocidul
ca fiind acte care includ uciderea sau cauzarea de vătămări fizice sau psihice
grave membrilor unui grup „național, etnic, rasial sau religios”, „cu intenția
de a-l distruge în totalitate sau parţial".
Juristul a spus că articolul 21 din Constituția Indiei prevede că „nicio
persoană nu poate fi privată de viață sau de libertatea sa personală decât în
conformitate cu procedura stabilită de lege”. În acest sens, el a subliniat că
statul nu poate încălca drepturile recunoscute în articol, nici măcar pe cele
ale persoanelor care nu sunt cetăţeni indieni.
Regimul sionist se confruntă cu un proces pentru genocid într-un dosar deschis
de Africa de Sud în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), la care s-au
alăturat alte câteva țări precum Spania și Turcia. Curtea a spus că există un
risc plauzibil de genocid în Gaza, motiv pentru care a cerut Israelului să
oprească atacurile asupra enclavei, să permită ajutorului umanitar să ajungă în
Fâșie și să protejeze populația civilă; ordine pe care entitatea ocupantă nu
le-a respectat în mod flagrant.
Războiul Israelului împotriva Gaza a ucis până acum cel puțin 40.099 de
persoane, majoritatea femei și copii, în timp ce alte 10.000 de persoane rămân
îngropate sub dărâmături, potrivit Ministerului Sănătății din enclava
palestiniană.
De la începutul campaniei de agresiune brutală a Israelului asupra Gazei,
Națiunile Unite au cerut în repetate rânduri aliaților Israelului, și anume
Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franța și Italia, printre altele, să
înceteze imediat furnizarea de arme letale și muniţie către entitatea sionistă;
apeluri care au rămas fără răspuns.
India se numără printre furnizorii de arme către Israel. Presa locală a anunțat
în februarie că Israelul a primit 20 de drone militare Hermes 900 din țara din
Asia de Sud, în mijlocul războiului genocid din Gaza.
Ulterior, a fost dezvăluit că avioanele de luptă israeliene au atacat o școală
din tabăra de refugiați de la Nuseirat, plină de persoane strămutate, cu o
bombă „fabricată în India”, expunând și mai mult implicarea New Delhi în
războiul din Gaza.
Ciprian
Pop
sraelul
a ucis 170 de jurnalişti în Gaza pentru a reduce la tăcere vocile care
informează lumea despre genocidul comis de entitatea sionistă în fâşia
palestiniană
Potrivit declarației emise luni de biroul de presă al Guvernului Gaza,
jurnalistul Ibrahim Muharib a fost ucis luni de armata israeliană în apropierea
orașului Hamad, la nord-vest de Khan Yunis (sudul Gazei), ridicând numărul
morților la 170, din octombrie anul trecut.
Maharib acoperea infiltrarea batalioanelor de tancuri israeliene în cartierele
de nord-vest ale orașului Khan Younis când toate comunicările cu reporterul
s-au pierdut.
În mai, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) a numit războiul actual
din Gaza „cel mai mortal” pentru jurnaliști și activiști din media din 1992,
când CPJ a început să înregistreze statistici despre decesele grupului.
În acest sens, CPJ a remarcat că munca în Gaza prezintă riscuri semnificative
pentru jurnaliştii care acoperă atacurile la sol ale Israelului. Reporterii din
enclava palestiniană se confruntă, de asemenea, cu pericole precum atacuri
aeriene devastatoare, întreruperi ale canalelor de comunicare, lipsă de
resurse, întreruperi frecvente de curent, amenințări la adresa vieții
lor, tortură, cenzură și riscul de arestare.
Din octombrie anul trecut, Israelul a ucis 40.100 de palestinieni și a rănit
aproximativ 92.609 de persoane în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Palestinian
al Sănătății.
Ciprian
Pop
