România
Muncitoare -
IULIE
2017
Muncă
şi unitate, luptă
pentru
dreptate!
Publicaţie
a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România
Muncitoare - Nr.254 din iulie 2017
Colectiv
de redacţie:
Ciprian
POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius
BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
OSIM-M-2005-06220;
ISSN-1224-2543
EDITORIAL
Cum
se vede politica externa a Administrației Trump în prag de 4 iulie
2017
Mai
mult de 5 luni s-au scurs de la data de 20 ianuarie anul curent, data
la care Donald Trump a devenit cel de-al 45-lea Șef al Statului
American....suficient ca sa ne dam seama ca unele dintre masurile
sale sunt menite sa ducă SUA într-o paradigma mai mult specifica
războiului rece și în întunecimea sprijinului fata de regimuri
care se dezic de drepturile omului, mai degrabă decât spre
progresul demn de o mare putere.
Sa
începem cu ansamblul de masuri luate de Președintele america pe 16
iunie anul curent, menite sa readucă pe tapet restricții de natura
diplomatica, comerciala și, mai ales, în ceea ce privește
relațiile interumane intre cubanezi și americani, masuri care nu
fac decât sa ne reamintească de vremuri trecute și, chiar dacă
masurile recent adoptate sunt demne de condamnare, este, totuși,
lăudabil concertul de voci care s-au pronunțat împotrivă în
însăși societatea americana, în mediul academic, de afaceri, al
oamenilor de știință și al profesioniștilor din turism.
Asa
cum rezulta în mod clar din nuanțele transmise de presa americana,
Trump pare sa ignore total faptul ca, o data cu deschiderea fata de
Cuba, inițiată de predecesorul sau, Barack Obama, o data cu
realizarea de zboruri directe din SUA către insulă, s-au deschis
noi oportunități pentru poporul cubanez, dar și pentru americani.
Conform
sitului AIRNB, circa 40 de milioane de dolari americani ar fi ajuns
către inițiativa privata în domeniul turismului din Cuba din
aprilie 2015 (când a început deschiderea) și pana în prezent.
Totodată, s-a extins accesul populației la internet și la
telefonie mobila, producându-se o deschidere a Cubei către lume,
într-o maniera majora, poate ca niciodată pana acum.
Afirmațiile
Președintelui american, cum ca recentele schimbări pe care le are
în vedere ar "contribui la îmbunătățirea situației
drepturilor omului" în Cuba, nu au, în fapt, absolut nici o
legătură cu realitatea. In primul rand, Cuba zilelor noastre nu mai
este demult înrădăcinată într-o logica a războiului rece și,
în al doilea rand, de ce sa nu o spunem franc? Faptul ca același
Presedinte american, însoțit de fermecătoarea primă doamnă,
Melania, avea sa facă în cursul vizitei sale la Ryadh afirmații
venite în sprijinul regimului autoritar și absolutist, înregimentat
în tradițiile unui islamism medieval, dovedește tocmai faptul ca
noii administrații de la Washington nici nu ii pasa de situația
drepturilor omului în lume.
Ei
bine, aflându-se în vizita oficiala în acest stat, care nu permite
femeilor sa conducă vehicule și care decapitează oameni în piețe
publice, persecutând chiar și bloggeri sau voci moderate care
încearcă sa aibă manifestări civile împotriva casei Al Saud,
regim care bombardează civilii din Yemenul vecin, trimițând
aceasta tara în "epoca de piatră", Trump nu numai ca nu a
transmis, nici măcar prin nuanțe subtile, un mesaj de liniștire,
ba chiar a multiplicat nuanțele de sprijin fata de unul dintre cele
mai sângeroase regimuri din lume!
In
discursul sau de la Ryadh, nu m-a mirat abordarea de comerciant de
arme, la care ma așteptam, ci m-a frapat, atrăgându-mi atenția o
alta frază, anume "Noi nu suntem aici sa va ținem prelegeri,
nu suntem aici ca sa le spunem altora cum să trăiască!"....In
condițiile date, permiteți-mi să mă îndoiesc sincer ca
Președintele Trump este motivat de "problematica drepturilor
omului" în lume. Ceea ce prevalează aici sunt banii proveniți
din vânzarea de arme, bani murdăriți de sângele copiilor din
Yemen, în cazul afacerilor tenebroase ale noii administrații de la
Washington cu saudiții. Poate ar trebui sa ii amintim Președintelui
american un binecunoscut șlagăr al tinereții sale "Some
broken hearts never mend, some tears never dry", la care sa
reflecteze în momentele sale de liniște din Biroul Oval și care să
îl facă sa studieze mai în detaliu "dosarul saudit" și
sa realizeze ca, mai devreme sau mai târziu, istoria ii va judeca
laolaltă și pe cei care au sprijinit demersurile sectei wahabite,
cea mai înapoiată cu putință forma a islamului și ca, din multe
puncte de vedere, se va face deopotrivă vinovat pentru genocidul din
Yemen, cel mai sărac stat din Orientul Mijlociu, unde circa 68% din
populație are în acest moment nevoie de sprijin umanitar, unde,
conform ONU, mai bine de 17 milioane de suflete trăiesc sub pragul
sărăciei și unde, potrivit Amnesty International, din cele 8600 de
atacuri aeriene ale Arabiei Saudite din august 2016 și pana în
prezent, mai mult de 3158 au lovit ținte civile: adică spitale,
scoli, piețe alimentare, asta în condițiile în care, în cadrul
coaliției care atacă aceasta tară, mai multe structuri din
aparatul de informații al SUA oferă Arabiei Saudite sprijinul
informativ în vederea realizării loviturilor aeriene.
Mai
mult decât atât, se cuvine menționat aici și ca, dintr-un total
de 61 de instrumente legale legate de problematica drepturilor
omului, SUA au ales sa fie parte doar în 18 dintre acestea. Statele
Unite sunt, de asemenea, singura tara din lume care nu a ratificat
Convenția pentru Drepturile Copilului. In privința dreptului
muncii, Statele Unite sunt parte din 14 din cele peste 170 de
convenții adoptate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii
(OIT), printre cele pe care nu le-au semnat s-ar cuveni, poate, sa
amintesc cea referitoare la libertatea sindicala și negociere
colectiva.
In
cazul retoricii sale fata de pașnicul și prietenosul popor cubanez
prevalează lobby-ul unei mase de oameni care, la fel ca și pe Bush
Junior, l-au sprijinit pe Trump la alegeri, grup al cărui principal
exponent este un anume Senator de Florida, Marco Rubio, pe numele
sau, unul dintre principalii artizani ai ansamblului de masuri menite
sa aducă cu sine o politica de închidere fata de Cuba. Cum am spus,
dezamăgitoare și dureroasa prestația acestui Președinte, chiar și
prin simpla comparație cu predecesorul sau, Obama! Politica lui
Trump fata de Cuba este, din start, menita unui iminent eșec. O
arata însăși opinia publica americana – opiniile exprimate de
bloggeri, de editorialiști, de lectori universitari și oameni de
știință americani, ne arata ca sprijinul fata de deschiderea în
relațiile cubano - americane nu a fost, poate, niciodată mai mare,
asta ca sa nu mai menționăm beneficiile pentru economia americana!
O singura companie aeriana, SOUTHWEST AIRLINES a câștigat de pe
urma zborurilor spre Havana de pe diverse aeroporturi americane circa
1,13 milioane dolari americani anul trecut, compania transportând
spre Cuba 6.968 de pasageri în februarie, peste 7 mii în martie și
9.187 în aprilie anul curent, din date furnizate de companie presei
americane într-un comunicat.
In
cea ce privește croazierele către Cuba, Royal Caribbean
International a transportat numai luna trecuta 2070 pasageri spre
porturi cubaneze, iar la data de 29 iunie anul curent, o alta
companie, Carnival Corporation a început o croaziera spre Cuba, la
bordul vasului "Carnival Paradise" îmbarcându-se 2052 de
pasageri.
Problematica
mediului înconjurător este alta chestiune stringenta cu care Trump
nu prea se împacă. Multa vreme s-a crezut ca resursele planetei
albastre ar fi inepuizabile. Practica dovedește, însă, ca aceasta
părere este foarte greșită. Prin distrugerea sau diminuarea unei
verigi din ansamblul ecosistemului se ajunge la procese, de multe ori
ireversibile, care adesea sunt descoperite prea târziu și care
afectează omenirea în ansamblul sau.
Abandonând
Acordul Climatic de la Paris, Trump deschide, de asemenea, cutia
Pandorei. Bine ar fi ca "statele civilizate" sa dea tonul
în ceea ce privește protecția mediului înconjurător, sa tragă
semnale de alarma și nicidecum sa se sustragă cu gândul la ...
propriile afaceri.
In
încheiere, as vrea sa menționez și ca, potrivit unor statistici
americane, noua Administrație de la Washington are de rezolvat
probleme sociale deloc ușoare: în cea mai bogata tara din lume,
46,7 milioane de americani trăiau la începutul acestui an sub linia
sărăciei, dintre acestea 26 de milioane fiind femei. In SUA, în
momentul în care scriu aceste rânduri, exista, potrivit
statisticilor 7,9 milioane de șomeri, în timp ce aproximativ 9,1%
din populație, adică 29 de milioane nu beneficiază de asistenta
medicala, numărul urmând sa crească, dat find faptul ca Trump a
anulat și "Obamacare".
De
acest 4 iulie 2017, Trump ar trebui sa reflecteze, poate mai mult ca
pana acum, la vorbele pline de talc ale Președintelui Lincoln, care,
cu mai bine de un secol în urma, pronunțând discursul inaugural
din 1861, avea sa spună "why should there not be a patient
confidence in the ultimate justice of the people? Is there any better
or equal hope in the world?
Ciprian
POP, Secretar General al Asociatiei „Romania muncitoare”
CUM DISTRUG AMBIŢIILE MĂRUNTE IDEALURILE MĂREŢE
Probabil cei mai mulţi dintre românii care au votat PSD şi-au făcut mari speranţe cînd au văzut promisiunile de mai bine. Cinci luni mai tîrziu, toate iluziile aveau să se dărîme. Şi, nu neapărat din cauza evenimentului din acest moment. Răul are rădăcini mult mai vechi şi se numeşte ipocrizie, dorinţă de putere absolută şi supraapreciere. Desigur, părerea asta nu corespunde cu a "marilor analişti" ai României, singurii care se pot face auziţi pe toate posturile, pentru că se consideră adevărate genii.
Cum eu am spus în paginile României Muncitoare încă în decembrie, domnul Grindeanu îl face pe domnul Dragnea să-şi regrete alegerea. Nici vorbă de omul marionetă pe care domnul Dragnea îl spera. Ce să-i faci, necunoaşterea membrilor de partid şi o prea mare siguranţă de sine!
Din păcate, pentru aroganţele domnului Dragnea plătim toţi. Ne aflăm în plină criză politică!
Nu voi vorbi de domnul Grindeanu. Nu asta e important acum. Înfricoşătoare e obedienţa stupidă a acelui for de conducere a PSD, care aminteşte de unanimitatea din alte vremuri. Numai Ceauşescu predindea unanimitate! Şi nimeni nu cîrtea, exact ca la PSD acum.
Domnul Dragnea a făcut o serie de gafe şi asta pentru că idealul său de conducător este, de fapt, Traian Băsescu. La fel ca Traian Băsescu a vrut totul, inclusiv justiţia şi serviciile. La fel ca fostul său şef, nu suportă concurenţă, decît dacă cei plasaţi mai bine decît el îi recunosc superioritatea.
Domnul Dragnea a făcut un guvern de tot rîsul, cu mulţi incompetenţi, pentru că îi consideră loiali. Nu Grindeanu a condus guvernul, ci Dragnea. Deci, să-şi asume!
Oamenii valoroşi au fost eliminaţi pentru că făcuseră parte din guvernul Ponta (din care a făcut parte şi d-l Dragnea), alţii au fost traşi pe linie moartă. D-na Rovana Plumb a fost adusă în guvern doar după ce s-a văzut că sînt prea mulţi incompetenţi acolo şi după ce domnul Dragnea a constatat că a eliminat o lege a salarizării destul de bună şi negociată cu sindicatele, doar pentru că era a Rovanei Plumb, înlocuind-o cu o lege proastă şi plină de inechităţi a doamnei Vasilescu (de fapt a nu ştiu cui, ea doar a recitat) şi că a provocat un adevărat scandal.
Pe domnul Şerban Nicolae l-a urmărit cu tenacitate de scorpion, doar pentru că a vrut să-l concureze la preşedinţia partidului şi pentru că avea şi păreri personale. Şi l-a înlocuit cu cine, cu domnul Cazanciuc! Ca şi Traian Băsescu şi-a adus-o pe "Nuţi" de la Teleorman în guvern, ba auzeam zilele trecute că voia s-o facă prim ministru! Doamne fereşte, asta ne lipsea, să ne întoarcem la metehnele de care credeam că am scăpat!
Dar ceea ce mi se pare mie umilitor pentru noi românii, indiferent cum am votat, e faptul că am fost minţiţi cu seninătate. Cu ipocrizia domnului Dragnea ne-am obişnuit, dar să ne creadă chiar tîmpiţi?!...
Am auzit încă înainte de alegeri că domnul Dragnea a făcut programul de guvernare împreună cu o echipă din PSD, acum auzim că autorul acestui program de guvernare pe care eu l-am considerat un fel de joc pe calculator este nimeni altul decît domnul Darius Vîlcov. Ei asta-i bună! Genialul domn Vîlcov, care nu a reuşit să ridici nici măcar un oraş amărît ca Slatina la nişte standarde acceptabile. Chiar aşa rău am ajuns încît să ni se dea ca realizabil un fel de joc pe calculator ? Înţeleg că domnul Vîlcov e cam desprins de realitate, dar domnul Dragnea, dacă nu s-ar fi crezul cel mai cel, şi-ar fi dat seama că un astfel de program e nerealizabil şi ar fi trebuit să se concentreze pe cîteva chestiuni dorite de toţi. Şi după ce am aflat cine a făcut de fapt programul, am mai văzut că tot domnul Vîlcov e "comisia" de evaluare. Adica să-i tragi la răspundere pe alţii că nu ţi-au putut duce la bun sfîrşit fanteziile! E bine.
Ca să se poată realiza ceva din respectivul program, pe tot nu-l realizează decît Duhul Sfînt!, ar fi trebuit să înceapă cu partea financiară (la care domnul Vîlcov ar fi trebuit să se priceapă) şi nu cu pomenile!
M-am întrebat de ce nu a avut domnul Dragnea curiozitatea să afle părerea lui Adrian Năstase, ci s-a bazat pe "expertiza" unui personaj controversat, pînă cînd mi-am amintit că cei doi domni au fost colegi în PD, PSD-ul fiind probabil doar un refugiu.
M-a şocat şi faptul că nişte persoane pe care le credeam nu doar verticale, ci şi cu destulă personalitate ca să nu doarească să facă parte din turmă, nu au zis nimic despre acest gen de autoritarism. Păcat! După succesul din alegeri, PSD chiar ar fi putut să devină altceva, dacă s-ar fi debarasat de metehnele dîmboviţene!
Indiferent ce va urma, românii vor avea de pierdut. Cine cîştigă ?... În primul rînd domnul preşedinte şi foarte posibil nemţii şi americanii. Românii vor rămâne doar cu vise spulberate de ambiţiile mărunte ale efemerilor conducători politici.
PRIVIND O PIESĂ PROASTĂ
Shakespeare spunea în "Cum vă place" că lumea e o scenă şi toţi oamenii sînt actori. Eu aş adăuga că depinde ce fel de actori, pentru că noi de multă vreme privim o piesă proastă, jucată atît de mizerabil că a bătut în ultimul timp toate recordurile.
PSD nu pierde nici un minut pentru a se face de rîs.
Domnul preşedinte nu are nici o tresărire că ţara (care nu e a lui) se află la un pas de haos. Nu-i treaba preşedintelui ţării, el merge cu premierul din Luxemburg la teatru! Şi ce dacă e scandal pe putere ? El are oricum de cîştigat pentru că oricare dintre părţi va fi dispusă să plătească decontul vizitei "de succes" din America.
Mai veni şi congresul liberal, ca cireaşă pe tort. A cîştigat domnul Orban. Măcar de ar respecta 25% din ce a zis! Deşi nu cred!
Dar între piesele lui Caragiale(evocate chiar de domnul Orban) şi "Gaiţele" lui Kiriţescu nu poţi să nu te întrebi: Pentru toţi oamenii ăştia care-şi zic şi actori politici, nu înseamnă nimic cetăţenii, alegătorii la care fac trimitere cînd le convine ? Pentru că nu par să se gîndească la oameni, ci doar la propriile interese de luni în şir.
Nu îmi doresc să cîştige nici o tabără din PSD pentru că nu merită! Nu doresc să-i văd la guvern pe Rus, Dîncu, ori alte figuri sinistre, dar nici pe aplaudacii lui Dragnea, care repetă de cîteva zile aceleaşi clişee, cu ar fi :
1. "Electoratul a ales programul nostru de guvernare!" pretind ei.
Serios ? Oare l-ar fi ales dacă ar fi ştiut adevărul ? Oare ar mai fi votat pentru un program pe care l-au crezul construit de o echipă de specialişti, dacă ar fi ştiut că e făcut de doi oameni ? Adica de domnul Dragnea şi tovarăsul său din PDL, Darius Vîlcov, un fel de priceput la toate ?
Ar mai fi votat oamenii cum au votat dacă ar fi ştiut că nu li se spune cine va fi prim ministru nu de teama dosarelor penale pentru orice persoană nominalizată, cum s-a spus, ci pentru că domnul Dragnea dorea funcţia pentru sine, chiar şi prin interpuşi ?
2. "Nu s-a îndeplinit punct cu punct programul de guvernare", s-a mai afirmat. Adica a constatat domnul Vîlcov. Nimeni nu a spus nici ce anume nu s-a îndeplinit, nici de ce, ceea ce era foarte important. Oare nu cumva pentru că era prost făcut, doar pentru a prosti electoratul ? Oare, electoratul mai e de acord cu programul de guvernare ştiid că urmează să fie transferate angajaţilor toate obligaţiile pe care altădată le plăteau firmele şi că se vor procopsi şi cu nişte indivizi care să-i "ajute" să-şi plătească impozitele ? Domnii ăştia habar nu au ce se petrece în ţară şi vin cu tot felul de idei nerealizabile, care ne vor complica viaţa!
3. Altă afirmaţie: "Dragnea e preşedintele ales de toţi membri PSD!" De ce nu se spune şi cum? Domnul Dragnea nu a permis să-l concureze cineva, a încercat Şerban Nicolae, pe care apoi Dragnea l-a urmărit cu tenacitatea scorpionului, eliminîndu-l din funcţia din parlament(exact ca Băsescu, doar că nu are atîta putere!), aşa cum a trecut pe tuşă toţi oamenii capabili din PSD, punîndu-şi în funcţii cheie exclusiv oamenii săi, ceva mai puţin capabili decît el însuşi, pentru a-i controla.
Şi în vreme ce nişte domni şi doamne îl înfierează pe domnul Grindeanu, uită un mic amănunt: că bun sau rău acesta e membru PSD de 21 de ani, spre deosebire de cei care îl critică, în marea lor majoritate, veniţi în PSD de puţin timp de la alte partide, probabil din oportunism, nu de dragul social-democraţiei.
În final ar mai fi o întrebare: nu cumva în decizia recentă de eliminare a lui Grindeanu a avut ceva greutate sondajul care îl plasa pe acesta foarte aproape de doamna Firea şi mult înaintea domnului Dragnea ?
Reciproc, cele două tabere se acuză de colaborare cu serviciile. Din punctul de vedere al unui observator de pe margine, ar putea fi oricare dintre ei. Care e adevărul, doar timpul o va dovedi.
Nevoie de un Minister al Comerțului Exterior
Da,
este nevoie ca în România sa existe Ministerul
Comerțului Exterior. Fostul președinte al Asociației România
Muncitoare (domnul Dediu) și mulți oameni patrioti au
recunoscut ca fără un asemenea minister este greu să pătrunzi pe
orice piața din lume.
Distrugerea
lui după decembrie 1989 nu a făcut decât rău României. A
distrus toate relațiile externe economice și financiare pe care
România le avea în lume. Asa nu a mai fost o pistă pentru
producătorii de stat (a Întreprinderilor din perioada 1990-1996) in
vederea comercializării produselor permițând apoi falimentarea,
vinderea pe nimic a tuturor firmelor, știm ce a urmat.
Un
astfel de Minister și un Fond Suveran sunt ambianta perfecta pentru
relansarea mult așteptată a economiei României.
Apariția
Ministerului Comerțului Exterior înseamnă pentru multinaționale
un obstacol și un concurent serios. Rolul Ministerului este de a
ajuta toate firmele în găsirea unor parteneri de afaceri, a unor
noi piețe de desfacere, a prezentei la diverse târguri
internaționale, etc. Atât mediul economic privat
autohton, cât și cel de stat au mare nevoie de un astfel de
Minister. Hadrian
România
și experimentele financiar-economice
O
data la 3 luni sau 6 luni sau când schimbam guvernul, România
"trece" (teoretic) la reformele financiar-economice care
vor duce la dezvoltarea țării.
Din
păcate, asistam la experinente dăunătoare și care sărăcesc
România atit din punct de vedere economic, dar mai ales uman.
Cum
sa revină cei 4 sau 5 milioane de romani plecați să muncească în
alte țări în România când există atâta instabilitate.
Modificam
fiscalitatea și legile comerciale când și cum ne taie capul.
Investim în spitale unde nu sunt medici, facem autostrăzi pe care
le reparam după unul sau doi ani, în sate unde nu avem multe
familii tinere facem săli de sport, etc. Cel mai grav este ca multe
lucruri nu fac dacă nu se ia un comision substanțial. Pai cum este
cu funcționarul public? Dacă facem pentru comunitate și
pentru tara ceva....de ce trebuie sa se dea comision?
Fără
sa bănuiască, clasa politică, prin comportamentul ei ne duce mereu
cu gândul la guvernul Partidului Comunist Român, cel dinaintea lui
decembrie 1989. Hadrian
Lipsa
de respect
Este
foarte important sa ai respect după decembrie 1989, în România. Cu
timpul acest lucru dispare. De la 1 iulie 2017 este o nouă
Lege a Salarizării. O ideee bună...dar doar cu ideea. De ce?
Simplu. Bătaie de joc față de salariații plătiți de la bugetul
de stat. Am anunțat cu mare placere ca un medic va câștiga
peste 1000 euro brut....însă Nu am spus ca un primar de oraș sub
20.000 locuitori va câștiga aproape dublu...iar primarul de
resedinta de judet... chiar triplu. Dacă se mai respectă și
propunerea de a plăti 35% asigurări sociale de către salariat, va
rog sa va imaginați cu ce se ramine ( impozitul pe salariu nu-l iau
în calcul). Ce sa mai spun de sistemul de învățământ, dar
despre jandarmi, politie și militari legat de legea salarizării?
Unde
nu-i cap vai , de viitor! Hadrian
Inițiativa unei alianțe globale împotriva sărăciei
Ambasadorul Ecuadorului la ONU, Horacio Sevilla, a semnalat ieri (3 iunie anul curent) în cadrul unei conferințe desfășurate la sediul ONU din New York ca, în cadrul celei de-a XV-a întâlniri a Forumului Internațional de la Monaco al Consilierilor financiari independenți (CIFA) urmeaza sa se creeze o alianță globală împotriva sărăciei și a foametei.
In
comunicatul de presa al Misiunii Permanente a Ecuadorului la ONU se
arata ca sărăcia este un flagel inacceptabil și imoral în lumea
contemporana, cu atât mai mult cu cat aceasta lovește circa 900 de
milioane de oameni de pe tot globul, adică aproximativ 13 la suta
din populația lumii, acest fenomen negativ reprezentând o
adevărată „bombă cu ceas“, care amenință pacea și
securitatea pe planeta.
Diplomatul ecuadorian a semnalat si ca în fata unui astfel de scenariu este imperios necesara o alianță care sa includă guvernele naționale, sectorul privat și alți actori ai societății civile, fiindcă numai printr-o voce și acțiune comună se poate elimina sărăcia și se pot reduce inegalitățile sociale. Ciprian POP
Populația
Terrei și calamitățile naturale
Unul din trei oameni de pe planeta trăiește expus pericolului cutremurelor, aproximativ un miliard de suflete din 155 de țări sunt expuși pericolului inundațiilor, în timp ce 414 milioane de suflete locuiesc în apropierea unuia dintre cei 220 de vulcani cu potențial periculos, potrivit ediției 2017 a Atlasului Planetei Umane, editat de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Materialul
se referă la riscurile naturale majore de pe planeta, cum ar fi
cutremurele, vulcanii, tsunami, cicloane tropicale și inundațiile;
rezultând ca expunerea globală la astfel de pericole s-a dublat
între 1975 și 2015, în principal datorită urbanizarii, creșterii
populației și a dezvoltării socio-economice.
Dintre toate pericolele semnalate mai sus, cel mai mare pericol îl reprezinta cutremurele, numărul de locuitori ai Terrei care își duc existenta și viata economica în zone seismice a crescut cu 93 la suta în ultimii 40 de ani, potrivit acestui studiu.
In Europa, mai mult de 170 de milioane de persoane sunt expuse acestui fenomen natural, aproape un sfert din populația totală a UE, iar în țări precum Italia, România și Grecia, proporția populației expuse depășește 80 la sută. Ciprian POP
