România Muncitoare – Nr.306 din SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE 2022
Muncă şi unitate, luptă
pentru dreptate!
Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare
Colectiv de redacţie:
Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
E-mail: asociatia.romania.muncitoare@gmail.com
Web: http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/
OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543
DIN MINUNILE COPILĂRIEI LUI IISUS 
Se povestește într-o carte veche a bisericii, cum că Sfânta Fecioară Maria a făcut Fiului său Iisus, o cămașă foarte frumoasă, cum era obiceiul să poarte oamenii la nuntă. Și Pruncul Iisus fiind îmbrăcat cu acea cămașă, Îi ședea foarte bine, căci nu era nici largă, nici strâmtă, nici nu se învechea, nici nu se rupea și lucru de mirare era că pe măsură ce creștea Pruncul Iisus, creștea și cămașa împreună, până a ajuns la timpul Răstignirii. În acea vreme, când L-au răstignit pe Cruce, soldații au aruncat sorți ca să câștige cămașa Lui, și au câștigat tocmai această cămașă făcută de Sfânta Fecioară Maria de când era El Prunc. Fecioara Maria a povestit sfintelor femei multe minuni pe care le-a făcut Iisus pe când era copil. Ea a spus cum Pruncul a mers în picioare de prima dată, neținându-se de nimic, și a început a vorbi fără vreo împiedicare de prima dată.
Odată, sfătuindu-L Fecioara să Se joace cu alți copii, Iisus a ascultat-o și S-a dus și El între copii, arătându-le niște jocuri minunate, căci toți Îl iubeau și L-au ales de Împărat. Așternând o haină lungă sub un pom, L-au pus pe Iisus să șadă pe dânsa și mergeau copiii pe rând de i se închinau și ziceau: „Acesta este Împăratul nostru și Sfântul nostru!” Într-o zi, jucându-Se cu mai mulți copii, unul a căzut și și-a rupt piciorul. Iisus văzându-l a alergat la el, i S-a făcut milă, l-a luat de mână și i-a zis: „Scoală-te și fii sănătos și hai să ne jucăm cu toții!” Iar copilul s-a sculat îndată sănătos. Oamenii care au văzut, s-au mirat și au zis: „Cu adevărat Acesta este Fiul lui Dumnezeu!”
Era în Nazaret un profesor, și întâlnindu-se într-o zi cu Iosif îi zise să-L lase pe Iisus la școală ca să învețe a scrie și a citi și El. „Am auzit că Pruncul este foarte deștept, dar trebuie să învețe și legea noastră.” Iosif a răspuns: „Da, să întreb și eu pe Maria, Maica Sa, să vedem ce zice și ea.” Întrebând Iosif pe Sfânta Fecioară Maria, Fecioara a rugat pe Iisus să meargă la școală, și Iisus S-a dus. Profesorul i-a dat o carte în mână și poftea să-L învețe, dar Iisus știa mai bine decât profesorul. Atunci profesorul arătându-i litera A, L-a întrebat dacă cunoaște această literă. Copilul Iisus i-a răspuns: „Vă rog, de iertare, să-mi spuneți dvs. mai întâi ce semnifică această literă A?” Profesorul a stat mult pe gânduri, nedumerit, tăcând… și s-a tot uitat la Iisus. Deci Iisus văzându-l tăcând fără răspuns îi zise: „Această slovă A este începutul a tot binele, adică Acela care este în vecii vecilor, Acesta este Sfântul din ceruri care Mă adeverește pe Mine Profesor, Dascăl Adevărat.” Și L-a întrebat pe Iisus: „Dar cine ești Tu, ești oare înger, ești cumva Iisus, Fiul lui Dumnezeu? Tu ești un profesor mai bun decât mine, mai învățat. Du-Te acasă și fii liniștit, copilule bun, căci eu nu știu ce să Te mai întreb.” Și așa a venit Iisus acasă, povestind cu bucurie Maicii Sale cele întâmplate. Așa ne spune și Sfânta Evanghelie, că dacă ar fi fost scrise toate minunile pe care le-a făcut Iisus, nu ar fi încăput în toate cărțile din lumea întreagă.
Ceaușescu, despre pericolul armelor nucleare, cuvinte de vizionar:
"Cu atât mai mult este necesar să reamintim aceste adevăruri acum, cand, in situația internațională, s-a ajuns la o agravare fără precedent, cum nu a fost niciodată de la terminarea celui de al doilea război mondial. Dar, dacă avem in vedere existenta armelor nucleare care pot distruge de mai multe ori omenirea se poate afirma ca, de fapt, niciodata-n îndelungata istorie a omenirii nu a existat un asemenea pericol pentru existența civilizației, a înseși vieții pe planeta noastra.
Acum ne aflăm într-un moment deosebit de grav ca urmare a intensificării fără precedent a cursei inarmarilor, îndeosebi a celor nucleare, ceea ce a dus la creșterea pericolului unui nou război mondial, care s-ar transforma inevitabil într-o catastrofa nucleara.
La sfarsitul anului trecut si începutul anului 1985 s-au produs unele evenimente care au deschis perspectiva schimbării cursului periculos al evenimentelor internaționale Au început, in martie, si se desfășoară la Geneva tratativele dintre delegația sovietică si americana cu privire la armamentele nucleare si cosmice.
România, ca de altfel toate statele europene si alte state ale lumii, a salutat începerea acestor negocieri Considerăm, însă, ca numai începerea tratativelor nu rezolva problemele deosebit de grave România, ca si alte state, așteaptă sa se treacă de la declarații la tratative reale, sincere, purtate cu înalt simt de raspundere, in vederea realizarii unor acorduri corespunzătoare, care sa raspunda așteptărilor popoarelor, sa ducă la încetarea cursei inarmarilor, in primul rând a celor nucleare, sa determine trecerea la retragerea acestora pînă la eliminarea lor, oprirea militarizarii spațiului cosmic
Noi ne pronuntam pentru oprirea sau inghetarea imediata a inarmarilor nucleare in general, încetarea amplasarii rachetelor cu raza medie de acțiune in Europa si a contramasurilor nucleare sovietice, ceea ce ar fi de natura sa creeze o atmosferă de încredere si sa influenteze desfășurarea cu succes a negocierilor de la Geneva
Continuarea amplasarii armelor nucleare, acumularea de noi mijloace de distrugere in masa, la adapostul tratativelor, ar echivala, de fapt, cu o încercare de linistire a opiniei publice, a popoarelor, pentru a se putea continua cursa inarmarilor"""
Ceaușescu, la 9 mai 1985
"Putem produce orice fel de echipament şi utilaje, lăsaţi-ne să fim competitivi cu cele mai bune produse fabricate în lume»
«Într-un singur domeniu nu vrem s-o facem – acela al armelor nucleare. Tehnic, avem această capacitate de asemenea, dar... suntem ferm hotărâţi să luptăm împotriva armelor nucleare.» Ceaușescu in discuție cu liderului comunist ungar Karoly Grosz, într-o întâlnire din august '89, la Arad.
Bani exista!
Bani exista pentru multe proiecte, vointa de a pune in aplicare toate proiectele, nu. Unele din ele sunt mai prioritare si au castig de cauza.
De unde vin banii?
1. Calculati banii care vin din strainatate prin intermediul tuturor mijloacelor posibile aici intrand si sezonierii romani. Puneti intre 2-2,5 miliarde euro pe an.
2. Daca calculati banii obtinuti de consulatele si ambasadele Romaniei in strainatate : 25 euro medie/document/persoana si inmultiti cu 1,5 milioane persoane/an obtinem peste 30 milioane euro.
3. Fixarea salariilor la nivelul bugatar, de stat, aici intra si Companiile nationale la un nivel maxim de salar negociat brut la maxim 10 trepte de salarizare, la care nu poti pune sporuri si compensatii si prime mai sus de 30% din valoarea bruta a salariului. Sa avem 3 categorii de salarizare. Categoria A: 1 treapta de salarizare este 3500 lei brut iar maxima sa fie de 8500 lei brut. Treapta 1 sa fie superioara salariului minim brut pe economie. Categoria B : de la 5000-12500 lei, Categoria C: de la 8000-17000 lei.
4. Membrii consiliilor de administratie din toate firmele in care reprezinta statul vor avea o indemnizatie lunara de 100 lei.
5. Membrii consiliilor locale, consilierii ales, nu vor beneficia de nici o suma de bani, in schimb vor avea diferite facilitati pe perioada mandatului.
6. O regandire a reimpartirii banilor obtinuti din impozitul pe profit,venit,agricol, pe cel de masina si teren si TVA.
7. Contractele pe care statul le face sa fie reale, nu preferentiale si la preturi peste media pietii si Nu doua ,trei subcontractari. Banii pe contracte sa respecte termenele legale si sa nu fie nimeni dezavantajat, dar nici sa fie contracte platite in avans.
Hadrian
Solutii exista
Reprezentantii si conducatorii Uniunii Europene trebuie sa stie ca solutii exista la marile probleme de azi: pretul carburantilor, pretul gazului si pretul energiei electrice.
Toate pleaca de la taxele Uniunii Europene si apoi taxele impuse de un guvern.
1.Prima varianta in care toata tarile europene produc la comun si beneficiul final este la comun. Preturile sa fie la fel pentru toata lumea.
La 1 Mwh energie electrica, 1000 mc gaz metan si 1000 l carburanti sa fie taxe fixe: 125 euro taxa de mediu( care inlocuieste certificatele verzi) (25% din valoare merge la Uniunea Europeana); 125 euro taxa de infrastructura (utilizata pentru a repara, moderniza si construi noi retele , 25% merge la Uniunea Europeana) ; TVA sa fie 5-6% (5% din valoare merge la Uniunea Europeana) ; impoziarea sa fie la cifra de afaceri 2,5% (5% sa mearga spre Uniunea Europeana).
Aceste taxe sa fie unice pentru toate tarile din Uniunea Europeana.
Pretul la energie electrica sa fie o medie a energiei electrice produse de soare, vant, apa, centralele nucleare si termocentrale. Cei care au pe casa, pe cladiri si consuma mai putin decat produc sa primeasca de la stat, prin Transelectrica ,de exemplu, 75% din pretul mediu.
Firmele care depasesc ca consum doua,trei plafoabe sa poata avea o reducere de pret cuprinse intre 15-35% din pretul mediu
Acelasi pret la carburanti, energie electrica si gaz pentru toata Uniunea Europeana.
2. A doua varianta ar fi ca Uniunea Europeana sa aiba o taxa fixa pe Mwh energie electrica, la 1000 l de carburant si 1000 mc gaz. Restul pretului sa fie facut de fiecare tara in parte.
3. A treia varianta ar fi ca fiecare tara sa nationalizeze productia si distributia de energie electrica si gaze naturale, iar pentru carburant, productia sa fie stric à statului, distribuita mixta stat-privat.
Aici Uniunea Europeana sa aiba de asemenea o taxa in pretul final.
4. Cei de la conducerea Uniunii Europeane ar trebui sa faca o analiza in 24h si sa cumpere gaz, energie si carburanti pentru toata lumea din Uniunea Europeana, apoi sa fie impartita in mod egal. Suma sa fie platita de Uniunea Europeana.
5. Conducatorii Uniunii Europene ar trebui sa incerce si sa sprijine creerea unui pachet social, financiar si economic din care sa reiese un salar minim brut de 700 euro pentru toate tarile Uniunii. Daca exista sub plafonul pe o persoana de 700 euro intr-o familie atunci familia sa primeasca 100 euro un ticket social.
Tot aici ar trebui inclus si un pachet de masuri prin care pentru o perioada de maxim doi, trei ani populatia nu poate alimenta mai mult de 30 l conbustibili/ 1 alimentaire.
Populatia sa aiba cunostinta ca doua,trei ore/saptamina,in zile diferite se intrerupe energia electrica.
Pe cartiere iluminatul public sa se intrerupa doua,trei ore/saptamina.
Apa rece sa se intrerupa doua,trei ore pe zi, jumatate pe zi si restul noaptea.
Acest lucru sa fie continuat cu program redus la magazine si la restaurante. Doar magazinele alimentare sa fie deschise duminica dimineata, in rest inchise toate duminica.
Toate firmele care produc un produs finit trebuie ajutate sa existe, sa produca indiferent cine este actionarul majoritar.
Solutii, exista. Trebuie doar, vointa.
Acest model, este modelul care a ajutat Romania sa supravietuiasca embargoului economic si financiar impus inainte de 1989. Mai presus am reusit sa achitam toata datoria externa a tarii, in primavara aceluiasi an.
Atunci guvernul Romaniei era condus de oameni patrioti, bine pregatiti in domeniul lor.
Hadrian
Discurs al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Cuba, Bruno Rodríguez Parrilla, în cadrul dezbaterii generale a Segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a Națiunilor Unite
New York, 21 septembrie 2022
Domnule Președinte:
Distinsi Delegati:
Impactul pandemiei de covid 19 a dezvăluit, ca niciodată înainte, adevărata esență a ordinii internaționale dominant injustă și ne-sustenabilă.
Niciodată până acum, omenirea nu a avut acest potențial științifico-tehnic formidabil și nici această capacitate extraordinară de a genera bogăție și bunăstare și, totuși, niciodată până acum lumea nu a fost atât de inegală și inechitatea atât de profundă.
828 de milioane de oameni, 10% din populația lumii, suferă de foame, iar aproape 50 de milioane de copii suferă de o forma grava de slăbiciune si carență de creștere, cea mai mortală formă de malnutriție.
Șomajul va afecta 207 milioane de oameni în 2022, cu 21 milioane mai mult decât în 2019. În plină a patra revoluție industrială, 773 de milioane de oameni nu știu să citească sau să scrie.
Aproape 6,5 milioane de oameni au murit din cauza pandemiei de COVID-19. Vaccinurile pentru combaterea acesteia sunt inaccesibile unui miliard de oameni din țările cu venituri mici. În 2021, transnaționalele farmaceutice au câștigat 84.588 milioane de dolari.
Datoria externă a fost plătită de mai multe ori, dar se înmulțește. În mod paradoxal, cheltuielile militare mondiale cresc vertiginos și depășesc, pentru prima dată, 2 milioane de dolari.
Nimic nu justifică faptul că omenirea continuă să fie amenințată de existența a aproape 13.000 de arme nucleare. Susținem universalitatea Tratatului privind interzicerea armelor nucleare.
Cât de mult am putea face dacă acele resurse ar fi folosite pentru a promova sănătatea și dezvoltarea? Câte decese din cauza covid-19 și din alte cauze ar fi putut fi prevenite? Câți băieți și fete ar fi salvați de foame și de boli prevenibile sau vindecabile?
Domnule președinte:
Gazele cu efect de seră au înregistrat concentrații record în 2021 și vor fi aceleași în 2022. Nivelul mediu al mării a atins un nou maxim. Ultimii șapte ani sunt cei mai călduroși înregistrați vreodată.
Nu putem continua să ignorăm alarmele care avertizează asupra iminentei catastrofe climatice. Avem un singur Pământ, singura casă pentru toți. Trebuie să acționăm fără întârziere.
„Filosofia războiului și a deposedării”, și modelele iraționale de producție și consum ale capitalismului, vor duce la catastrofă.
Relațiile internaționale sunt pe o cale foarte periculoasă. Ofensiva SUA a urmărit subjugarea statelor prin amenințări și constrângeri economice, militare și politico-diplomatice, să le supună unei ordini bazate pe regulile sale capricioase, împreună cu extinderea NATO și dezvoltarea unei doctrine agresive și a celei de-a cincea generații a războiul neconvențional duce inevitabil la un climat de tensiune și conflict, ale căror consecințe sunt imprevizibile.
Domnule președinte:
Cuba, un mic stat insular în curs de dezvoltare, a plătit un preț mare pentru apărarea dreptului său legitim de a exista ca națiune suverană și independentă.
Timp de mai bine de șase decenii, am rezistat unei blocade economice, comerciale și financiare nemiloase și unilaterale, care a fost extrem de înăsprită la niveluri fără precedent din 2019 și în timpul pandemiei.
La treizeci de ani de la prima rezoluție a acestei Adunări împotriva blocadei, guvernul Statelor Unite continuă să ignore cererea aproape unanimă a comunității internaționale de a pune capăt politicii sale ilegale și crude împotriva Cubei.
Efortul de a genera penurie materială, lipsuri, suferință, semănând descurajare, nemulțumire și cauzarea de prejudicii poporului cubanez persistă.
Guvernul Statelor Unite întărește presiunea asupra guvernelor, instituțiilor bancare și companiilor din întreaga lume interesate să se relaționeze cu Cuba și persecută obsesiv toate sursele de venit și intrările de valută în țară, pentru a provoca colapsul economic.
Drept urmare, economia cubaneză a cunoscut presiuni extraordinare, care se manifestă în industrie, furnizarea de servicii, penuria de alimente și medicamente și deteriorarea nivelului de consum și bunăstarea generală a populației.
Prejudiciul uman pe care această politică le generează tuturor familiilor cubaneze, imposibil de cuantificat, este enorm, crud și imoral.
Blocada este un act de război economic în timp de pace.
Actualul guvern al Statelor Unite menține în vigoare cele mai agresive măsuri de presiune împotriva țării noastre adoptate de guvernul președintelui Donald Trump.
Continuă includerea nejustificată a Cubei în lista arbitrară și unilaterală emisă de Departamentul de Stat a țărilor care se presupune că sponsorizează terorismul.
Această calificare calomnioasă impune un stigmat entităților și instituțiilor noastre, și face extrem de dificile tranzacțiile financiare și comerciale, precum și posibilitățile de plăți și credite.
Cuba, care a fost o victimă a terorismului de stat, nu promovează și nu va promova niciodată terorismul. Dimpotrivă, îl condamnăm în toate formele și manifestările sale.
Guvernul SUA manipulează oportunist probleme extrem de sensibile precum terorismul, religia, democrația, justiția, corupția și drepturile omului.
Standardele duble, incoerența, selectivitatea, manipularea politică dăunează cauzei drepturilor omului.
Discursul precedent al ministrului de externe ceh, care nu îndrăznește să menționeze crima blocadei împotriva Cubei, este un exemplu trist.
Am alertat clar guvernul Statelor Unite că trebuie soluționați factorii care încurajează migrația neregulată și provoacă pierderi de vieți, cum ar fi nerespectarea, din 2017, a obligației sale, conform acordurilor bilaterale actuale, de a acorda nu mai puțin de 20.000 de vize anual; existența Legii de ajustare cubaneze, tratamentul privilegiat cu motivație politică, presiunile restrictive asupra țărilor de tranzit regulat și blocada economică întărită.
Anunțul de astăzi că procesarea vizelor de migrant va reveni la Ambasada SUA din Havana este un pas pozitiv.
Cuba își reiterează disponibilitatea de a se îndrepta către o mai bună înțelegere cu guvernul Statelor Unite și de a dezvolta relații civilizate și chiar de cooperare între cele două țări, bazate pe respect reciproc, egalitate suverană și fără a submina independența și suveranitatea noastră, în ciuda diferențelor profunde.
Subliniem angajamentul valoros și demonstrațiile recente ale cubanezilor și descendenților cubanezilor din toate latitudinile și în această țară, de respect pentru drepturile suverane ale Cubei și respingerea agresiunii nemiloase a Statelor Unite, în special a blocadei economice.
De asemenea, apreciez profund declarațiile șefilor de stat și de guvern în această dezbatere generală, sprijinul istoric al acestei Adunări și manifestările de solidaritate față de Cuba din partea guvernelor, personalităților, organizațiilor politice și mișcărilor de solidaritate, sociale și populare din întreaga lume.
Astăzi, această solidaritate și sprijin rămân esențiale.
Domnule președinte:
În ciuda provocărilor enorme, poporul și guvernul cubanez nu au cedat în eforturile lor de a avansa în construirea unei societăți socialiste mai drepte, democratice, prospere și durabile.
Am învins covid-19 cu resurse, vaccinuri proprii și puterea sistemului nostru de sănătate publică și știință. Am reușit să colaborăm cu modestie prin trimiterea a 58 de brigăzi medicale, în cel mai rău moment al pandemiei, în 42 de țări și teritorii.
Lucrăm pentru recuperarea vieții economice și sociale a țării; susțin transformarea comunităților noastre și susținem și extinde programelor sociale.
Continuăm să ne perfecționăm sistemul juridic, statul nostru socialist de drept și justiția socială, pentru a asigura deplina exercitare a tuturor drepturilor omului de către toți bărbații și femeile cubaneze și pentru a îmbogăți sistemul de justiție socială de care s-au bucurat mai multe generații.
Pe 25 septembrie, după un amplu proces de participare și consultare populară, va avea loc referendumul legislativ pentru un Cod nou și incluziv al familiei. Va fi un exercițiu de democrație directă autentică și putere efectivă a poporului cubanez.
Domnule președinte:
„Unitatea în diversitate” propusă de președintele de atunci Raúl Castro este posibilă în țările din Sud și în Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibe, care devine din ce în ce mai puternică și creează condițiile pentru ca regiunea noastră să avanseze către forme mai înalte de integrare și cooperare, bazată pe postulatele Proclamării Americii Latine și Caraibelor ca zonă de pace.
Suntem recunoscători pentru postura demnă asumată de mai multe țări din regiunea noastră în fața excluderilor arbitrare din forurile emisferice.
Ne reînnoim sprijinul și solidaritatea cu Republica Bolivariană Venezuela, cu președintele ei constituțional, Nicolás Maduro Moros și cu unitatea civic-militară a poporului său, în fața încercărilor de a destabiliza și submina ordinea internă a acelei țări surori. Respingem aplicarea măsurilor coercitive unilaterale împotriva Venezuelei.
Denunțăm încercările imperialiste de a destabiliza Guvernul de Reconciliere și Unitate Națională din Nicaragua. Reiterăm sprijinul nostru ferm pentru fratele poporului nicaraguan și președintele acestuia, Daniel Ortega.
Suntem solidari cu națiunile surori din Caraibe și sprijinim cererea lor legitimă de reparare pentru efectele dăunătoare ale colonialismului și sclaviei. Au nevoie și merită să primească un tratament echitabil, special și diferențiat.
Ne ratificăm angajamentul istoric față de autodeterminarea și independența poporului din Puerto Rico.
Haiti are nevoie de o contribuție specială din partea comunității internaționale pentru reconstrucția și dezvoltarea sa. Omenirea are o datorie față de acea Republică.
Susținem revendicarea legitimă a președintelui Alberto Fernández și a poporului Republicii Argentina pentru suveranitatea asupra Insulelor Malvine, Sandwich de Sud și Georgia de Sud și a spațiilor maritime din jur.
Ne exprimăm toată solidaritatea față de vicepreședintele argentinian, Cristina Fernández de Kirchner, care a fost victima unei hărțuiri judiciare și mediatice nedrepte și nefondate și a suferit recent o tentativă de asasinat.
Reiterăm angajamentul nostru ferm pentru pacea în Columbia. Dispoziţia manifestată spre pace a actualului preşedinte, Gustavo Petro, şi a părţilor implicate, merită sprijinul regiunii şi al comunităţii internaţionale.
Trebuie furnizate resursele necesare pentru a sprijini Agenda 2063 a Uniunii Africane, care stabilește foaia de parcurs pentru dezvoltarea acelui continent frate.
Susținem căutarea unei soluții pașnice și negociate la situația impusă Siriei și cerem încetarea interferențelor externe și respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a acesteia.
Susținem o soluție echitabilă, cuprinzătoare și de durată a conflictului din Orientul Mijlociu, care să garanteze exercitarea reală a dreptului inalienabil al poporului palestinian de a-și construi propriul stat în cadrul granițelor de dinainte de 1967, cu Capitala sa în Ierusalimul de Est, și sfârșitul ocupației israeliene a teritoriilor palestiniene ocupate.
Reafirmăm solidaritatea noastră invariabilă cu poporul saharaui.
Respingem măsurile coercitive unilaterale impuse Republicii Islamice Iran.
Condamnăm impunerea unor măsuri economice unilaterale neloiale împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și amestecul extern în afacerile acesteia.
Ne opunem amestecului în afacerile interne ale Republicii Belarus.
Reafirmăm respingerea noastră față de impunerea de sancțiuni unilaterale împotriva Federației Ruse.
Condamnăm campaniile nefondate de calomnie împotriva Republicii Populare Chineze și încercările de a leza integritatea teritorială și suveranitatea acesteia. Reiterăm sprijinul nostru neclintit pentru principiul Unei Singure Chine.
Susținem o soluție diplomatică serioasă, constructivă și realistă a războiului actual din Ucraina, prin mijloace pașnice și în conformitate cu normele Dreptului Internațional, care garantează securitatea și suveranitatea tuturor.
Domnule președinte:
Cuba va continua să-și ridice vocea pentru a respinge dominația și hegemonismul, măsurile coercitive unilaterale, blocadele genocide și pretenția de a impune lumii o cultură și un model unic.
Nu vom renunța niciodată la apărarea independenței, suveranității și autodeterminării popoarelor, fără amestec sau intervenție străină.
Pentru trecutul nostru glorios, pentru prezentul și viitorul noilor generații de cubanezi, sub conducerea președintelui Miguel Díaz-Canel, vom rezista creativ și vom lupta neobosit până când ne vom îndeplini visele de pace și dezvoltare cu echitate și dreptate socială pentru Cuba si pentru lume.
Mulțumesc foarte mult.
(Cuba Minrex)
Ar trebui ca Armenia sa paraseasca Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)* sau sa ramana? la ce pericole s-ar expune dacă ar pleca
Pentru politologul armean Tatul Hakobyan este clar că Rusia nu își îndeplinește obligațiile față de Armenia, dar retragerea din CSTO nu ar declanșa, oare, noi pierderi teritoriale și umane? se întreabă si argumentează acesta.
În ultimii 100 de ani de istorie armeană , au existat trei perioade distincte în care sentimentele anti-ruse au predominat în rândul armenilor. În toate cele trei cazuri, motivul acestor sentimente îl reprezintă pierderile teritoriale și umane suferite de Armenia, precum și cooperarea și eventualele acorduri cu Rusia, Azerbaidjanul și Turcia.
a) În primăvara anului 1920, Rusia bolșevică a dat o lovitură de stat în Azerbaidjan. Azerbaidjanul a devenit sovietic, în timp ce Armenia și Georgia și-au menținut independența până în primăvara anului 1921. La 10 august 1920, a fost semnat un acord între guvernele Armeniei și Rusiei la Tiflis, primul document diplomatic armeano-rus, al cărui cel mai punct important a fost următorul: „Trupele ruse ocupă zonele disputate: Karabakh, Zangezur și Nahicevan”. Aceasta a fost urmată de invazia kemaliților în Kars și în alte regiuni ale Armeniei. Există o convingere în istoriografia armeană că, în 1920, uriașele pierderi teritoriale ale Armeniei nu ar fi avut loc dacă nu ar fi fost cooperarea bolșevico-azerbaidjano-kemaliana împotriva Armeniei. În acele zile, prim-ministrul Armeniei, Hamo Ohanjanyan, a declarat că Rusia este un „stat deschis ostil” împotriva Armeniei.
b) În primăvara anului 1991, Uniunea Sovietică, în cooperare cu Azerbaidjanul, a efectuat operațiunea „Oghak”, în urma căreia au fost strămutate peste două duzini de sate din Artsakh (Nagorno Karabach), a fost efectuată o operațiune punitivă în Voskepar. Motivul pentru atitudinea anti-armeană a Moscovei și a primului și ultimului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, a fost că Azerbaidjanul a participat la referendumul pentru conservarea URSS, în timp ce Armenia a refuzat să voteze, iar în septembrie urma să organizarea unui referendum pentru independență.
c) Războiul de 44 de zile din 2020 și operațiunile militare ulterioare din zonele Tagher-Khtsaberd, Sotk-Khoznavar, Parukh și viitoarea invazie azeră a teritoriului armean, din 13-14 septembrie a acelui an au generat sentimente anti-ruse chiar și în rândul celor pro- Moscova. Există convingerea, în guvernul armean și în cercurile publice, că războiul dezastruos de 44 de zile nu s-ar fi întâmplat și nu ar fi avut consecințe atât de grave dacă Rusia și-ar fi îndeplinit obligațiile de alianță, fie în cadrul bilateral sau multilateral. Paralele sunt chiar trasate între 1920 și 2020, adică în ambele cazuri a existat un acord ruso-turco-azerbaidjan împotriva Armeniei și Artsakh-ului.
Astăzi, în cercurile publice și politice armene, se pune o întrebare: care este treaba Armeniei să rămână în CSTO, când această structură închide ochii la operațiunile militare ale Azerbaidjanului pe teritoriul suveran al Armeniei? Practic, statele membre CSTO sunt mai prietenoase cu Azerbaidjanul, care nu face parte din acea organizație, prin urmare Armenia ar trebui să iasă din acea structură, unde a fost unul dintre membrii fondatori din 1992.
După războiul ruso-ucrainean, este puțin probabil ca Armenia să primească garanții de apărare și securitate din partea Rusiei. Indiferent dacă Rusia nu dorește sau nu poate să-și îndeplinească obligațiile față de Armenia în temeiul CSTO și al Marelui Tratat din 1997, situația nu se schimbă. Cu acordul tacit al Rusiei, Azerbaidjanul efectuează deja invazii militare atât în Artsakh, cât și în Armenia, provocând pierderi umane și teritoriale semnificative.
Acțiunea Rusiei este puțin probabilă, dar pot exista, totuși, represalii. Rusia nu este atât de slabă încât să nu poată provoca alte daune Armeniei, direct sau prin medierea azeră. Prin urmare, în ceea ce privește părăsirea CSTO, trebuiesc calculate toate riscurile și pașii așteptați și neașteptați ai Rusiei.
În 1989-1990, spre deosebire de mișcarea de independență, mișcarea națională armeană nu a întreprins măsuri pentru retragerea Armeniei din URSS, temându-se de o reacție dură a Kremlinului. Poate că nici astăzi nu ar trebui să luăm măsuri drastice și să nu devenim instigatorii dezintegrarii OTSC care se prăbușește.
Trebuie să ne întrebăm, este CSTO de vină pentru situația noastră actuală? Să presupunem că nu suntem în CSTO, Azerbaidjanul ar continua operațiunile militare? Ar exista state care ar umple golurile de securitate și apărare ale Armeniei și, mai important, ar reduce poftele Azerbaidjanului și Turciei? Și dacă da, pentru cât timp?
Este posibil ca Rusia să-și extindă prezența militară la Syunik în cazul în care Armenia se retrage din CSTO? Avem informații complete despre care este poziția Rusiei cu privire la „Coridorul Zangezur” și viitorul Syunik, promovat agresiv de Azerbaidjan? Care poate fi legătura dintre prezența militară rusă în Artsakh și Syunik?
Calculele trebuie să fie foarte atente. Este clar că Rusia nu își îndeplinește obligațiile, dar retragerea noastră din CSTO nu ar declanșa, oare, noi pierderi teritoriale și umane? Atâta timp cât nu putem proteja Republica Armenia de posibile atacuri din partea Azerbaidjanului și a Turciei, ridicarea problemei părăsirii CSTO la nivel oficial nu va aduce noi dezastre în Armenia?
Și dacă facem paralele între 1920 și 2020, nu ar trebui să luăm în calcul și nașterea noului Comitet al Poporului Armenesc sub alt nume? Nu ar trebui să calculăm că Rusia este capabilă să dea o lovitură de catifea în Armenia, ca în noiembrie-decembrie 1920, și că nu îi lipsesc oamenii care o așteaptă deja în interiorul Armeniei?
Acestea sunt întrebările, încă fără răspuns, pe care, in mod retoric, le lansează analistul.
A consemnat Ciprian Pop
*Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (în rusă : Организация Договора о коллективной безопасности, Organizatsiya Dogovora o kollektivnoy bezopasnosti, ODKB)
Turcia vrea să organizeze negocieri între Federația Rusă și patru țări occidentale
Turcia nu refuză să creeze un proces de dialog între Ucraina și Federația Rusă. Ar vrea să organizeze discuții între Rusia și principalele patru țări occidentale: Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie.
Nu toate capitalele occidentale sunt încă familiarizate cu planul Turciei pentru negocieri patrulatere, dar acesta a fost deja trimis spre examinare în SUA, în special prin canale private, scrie editorialistul Milliyet, Ozay Şendir .
„Primul feedback despre plan de la personalități influente din Washington este pozitiv”, adaugă Shendir.
De asemenea, Turcia respectă voința Ucrainei și „a folosit întotdeauna canale deschise pentru a explica: războiul trebuie să se încheie în pace, în care nu va exista nicio amenințare cu utilizarea armelor nucleare”, a spus el.
Kremlinul consideră că acordurile încheiate cu Occidentul la sfârșitul Războiului Rece sub președinții Mihail Gorbaciov și Boris Elțin nu mai reflectă Rusia de astăzi.
Putin vrea să încheie un nou acord cu Occidentul , potrivit Turciei. "Ca urmare a unor astfel de negocieri, întreaga ordine liberală globală se va confrunta cu un test serios", a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Recep Erdogan, Ibrahim Kalin , citat de editorialist.
"Din câte înțelegem, Putin vrea să încheie un nou mare acord. Un nou acord cu Occidentul. O parte din el, desigur, se va aplica Ucrainei. Dar, problema cu adevărat importantă este un nou acord între Rusia și lumea occidentală", a mai spus demnitarul.
Președintele Federației Ruse , Vladimir Putin, s-a confruntat cu critici din partea cercului său apropiat din cauza războiului pe care l-a început împotriva Ucrainei, susțin alte surse.
Una dintre persoanele foarte apropiate lui și-a exprimat dezacordul cu președintele cu privire la desfășurarea războiului din Ucraina în ultimele săptămâni, scrie The Washington Post cu referire la sursele sale.
Potrivit publicației, dezacordurile dintre anturajul președintelui rus au fost chiar incluse în briefingul zilnic de informații al președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden .
Nemulțumirea exprimată de un membru din anturajul lui Putin a vizat ceea ce el a considerat ca fiind o gestionare defectuoasă a efortului militar și greșelile făcute de comandamentul militar al Rusiei.
Identitatea persoanei din interior nu a putut fi confirmată. Cu toate acestea, se remarcă faptul că numărul persoanelor pe care Putin le consideră asistenții apropiați este mic. Aceștia sunt, în principal, colegi de pe vremea serviciului său în KGB și cei pe care i-a întâlnit în anii 1990 ca viceprimar al Sankt-Petersburgului.
Mobilizarea în Rusia a dus, de asemenea, la tulburări interne, la incompetență birocratică și a forțat sute de mii de bărbați ruși să părăsească țara.
Potrivit secretarului de presă al lui Putin, Dmitri Peskov , există într-adevăr diferențe între liderii ruși, întrucât Putin se confruntă cu o decizie critică în ceea ce privește mobilizarea.
"Există dezacorduri cu privire la astfel de momente. Unii cred că ar trebui să acționăm diferit. Dar, toate acestea fac parte din procesul normal de lucru", a spus Peskov, citat de TASS si Komersant.
Comentând întrebarea dacă există dezacorduri în interiorul cercului lui Putin, secretarul de presă al președintelui a spus: „Există argumente de lucru: despre economie, despre desfășurarea unei operațiuni militare. Există dispute cu privire la sistemul de învățământ. Acest lucru face parte din normalitatea procesul de lucru, iar acesta nu este un semn al unui fel de scindare.”
În același timp, Peskov a negat informații că cineva din cel mai apropiat cerc al lui Putin îl provoacă pe șeful Kremlinului.
Oficialii ruși spun că decizia lui Putin de a se mobiliza este una dintre cele mai destabilizatoare și riscante din punct de vedere politic din cariera sa și ar putea duce la „instabilitatea regimului”.
"În toate aceste luni am auzit că jumătate din lume este de partea noastră. Dar, nici premierul indian, Narendra Modi , nici liderul chinez Xi Jinping nu susțin acum acest lucru", a spus un oficial rus.
Un alt oficial a spus că au existat „proteste” din partea șefilor comisiilor parlamentare cu privire la modul în care președintele și armata conduc războiul – „de ce armata nu este aprovizionată corespunzător, de ce campania nu decurge așa cum ar trebui”.
Potrivit unui înalt oficial european de securitate, în interiorul Kremlinului, Putin este considerat încăpățânat și obsedat de Ucraina.
Doi oameni de afaceri ruși care sunt în contact cu oficiali politici și-au exprimat aceste sentimente. Se spune că săptămânile următoare ar putea fi decisive pentru a determina viitorul lui Putin și decizia pe care o va lua cu privire la război. Dacă Rusia nu își oprește pierderile, vor începe luptele interne, lucru care va fi un punct de cotitură.
"Toată lumea caută semne că Rusia se destramă și vedeți tensiuni interne. Dar, Rusia este acum în război și continuă să lupte. Nu am văzut nimic contrariu", spune un înalt oficial baltic.
Anterior, șeful politic al Ceceniei, Ramzan Kadyrov , a criticat public conducerea militară și politică a Rusiei pentru pierderea orașului Liman, în regiunea Donețk. Kadyrov și-a îndreptat criticile asupra comandantului Districtului Militar Central, generalul colonel Aleksandr Lapin , și l-a acuzat pe șeful Statului Major General, generalul de armată Valery Gerasimov , că a acoperit eșecurile lui Lapin la Liman. Evgheni Prigojin , fondatorul companiei de securitate privată „Wagner”, l-a susținut pe Kadyrov.
Ei au mai afirmat că Rusia trebuie să „ocupe” cele patru regiuni anexate prin toate mijloacele disponibile, inclusiv cu arme nucleare de mică putere. Cu astfel de declarații, Kadyrov și Prigojin subminează conducerea lui Vladimir Putin în Rusia, cred analiștii militari americani.
Între timp, vina pentru incapacitatea Rusiei de a desfășura în mod corespunzător „mobilizarea parțială” este transferată asupra comisarilor militari . Pentru prima dată după anunțul mobilizării, comisarul militar al regiunii Magadan, Sergei Baranovskyi a fost demis . Mai târziu, Yury Laik a fost înlăturat din postul de comisar militar al teritoriului Khabarovsk .
A consemnat Ciprian Pop, pe baza informațiilor din presa occidentală si din publicații rusești de limba engleza
China: "un pact delicat cu o Rusia izolată", este părerea exprimată in raport public, in octombrie, de către serviciul de informații elvetian
Șeful Statului și Partidului, Xi Jinping, ar putea, în cadrul celui de-al 20-lea Congres al Partidului de la sfârșitul anului 2022 și al congresului popular care va urma, să-și prelungească mandatul dincolo de deceniul obișnuit. Partidul îl prezintă pe președintele Xi drept singurul lider capabil să conducă China la statutul de superputere în aceste vremuri de criză. Cu această ocazie, congresul va reînnoi și cele mai influente organe de partid. Președintele Xi va folosi această oportunitate pentru a promova "loialiștii" și pentru a stabili noi accente politice. În statele occidentale, eșecul Chinei de a condamna invazia rusă a Ucrainei va întări opinia împotriva Republicii Populare și va da un impuls forțelor politice care fac eforturi pentru o mai mare confruntare cu Beijingul. Orientarea ideologică a Chinei va deveni, astfel, o zonă de tensiune din ce în ce mai centrată pe relațiile comerciale strânse dintre aceasta și statele occidentale. Față de lumea exterioară, China va continua să se prezinte ca un observator neutru al războiului din Ucraina, o țară care este dedicată păcii și își relaxează ocazional cooperarea cu Rusia din motive tactice. Pe plan intern, Partidul Comunist Chinez își va menține retorica și propaganda pro-rusă; el va transfera întreaga responsabilitate pentru război către Statele Unite și NATO" este parerea analistilor serviciilor secrete elvetiene.
Prin urmare, competiția sistemică cu Statele Unite și statele occidentale se va intensifica, iar perspectivele unei colaborări funcționale pentru a rezolva provocările globale se vor întuneca. De asemenea, este puțin probabil ca China să se îndepărteze de Rusia – tot din cauza perspectivei de a obține materii prime ieftine. Pentru China, Statele Unite rămân principala provocare externă. Oficialii guvernamentali chinezi consideră strategia Indo-Pacifica a Statelor Unite ca fiind la fel de periculoasă ca strategia NATO de a se extinde spre est, în Europa.
O dizolvare a parteneriatului strategic cu Rusia nu ar elimina sau reduce zonele de conflict cu Statele Unite. Când vine vorba de revendicările sale teritoriale, China respiră profund si pe termen lung: abordarea sa în Marea Chinei de Sud arată, într-un mod exemplar, modul în care își impune determinarea, rămânând în permanență sub pragul escaladării care duce la un conflict armat. Această strategie, China o va aplica și în alte conflicte. Forțele armate chineze, ca urmare a reformei și modernizării lor continue, vor fi din ce în ce mai încrezătoare și vor putea fi angajate de la distanță din China continentală, pe o bază ad-hoc, în scopuri de politică externă și de securitate. Dar, China va continua să încerce să evite confruntările militare. Presiunea pe care o exercită asupra Taiwanului continuă să crească, dar se bazează în primul rând pe mijloace economice și diplomatice în paralel cu o întărire a amenințării militare. Deocamdată, însă, o invazie militară reușită a insulei – având în vedere și cursul invaziei ruse a Ucrainei – rămâne încă o provocare prea mare pentru Armata Populară de Eliberare si, ca atare, nu este un pericol, conchid serviciile secrete de la Berna.
A consemnat Ciprian Pop
Coreea de Nord a lansat din nou rachete către Japonia
Coreea de Nord a lansat rachete, după ce Coreea de Sud și Statele Unite au finalizat exerciții care implicau un portavion american.
Pe 9 octombrie, Coreea de Nord a tras din nou două rachete balistice cu rază scurtă de acțiune de pe coasta sa de est către Marea Japoniei.
În ultimele două săptămâni, aceasta este a șaptea lansare de rachetă de către Coreea de Nord.
Potrivit ministrului japonez al Apărării, Ino Toshiro , prima rachetă a fost lansată în jurul orei 1:47 a.m., ora Japoniei, iar a doua - șase minute mai târziu, precizează agenția Kyodo.
Au zburat pe o distanță de aproximativ 350 km, atingând o înălțime maximă de 100 km. Rachetele au căzut în Marea Japoniei în afara zonei economice exclusive a Japoniei.
„Oficialii din Capitala sud-coreeană au spus că creșterea lansărilor de rachete de către Coreea de Nord poate indica faptul că țara este mai aproape ca niciodată de reluarea testelor nucleare pentru prima dată din 2017. Pregătirile au fost observate la locul de testare de câteva luni”, se arată în comunicatul ministerului apărării sud-coreean, preluat de agenția statală de presă Yonhap.
Reamintim ca, pe 6 octombrie, Coreea de Nord a lansat două rachete balistice în direcția Mării Japoniei. Racheta lansată a căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei.
Pe 4 octombrie, Tokyo a anunțat că o rachetă nord-coreeană a survolat Japonia și a căzut în Oceanul Pacific.
A consemnat Ciprian Pop
Mossad-ul ar fi dejucat 12 atacuri împotriva israelienilor în Turcia în ultimii 2 ani
Binecunoscuta structură de informații externe a Israelului, Mossad, a contribuit la contracararea a 12 atacuri teroriste împotriva israelienilor, în Turcia, în ultimii doi ani, informează Canalul 12 israelian.
Raportul preluat de The Times of Israel a atribuit meritul legăturilor Mossad-ului cu Organizația Națională de Informații (MIT) a Turciei, despre care a spus că s-a consolidat în ultimii ani, în ciuda relațiilor diplomatice tensionate dintre cele două țări.
Cele mai multe dintre comploturi au fost legate de gruparea teroristă Statul Islamic și au vizat oameni de afaceri și alți israelieni din Turcia, potrivit sursei citate.
Aceeași sursă mai semnalează și că Israelul ar fi dejucat planul iranian de asasinare a unui diplomat israelian aflat la post în Turcia
Canalul 12, a indicat că delegații de înalți oficiali israelieni au călătorit în Turcia în ultimele luni.
Rețeaua a speculat că , de la preluarea mandatului, șeful Mossadului, David Barnea, ar fi fost, personal, de mai multe ori la Ankara și că supraveghează personal legăturile de informații cu Turcia.
Potrivit raportului, oamenii de afaceri israelieni au fost sfătuiți recent să-și schimbe rutina și să fie deosebit de precauți de teamă că ar putea fi vizați.
Presa turcă a raportat vineri că serviciile turcești și israeliene au dejucat un complot iranian de asasinare a lui Yair Geller, un om de afaceri israelian, ca răzbunare pentru asasinarea în 2020 a savantului nuclear Mohsen Fakhrizadeh.
Presupusul complot a fost cea mai recentă încercare a Iranului de a asasina un om de afaceri israelian în străinătate. În noiembrie anul trecut, autoritățile cipriote au depus acuzații împotriva a șase suspecți pentru presupuse planuri de a ataca ținte israeliene în Capitala insulei mediteraneene.
A consemnat Ciprian Pop
Azerbaidjanul își va dubla exporturile de gaze către Uniunea Europeană
Potrivit memorandumului semnat cu UE, exporturile de gaze către Europa se vor dubla cel puțin în următorii ani.
Anul acesta, Azerbaidjanul va crește exporturile de gaze către Europa cu cel puțin 30-40%.
Azerbaidjanul implementează propriile proiecte energetice de mulți ani. În același timp, situația geopolitică actuală din lume a crescut brusc cererea de resurse ale țării, a declarat președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, într-un interviu la Praga, unde se află la summit-ul Comunității Politice Europene.
"Soarta a decis ca astăzi, când toate proiectele noastre sunt gata, cererea de gaze în Europa va crește. Creșterea exporturilor va necesita investiții semnificative, dar țara este pregătită pentru asta", a spus el.
Potrivit memorandumului semnat cu UE, exporturile de gaze către Europa se vor dubla cel puțin în următorii ani.
"Dacă anul trecut a fost de 9 miliarde de metri cubi, atunci în 2027 va fi de cel puțin 18 miliarde de metri cubi, sau chiar mai mult. Numim doar acele cifre de care suntem complet siguri. Dar, sunt sigur că vor fi mai multe", a adăugat Aliyev.
El este sigur că Azerbaidjanul va deveni un partener energetic strategic important nu numai pentru Europa, ci și pentru întreaga lume.
Germania și Danemarca și -au unit forțele pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Țările au convenit să construiască un hub de energie eolian numit „Bornholm Energy Island” în Marea Baltică.
Furnizorul german de rețea 50Hartz și omologul său danez Energinet vor împărți costurile hub-ului de energie eoliană, precum și profiturile din acesta. Țările baltice și Polonia se vor putea alătura proiectului deja după lansarea hub-ului.
A consemnat Ciprian Pop
Serviciile de informații din Canada au spus dacă Rusia va putea recuceri teritoriile eliberate de forțele armate
Forțele armate ale Ucrainei continuă o contraofensivă de succes. Informații despre eliberarea teritoriilor din est și sud apar aproape în fiecare zi.
Rusia nu are suficiente resurse pentru a lansa o contraofensivă și a reocupa teritoriile eliberate ucrainene. Armata rusă este epuizată, deci este limitată în acțiunile sale. Acest lucru a fost anunțat de serviciile de informații militare canadiene, pe Twitter, pe 5 octombrie.
"Este foarte probabil ca succesele actuale ale Ucrainei să fie de lungă durată. Din cauza epuizării și a oportunităților foarte limitate de reaprovizionare, forțele ruse nu au capabilitățile de a lansa o contraofensivă", se arată în recenzia structurii de informații militare a Canadei.
Se observă că abia în ultimele zile, forțele ucrainene i-au împins pe ocupanții din unele zone ale frontului din regiunea Herson cu peste 20 de km.
„Forțele ruse de la nord de râul Nipru sunt într-o poziție din ce în ce mai amenințată, iar succesele ucrainene ulterioare în această regiune în săptămânile următoare nu vor surprinde”, au subliniat canadienii.
Din dimineața zilei de 6 octombrie, armata ucraineană avansează rapid în regiunea Herson, împingând forțele de ocupație ale Rusiei. Harta operațiunilor militare mărturisește succesele soldaților ucraineni din zona Herson . Judecând după aceasta, Forțele Armate ale Ucrainei au eliberat Novogrigorivka, regiunea Herson. Trifonivka și Novovasylivka sunt, de asemenea, readuse sub controlul Forțelor Armate ale Kievului, potrivit, de aceasta data, unei actualizări publice, pe site despre situația de pe front, publicată de serviciile de informatii britanice si la care face referire presa londoneza.
Ciprian Pop
Banca Mondială a făcut o prognoză dezamăgitoare pentru economia din Ucraina
Economia Ucrainei, pe fondul războiului, va scădea cu 30%. O redresare treptată ar trebui să fie așteptată nu mai devreme de anul viitor, prezice Banca Mondială.
Ucraina se confruntă cu o criză economică din cauza războiului început de Federația Rusă. Țara va avea, în continuare, nevoie de sprijin financiar uriaș, a declarat președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) , Odile Renaud-Basso , pe 7 octombrie . Creșterea economică este de așteptat să se reia în 2023, dar va fi slabă, scrie si Foreign Policy.
„Scopul principal al BERD în Ucraina este de a ajuta economia reală, adică de a restabili și de a sprijini funcționarea căii ferate, rețelele electrice și furnizarea de resurse energetice”, a spus ea.
Pentru ca economia Ucrainei să supraviețuiască, este nevoie de asistență lunară de 3-3,5 miliarde de dolari.
„Există temeri de recesiune în SUA și UE, așa că oferirea unui astfel de sprijin va fi o provocare”, a explicat Renault-Basso.
Anul viitor, Ucraina plănuiește să primească aproape 38 de miliarde de dolari de la FMI, Statele Unite și Uniunea Europeană pentru a acoperi deficitul bugetului de stat. Până la sfârșitul acestui an, Ucraina va primi 1,4 miliarde de dolari de la FMI.
De la începutul agresiunii ruse pe scară largă împotriva Ucrainei, bugetul a primit cele mai multe fonduri de la partenerii occidentali. Săptămâna trecută, Cabinetul de Miniștri a aprobat proiectul bugetului de stat pentru 2023.
Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a purtat discuții cu Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional. Ei au convenit cu privire la începerea misiunii fondului în octombrie.
Ciprian Pop
Schimbări la vârful conducerii militare în Federația Rusă: Putin l-a înlocuit pe comandantul Districtului de Est
Rustam Muradov a devenit noul comandant al Districtului Militar de Est .
Anterior, el a condus trupele rusești în Donbasul ocupat.
Rustam Usmanovich Muradov a fost numit comandant al Districtului Militar de Est – unul dintre cele mai puternice districte militare din țară. Muradov a câștigat experiență de luptă în Cecenia și Siria.
Invadatorii ruși din Ucraina sunt conduși de patru generali. Numele unuia dintre ei a fost dezvăluit de ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Shoigu în timpul așa-zisei inspecții în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei. Ar fi vorba despre generalul locotenent Andriy Sychevy , care conduce grupul Zahid.
De asemenea, se știe că gruparea rusă „Est” este condusă de generalul locotenent Rustam Muradov , „Sudul” de generalul de armată Serghei Surovikin, „Centrul” de generalul colonel Alexandr Lapin.
A consemnat Ciprian Pop
Prim-ministrul Estoniei, Kaia Kallas, a anunțat un nou ajutor pentru Forțele Armate ale Kievului
Estonia va aproba un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina pentru combaterea agresiunii ruse.
Țara va lua o decizie relevantă la mijlocul lunii octombrie. Acest lucru a fost anunțat de prim-ministrul Estoniei, Kaia Kallas, pe Twitter, pe 7 octombrie.
Ea a subliniat că Forțele Armate ale Ucrainei se află în prezent într-un „val de succes” în procesul de eliberare a teritoriilor capturate de Rusia. Prin urmare, chiar acum „toți trebuie să facem și mai mult pentru ca ei să-și poată elibera teritoriile”, a spus ea.
"Săptămâna viitoare, Estonia va decide asupra unui nou pachet de ajutor militar. Vom oferi Ucrainei mai multă muniție, echipamente de iarnă și echipament personal", a scris ea.
Kallas a remarcat că apelul ei către țările UE de a înarma Ucraina cât mai puternic și cât mai repede posibil este „clar”.
La întâlnire, Guvernul Estoniei a decis să ofere ajutor militar suplimentar Ucrainei. Pachetul de ajutor va include mortiere și arme antitanc. De asemenea, cu ajutorul Germaniei, va ajunge în Ucraina un spital de campanie.
Estonia a transferat Ucrainei echipamente militare în valoare de aproape 250 de milioane de euro, inclusiv sisteme de rachete antitanc Javelin, obuziere, mine antitanc, lansatoare de grenade antitanc, mortiere, pistoale, muniție, vehicule, echipamente de comunicații, echipamente medicale, echipamente de protecție individuală. , etc.
A consemnat Ciprian Pop
Prim-ministrul Finlandei a spus cum se va pune capăt războiului din Ucraina
Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a subliniat că ocupanții ruși ar trebui să părăsească Ucraina. Sfârșitul războiului din Ucraina va fi doar retragerea armatei ruse, a spus ea.
Acest lucru a fost raportat de corespondentul la Bruxelles al companiei finlandeze de radiodifuziune YLE, Richard Husu.
Jurnaliștii au întrebat-o care ar putea fi „ieșirea din conflict”.
„Ieșirea din conflict este atunci când Rusia părăsește teritoriul Ucrainei”, a spus ea.
Prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal s-a întâlnit la Kiev cu prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin.
Ei au convenit asupra asistenței Finlandei în reconstruirea Ucrainei.
Finlanda va fi implicată în restaurarea infrastructurii Ucrainei folosind tehnologii avansate și parametri europeni. De asemenea, va participa la reconstrucția orașelor ucrainene.
Ciprian Pop
"Pot ataca din nou Kievul": generalul al forțelor armate ucrainene a evaluat posibilitatea unui atac asupra Capitalei
"Forțele armate ale Ucrainei monitorizează îndeaproape granița de nord. Un atac repetat asupra Kievului de către ocupanții ruși împreună cu aliații lor din Belarus este foarte posibil. Dar, pentru aceasta, trebuie mai întâi să creeze un grup care va trece la ofensivă. Va dura două până la trei luni pentru ca inamicul să formeze un grup de numărul necesar", a declarat general-locotenent și comandantul forțelor combinate ale forțelor armate ale Ucrainei, Serhiy Naev într-un interviu pentru ICTV Facts.
Nayev a menționat că Statul Major General nu respinge opțiunea unei a doua încercări de a lua Kievul. Dar, acum, Capitala este protejată mult mai bine decât în februarie, rușii vor trebui să adune un număr mult mai mare de forțe pentru a o asalta.
Belarusul poate ataca Ucraina dacă primește o astfel de comandă de la Federația Rusă, dar din nou, va trebui să adune forțe pentru aceasta. Cu toate acestea, Forțele Armate, la rândul lor, urmăresc îndeaproape situația și vor lua măsuri dacă va fi necesar. În prezent, componența trupelor Belarusului la graniță nu se schimbă.
Între timp, Belarusul continuă să ofere asistență ocupanților ruși. Abia în primele șapte zile ale lunii octombrie, Minskul a trimis în Rusia aproximativ 30 de vagoane cu muniție.
În general, amenințarea la adresa Ucrainei din partea Belarusului rămâne până la sfârșitul anului . O nouă ofensivă a Belarusului nu poate fi exclusă, deoarece Federația Rusă va trimite acolo unități militare mobilizate, potrivit mai multor rapoarte de presa din ultimele doua saptamani.
A consemnat Ciprian Pop
"Nu există semne că China va ajuta Federația Rusă", o spune Departamentul de Stat al SUA
Departamentul de Stat al SUA nu vede semne că Beijingul se pregătește să-l ajute pe președintele rus, Vladimir Putin, în războiul său împotriva Ucrainei.
De asemenea, nu există semne că Rusia ar ajuta la eludarea sancțiunilor, relatează CNN citându-l pe purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price .
„Până acum, nu am văzut nimic care să indice că RPC adoptă o abordare diferită în ceea ce privește asistența în materie de securitate, când vine vorba de eforturile de a ajuta Rusia în mod sistematic să evite sancțiunile”, a spus Price.
SUA „continuă să observe” ce face China în legătură cu Ucraina.
Departamentul de Stat consideră că, din observațiile ministrului chinez de externe, Wang Yi , se poate concluziona că China simte „o anumită îngrijorare cu privire la ceea ce face Rusia în Ucraina”.
Republica Populară Chineză sprijină toate eforturile internaționale care contribuie la soluționarea pașnică a crizei din Ucraina.
Beijingul este în favoarea negocierilor între părți și a unei soluții care să țină cont de „preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor”, a declarat ministrul chinez de externe, Wang Yi, în timpul unui discurs la Adunarea Generală a ONU.
A consemnat Ciprian Pop
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un fond special pentru Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat crearea unui fond special în valoare de 100 de milioane de euro de către Uniunea Europeană.
Cu ajutorul acestui fond, Ucraina va putea achiziționa direct echipament militar. Macron a anunțat acest lucru vineri, la o conferință de presă, la Praga, unde a avut loc o reuniune informală a Consiliului European, a informat publicația franceză Le Figaro.
„Acest fond ne va permite să continuăm să furnizăm arme defensive”, a spus Macron.
Cu ajutorul fondului, Ucraina va putea cumpăra direct de la producători echipamentele de care are cea mai mare nevoie pentru a-și susține eforturile militare, a spus președintele francez.
Franța negociază cu Danemarca transferul obuzierelor Caesar, care au fost achiziționate de Danemarca, la nevoile Ucrainei.
"Orice ar fi, suntem pregătiți să o facem și suntem, de asemenea, pregătiți să cofinanțam. Acest lucru ne-ar permite să livrăm mai multe unități din acest sistem de artilerie, șase în total", a spus Macron.
UE va aloca 2 miliarde de euro în asistență macrofinanciară Ucrainei în viitorul apropiat.
Ieri, blocul a adoptat cel de-al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. A stabilit prețul maxim pentru petrol și produse petroliere.
A consemnat Ciprian Pop
Companiile din Cuba și SUA sunt de acord asupra transportului de mărfuri
Companiile Aerovadero SA și Maravana Cargo, din Cuba și Statele Unite, vor lucra începând de astăzi în transportul de mărfuri necomerciale, sporind astfel facilitățile între cele două țări.
Prin intermediul unui contract, semnat în ultima zi a Târgului Internațional de Transport, distanțele și termenele de livrare vor fi scurtate către clienții finali ai mărfurilor necomerciale care provin din SUA si destinate Cubei, în special cele trimise de rezidenții cubanezi de acolo.
Președintele Maravana Cargo, Alejandro Martínez a explicat că sunt o companie care a fost creată de doar doi ani și acum își concentrează posibilitățile pe a garanta clienților din Statele Unite sosirea transporturilor lor cu cea mai mare siguranță, devenind un operator însemnat pentru destinatarii cubanezi.
La randul sau, Directorul general al Aerovadero, Mayelin Gotera, a declarat pentru agenția națională cubaneza de stiri Prensa Latina că acest tip de contract le permite să extindă portofoliul de clienți pe toate piețele pe baza aprobării livrării din ușă în ușă a pachetelor de marfă de familie, în special cele din Statele Unite, cu o creștere semnificativă în ultimii ani.
Aerovadero își asumă, cu această alianță, a afirmat el, angajamentul și responsabilitatea de a efectua livrări în cel mai scurt timp posibil, ca și cu alți expeditori cu care au fost semnate recent acorduri, cu certitudinea că fiecare colet va ajunge la destinatar fără deteriorare, manipulare și în cel mai scurt timp posibil, care este o modalitate de a câștiga credibilitate.
Pentru a atinge acest obiectiv, ei lucrează cu peste 23 de companii mici și mijlocii din toată țara, lucrători independenți și companii de stat dedicate, astfel încât oamenii din Cuba să primească pachete, deoarece în multe cazuri, aceste servicii sunt utilizate pentru medicamente și alte produse extrem de sensibile.
El a subliniat că a fost aprobat și transportul maritim, dar a clarificat că punctul forte al Aerovaradero va fi în continuare transportul aerian, astfel încât această alternativă să fie bine reglementată pentru încărcături foarte voluminoase și cu specificații.
Gotera a remarcat că, în prezent, creează și alte alianțe strategice pentru extinderea tuturor facilităților, pe lângă reducerea tarifelor în corespondență cu reducerea taxelor vamale aprobate de țară, cu scopul de a fi in beneficiul clienților având în vedere limitările și disponibilitatea redusă a mărfurilor produse pe piața internă.
La Târgul Internațional de Transport și Logistică, care s-a încheiat vineri, au participat și alți expeditori, furnizori și companii de logistică cu sediul în Florida sau cu reprezentare în Havana, precum ASC International, Crowley Maritime Corporation și APA Sky Air.
A consemnat Ciprian Pop
Japonia își redeschide ambasada la Kiev după șapte luni de închidere
Prin intermediul ambasadei sale, Japonia intenționează să îmbunătățească coordonarea cu alte națiuni membre ale G7, cu scopul de a ajuta la reconstruirea Ucrainei, distrusă de războiul cu Rusia.
Japonia și-a redeschis ambasada de la Kiev miercuri (05.10.2022) după șapte luni de închidere din cauza invaziei ruse a Ucrainei, după cum a confirmat Ministerul Afacerilor Externe japonez, care a spus că, deocamdată, personalul va fi minim.
Ambasada va funcționa ca un birou de informare și cu personal mai puțin decât de obicei „pentru a garanta securitatea”, dar activitățile consulare pentru deservirea cetățenilor japonezi din zonă vor continua să fie efectuate din Polonia, a confirmat Ministerul de Externe într-un comunicat publicat astăzi.
Personalul ambasadei fusese transferat la un birou temporar de legătură înființat în orașul istoric ucrainean Lviv, în martie trecut, dar pe măsură ce războiul s-a intensificat, au fost nevoiți să părăsească țara la sfârșitul acelei luni.
Prin intermediul ambasadei, Japonia intenționează să îmbunătățească coordonarea cu alte națiuni G7 cu scopul de a ajuta la reconstruirea Ucrainei, după ce restul țărilor grupului - Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Statele Unite - și-au redeschis. ambasade acolo vara aceasta.
Redeschiderea misiunii diplomatice vine la o zi după ce Japonia a ordonat unui diplomat de la consulatul rus din Sapporo (nordul țării) să părăsească țara în următoarele șase zile, ca răspuns la recenta expulzare de către Rusia a consulului japonez de la Vladivostok.
Ministrul japonez de externe Yoshimasa Hayashi a semnalat, citat fiind astăzi de agenția Kyodo, că țara sa a decis să-l numească pe diplomat persona non grata după ce autoritățile ruse l-au reținut timp de trei ore pe consulul Motoki Tatsunori la Vladivostok, acuzându-l de spionaj.
Incidentul, în timpul căruia Tatsunori a fost legat la ochi și brațele legate în timp ce era interogat, a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, iar Hayashi a criticat procedura „coercitivă” la care a fost supus și a negat acuzațiile.
Tatsunori s-a întors în Japonia săptămâna trecută după ce a fost expulzat din țară, aspect care a coincis cu impunerea de noi sancțiuni de către arhipelag Moscovei pentru conflictul menționat anterior.
De la începutul conflictului, Japonia a impus sancțiuni asupra comerțului cu Rusia, precum interzicerea exportului de materiale legate de industria militară sau de arme chimice sau importul de produse de lux și a înghețat, de asemenea, bunurile cetățenilor federației, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin în fruntea listei.
Ciprian Pop
Agențiile de informații cer parchetului Uruguayului să facă lumină într-o tenebroasă speță cu pașapoarte falsificate
Parchetul de la Montevideo a înmânat luni, 3 octombrie, Interpolului, o primă listă a cetățenilor ruși care au obținut pașapoarte, datorită fostului custode al președintelui Lacalle Pou, Alejandro Astesiano. S-a confirmat, însă, că și agențiile de informații din mai multe țări doresc ca această listă să fie publică, pentru a afla dacă există ruși care folosesc pașapoarte uruguayene, relatează presa din țara latino-americană.
Diferite sume pentru tipărirea pașapoartelor care, în unele cazuri, au ajuns la 10.000 de dolari
Un notar public din Capitală țării s-ar fi aflat în spatele procesării, vizând, mai întâi, legalizarea certificatului de naștere și procesarea pașapoartelor. Un rus făcea parte din schemă, ca traducător și tot el a negociat sumele. Ancheta procuraturii avansează acum în a cunoaște la ce intenționau acești cetățeni ruși să folosească un pașaport uruguayan, pentru că suspiciunea este că au fost folosiți pentru a intra în Europa.
„Și aici intrăm în alt domeniu”, a spus jurnalistul uruguayan Emiliano Cotelo la programul său "En Perspectiva", comentând și analizând panoplia de știri pe această temă care, de aproape o săptămână, sunt pe prima pagină a ziarelor locale. Se cunoaște cum se desfășura demersul, adică care era serviciul oferit cetățenilor ruși: un certificat de naștere falsificat pentru ca aceștia să aibă strămoși uruguayeni și să poată procesa cetățenia uruguayană și, odată cu aceasta, să primească pașaportul, apărând ca cetățeni ai acestei țări.
Una dintre preocupările Guvernului este impactul internațional al reputației Uruguayului. Producătorii emisiunii En Perspectiva știu că există interogări de la agențiile de informații străine pentru ca țara latino-americană să raporteze cine sunt rușii care au procesat documentație uruguayană cu documente false.
O ipoteză: spionii ruși ar fi cei care au accesat pașapoartele uruguayene
„Există îngrijorare în rândul agențiilor de informații străine pentru că există suspiciunea că aceste pașapoarte sunt folosite de agenții de informații ruși care folosesc aceste pașapoarte în diferite părți ale lumii”, a spus jurnalista Romina Andeoli în cadrul programului.
Pentru jurnalistă, această criză are „un tipar rusesc” într-un context ca cel actual, cu războiul dintre Ucraina și Rusia. „E puțin incomod, nu-i așa?”, a spus jurnalista. Deși nu este nimic dovedit, alarmele au fost deja trase de serviciile de informații străine, care fac acum demersul pe lângă autoritățile de la Montevideo.
O altă ipoteză, mai liniștitoare, este utilizarea documentației uruguayene pentru a se sustrage sancțiunile europene împotriva cetățenilor ruși, în contextul conflictului de război ruso-ucrainean, de către unii oligarhi sau simplii oameni de afaceri ruși.
Acestea sunt unghiurile sau extremele în care ar fi mers până acum această acțiune, a cărei dimensiune a "clientelei" este încă un mister și face obiectul investigațiilor.
A consemnat Ciprian Pop
Cuba comemorează în această zi de toamna, 6 octombrie Ziua Victimelor Terorismului de Stat, în care aduce un omagiu celor peste 3.400 de compatrioți care au murit în urma agresiunilor din Statele Unite
Data comemorează explozia în timpul zborului a unei aeronave aparținând companiei Cubana de Aviación cu 73 de persoane la bord, după un atac cu explozibili orchestrat în 1976 de celebrii teroriști Luis Posada Carriles (1928-2018) și Orlando Bosch (1926-2011), amandoi în serviciu Agenției Centrale de Informații (CIA)
Evenimentul, cunoscut sub numele de Crima din Barbados, a luat viața celor 24 de membri ai echipei de tineret de scrimă, care se întorceau în țara lor după ce au concurat cu succes la al IV-lea Campionat din America Centrală și Caraibe al acestui sport, desfășurat în Venezuela. În total, 57 de cubanezi, 11 guyanezi și cinci coreeni au murit in explozia avionului de linie.
Este prânzul zilei de 6 octombrie 1976 și, la bordul aeronavei Cubana de Aviación DC-8, aflată pe pista de pe aeroportul Seawell din Barbados, pornirea motoarelor reduce temporar la tăcere agitația tinerilor sportivi cubanezi care tocmai câștigaseră toate medalii de aur la recent încheiatul campionat de scrima din America Centrală și Caraibe, desfășurat în Venezuela.
De asemenea, pe zborul cu indicativul CUT-455 călătorea si al doilea un echipaj al companiei Cubana care era în rotație în Barbados, oficiali, directori tehnici și alt personal care se întorcea în țară. La 12 și 15, aeronava își ridică cele aproape 140 de tone de pe asfalt și decoleaza, făcând o viraj la dreapta pentru a se îndrepta spre Jamaica, ultima oprire înainte de a pleca spre Havana.
La ora 12:23, are loc prima explozie în habitaclu și căpitanul Wilfredo Pérez transmite SOS turnului de control Seawell și, la bord, izbucnește un incendiu. Imediat după aceea, echipajul anunță că se întoarce și cere, de urgență, permisiunea de aterizare.
Se pot imagina momentele groaznice pe care le-au trăit pasagerii CUT-455, în cele șapte minute pe care le mai aveau, pentru că la ora 12:27, la patru minute de la prima detonare, a avut loc o alta, de data aceasta în zona toaletei aeronavei, în secțiunea de coadă, condamnând pe toată lumea la moarte instantanee și violentă, ulterior aeronava plonjează in mare, flacarile si exploziile fiind auzite si văzute de pescarii de langa coasta.
Aproape paralel cu comunicarea dezastrului către autoritățile cubaneze de către compania aeriană și cu notificarea oficială către rudele celor decedati, în Barbados încep investigații pentru a clarifica ceea ce în mod clar pare a fi un act terorist, cel mai grav suferit de Cuba de la explozia navei comerciale franceze La Coubre, în portul Havana, la 4 martie 1960.
Pe 6 octombrie, este creată o comisie de investigație care călătorește în Barbados pentru a ajuta autoritățile să clarifice faptele. Pe 14 octombrie, rămășițele cubanezilor, care au mai putut fi recuperate sunt transferate la Havana, organizandu-se o ceremonie solemnă la baza monumentului lui Martí din Plaza de la Revolución.
Între timp, în Port of Spain, capitala Statului Trinidad, sunt arestați venezuelenii Hernán Ricardo Lozano și Freddy Lugo, care, mai mult decât suspect, se îmbarcaseră în avionul cubanez din Trinidad și Tobago și au aterizat în Barbados, a cărui primă acțiune a fost să meargă la ambasada SUA și, apoi, își cheamă tutorii Luis Posada Carriles și Orlando Bosch la Caracas.
S-a stabilit că Lugo și Ricardo erau membri ai CIA de cel puțin șase ani. Ulterior s-a aflat că ambii au fost implicați în mai multe acțiuni teroriste împotriva unor ținte legate de Cuba în mai multe țări din Caraibe.
În timp ce prim-ministrul Statului Barbados, Tom Adams, denunță la ONU că distrugerea avionului cubanez a fost un act de terorism, iar șefii de stat din Venezuela, Guyana și alte țări au condamnat acțiunea criminală, SUA solicită autorităților din Barbados permisiunea de a participa în anchete, lucru negat.
Prin acordul unanim al țărilor legate de această afacere, se decide ca Lugo și Ricardo să fie deportați în Venezuela, care are loc pe 26 octombrie. Pe 28 octombrie, în Bridgetown a început ancheta publică asupra dezastrului, care a durat până la 3 decembrie 1976.
Până atunci, teroriștii de origine cubaneză Luis Posada Carriles și Orlando Bosch Ávila — și alte trei persoane — au fost deja reținuți la Caracas politia locala, ocazie cu care li se confiscă acestora probe și echipamente legate de incident.
Procesul, care a început la începutul lunii noiembrie 1976, a fost un eșantion de trucuri politice, manevre și încercări de a împiedica îndeplinirea justiției, cu interferență vădită a unor elemente de dreapta locală și a Guvernului Statelor Unite.
Un proces fals prin excelență, acesta a durat ani de zile, fiind plasat între justiția civilă și cea militară din Venezuela. Pe 18 august 1985, Posada Carriles a evadat cu ajutorul CIA din închisoarea „de maximă securitate” în care era deținut. În 1987, după 11 ani, o instanță cu alți judecători i-a condamnat oficial pe Lugo și Ricardo la 20 de ani și i-a eliberat pe Bosch, pe care l-au declarat fără legătură cu crima comisă în Barbados.
Acel atac a provocat repudiere internațională, și mai ales în Cuba, unde milioane de oameni își amintesc si astăzi cu profunda tristețe aceasta crimă.
Totuși, acesta nu a fost singurul act de terorism de stat suferit de națiunea cubaneza, victimă a mai multor acțiuni de acest fel de-a lungul deceniilor.
Potrivit documentului "Cererea poporului cubanez către guvernul SUA pentru daune economice", operațiunile secrete ale Washingtonului au început în 1959 și, de atunci, au fost organizate, executate și finanțate mii de acte de sabotaj.
Acestea includ agresiuni economice, militare, biologice, psihologice, diplomatice, media și de spionaj și tentative de asasinat asupra liderilor, la care se adaugă intensificarea sistematică a blocadei de 60 de ani împotriva poporului cubanez, chiar și în plină criză cauzată de Covid-19 , ceea ce îi întărește caracterul genocid.
Câteva exemple ale acestei politici includ atacul incendiar la magazinul El Encanto din 13 aprilie 1961, în care turistul Fe del Valle și-a pierdut viața; și explozia unei bombe în hotelul Copacabana, unde a murit tânărul turist italian Fabio Di Celmo.
În zorii Revoluției, vasul francez cu aburi La Coubre a fost sabotat, lăsând 101 morți, inclusiv șase marinari francezi, precum și 400 de persoane rănite sau invalide pe viață.
Potrivit rapoartelor de presă, cel puțin 3.478 de persoane au murit și 2.099 au fost afectate ca urmare a planurilor violente ale Washingtonului împotriva insulei.
De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Terorismului, Cuba face apel la pace
"Dacă un popor știe cât de mare este prețul libertății și a plătit cel mai mult pentru asta, acela este al nostru", a declarat astăzi, la Havana, Odalys Pérez Rodríguez, fiica căpitanului avionului cubanez sabotat la 6 octombrie 1976 cu 73 de oameni la bord și niciun supraviețuitor al exploziei din timpul zborului.
Odalys a făcut parte din cei care, astăzi, la 45 de ani după acea crimă abominabilă, au mers la necropola Cristóbal Colón din Havana pentru a onora martirii din Barbados și toate victimele terorismului de stat împotriva Cubei.
Ofrandele florale ale generalului de armată Raúl Castro Ruz, ale Seful Statului cubanez, Miguel Díaz-Canel Bermúdez, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist și Președintele Republicii, și din partea poporului din Cuba, au condus omagiul, care a avut ca scenă principală: Panteonul Forțelor Armate Revoluționare.
COVID-19 nu a reușit de această dată să împiedice pelerinajul tradițional la acel loc din cimitir, unde se odihnesc rămășițele salvate din mare, în largul coastei Barbados, ale pasagerilor și echipajului navei victima a exploziei, un aparat DC-8, care, in acea zi fatidică în care efectua zborul 455 al companiei aeriene Cubana de Aviación care se îndrepta spre Jamaica, urmand a continua, apoi, spre Havana.
Cu aceasta ocazie au ținut discursuri Rogelio Polanco Fuentes, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba (PCC), Luis Antonio Torres Iríbar, prim-secretar al PCC pentru Havana și Eroii Republicii Cuba: Gerardo Hernández, Fernando González, Ramón Labañino, René González și Antonio Guerrero, care au petrecut mai bine de un deceniu în închisorile din SUA pentru lupta lor împotriva terorismului pe care guvernul acelei țări îl organizează și îl finanțează împotriva minutei tari caraibiene.
În discursul său, Osvaldo Vento Montiller, președintele Institutului Național de Sport, Educație Fizică și Recreere (INDER), a reiterat condamnarea fermă a Cubei, a poporului și a guvernului său, a terorismului în toate formele și manifestările sale și a celor care nu doar concepe și săvârșesc, dar și instigă, încurajează și justifică acte la fel de monstruoase și respingătoare ca cea de acum 45 de ani.
În acest sens, el a denunțat că "crima din Barbados face parte dintr-o lungă istorie de ură împotriva Cubei, a poporului său și a Revoluției și face parte dintr-o politică agresivă susținută a administrațiilor succesive ale SUA, a cărei continuitate se vede clar în actuala campanii de minciuni și manipulări, linșări mediatice și incitare la vandalism".
Făptuitorii acelei atrocități, Orlando Bosch și Luis Posada Carriles, constituie un exemplu a ceea ce se generează de cealaltă parte a strâmtorii Florida, a subliniat Vento Montiller, și a subliniat că tocmai ei sunt cei care încearcă să provoace haos, distrugere, celor pe care îi acuză pe nedrept din Cuba și o includ într-o listă infamă de țări 'care sponsorizează terorismul".
El a adăugat că cel mai bun tribut adus martirilor din Barbados, tuturor victimelor terorismului împotriva Cubei, este și va fi întotdeauna o Patrie din ce în ce mai liberă, independentă și revoluționară.
"A fost o încercare de a semăna panică, instabilitate politică, de a-și îndeplini visul de aur de a pune capăt Revoluției, dar nu au reușit atunci și, cu siguranță, nu vor reuși niciodată, a spus, cu aceasta ocazie, Odalys, fiica lui Wilfredo Pérez Pérez, căpitanul aeronavei victima a sabotajului, in trista toamna a lui 1976.
În fiecare 6 octombrie este o reamintire pentru cubanezi a extremelor pe care le poate genera ura față și servilismul și răul mercenarilor și acoliților săi, a mai declarat această victimă a terorismului, adăugând că, 45 de ani mai târziu , rana este încă deschisă și Cuba continuă să ceară dreptate.
În memoria martirilor din Barbados, 6 octombrie a fost declarată oficial Ziua Victimelor Terorismului de Stat în 2010, prin Decretul Lege 279 al Consiliului de Stat, care stabilește, de asemenea, ca în fiecare an, la acea dată, steagul cubanez să fie arborat in berna pe clădiri civile, instituții militare și misiuni diplomatice și consulare cubaneze în străinătate.
A consemnat Ciprian Pop
"Israelul nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei", o spune chiar Ambasadorul Israelului în Ucraina
Michael Brodsky, ambasadorul Israelului în Ucraina, a declarat că Israelul va acționa în cadrul legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, care nu prevede impunerea de sancțiuni în mod unilateral, ci în acord cu aliații.
„De la început, Israelul a spus că nu va acționa prin eludarea sancțiunilor de îndată ce acestea vor fi introduse împotriva Rusiei. Ideea este că legea israeliană nu prevede posibilitatea de a impune sancțiuni unilaterale împotriva vreunei țări. Nu au existat astfel de cazuri în istoria Israelului, pentru că nu există o astfel de posibilitate în lege”, îl citează publicația „RBK-Ucraina”.
El a remarcat că aproape toate companiile israeliene lucrează pe piața americană sau europeană și niciuna dintre companii nu va merge atât de departe încât să eludeze sancțiunile, același lucru este valabil și pentru stat. „Și în momentul în care au fost impuse sancțiunile, am început să ne comportăm corespunzător pentru a nu încălca în niciun fel regimul de sancțiuni. Și așa va continua”, a spus el.
Anterior, prim-ministrul interimar al Israelului Yair Lapid, care deținea portofoliul Ministerului de Externe la acea vreme, a semnalat într-o declarație specială că Israelul studiază posibilul impact al sancțiunilor anunțate împotriva Rusiei. Un grup interdepartamental va fi creat pentru a studia consecinţele acestor sancţiuni asupra politicii şi economiei Israelului, informează și presă israeliană.
A consemnat Ciprian Pop
Coreea de Nord susține rezultatul "referendumurilor" privind aderarea noilor regiuni la Rusia
04.10.2022
"Referendumurile au fost organizate în conformitate cu Carta ONU", a declarat Ministerul de Externe nord-coreean.
Autoritățile nord-coreene au susținut rezultatul referendumurilor privind aderarea a patru noi regiuni la Rusia, a informat marți agenția națională de presă de la Phenian, KCNA, citând Ministerul de Externe nord-coreean.
„Respectăm voința rezidenților care au aspirat la integrarea în Rusia și sprijinim poziția guvernului rus de a face din regiunile menționate mai sus parte din componența Rusiei”, a declarat Jo Chol Su, șeful Departamentului pentru Organizațiil Internaționale din cadrul ministerului.
„Referendumurile s-au desfășurat în conformitate cu Carta ONU care stabilește principiile egalității popoarelor și a dreptului lor la autodeterminare și în conformitate cu metode și proceduri legitime pentru ca voința rezidenților celor două republici și a celor două regiuni să poată să fie pe deplin reflectată”, a spus diplomatul.
Potrivit diplomatului nord-coreean, Statele Unite „abuzează de Consiliul de Securitate al ONU” și se amestecă în afacerile interne ale țărilor independente și le încalcă drepturile legale în încercarea de a păstra lumea unipolară.
„Zilele nu vor reveni niciodată când Statele Unite vor putea folosi Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite ca scut și mijloc de agresiune pentru a-și menține supremația”, a spus diplomatul, menționând că, din punctul de vedere al Phenianului, "Washingtonul a declanșat războaie de agresiune împotriva statelor suverane, inclusiv a fostei Iugoslavii. , Afganistanului și Irakului, dar nu a fost pusă sub semnul întrebării de către Consiliul de Securitate al ONU", a conchis diplomatul, exprimând punctul de vedere al Coreei de Nord.
A consemnat Ciprian Pop
La 60 de ani de la criza rachetelor cubaneze, aflăm, în lumina unor recente documente din arhivele americane și rusești....cât de aproape am fost de anihilarea nucleară, din cauza unor incidente minore!
Comandanții submarinelor au ținut secretă povestea timp de 60 de ani
Acum, și în presă rusă, și în arhivele americane, apar înregistrări de-secretizate de bază privind submarinele sovietice în timpul crizei.
În urmă cu șaizeci de ani, la 1 octombrie 1962, patru submarine diesel sovietice de clasă Foxtrot, fiecare transportând o torpilă cu arme nucleare, și-au părăsit baza din Golful Kola, parte a masivului establishment de apărare sovietic.
Momentul marchează criză rachetelor, așa cum a rămas în istorie. Un incident a avut loc pe unul dintre submarine, B-59, când căpitanul acestuia, Valentin Savitsky, a fost aproape de a-și folosi torpila nucleară, putea fi începutul sfârșitului. Deși, americanii nici măcar nu erau conștienți de asta la acea vreme, s-a întâmplat în cea mai periculoasă zi a crizei, 27 octombrie. Episodul a devenit de atunci un focar al dezbaterii publice despre pericolele armelor nucleare și a inspirat multe relatări senzaționaliste și nu numai, din care, astăzi, mai ales, tragem învățăminte!
Astăzi, arhivele și istoricii marchează 60 de ani de la criza rachetelor, iar arhivele americane publică, pentru prima dată, în limba engleză, singura amintire publică a lui Vasily Arkhipov, șeful de stat major al brigăzii submarine, care se afla la bordul submarinului B-59 în momentul critic și care l-a ajutat pe Căpitanul Savitsky să evite să ia decizia potențial catastrofală de a lansa un atac nuclear. Arkhipov și-a împărtășit amintirile despre incident în timpul unei prezentări la o conferință de comemorare a celei de-a 35-a aniversări a crizei rachetelor din Cuba, organizată la Moscova, pe 14 octombrie 1997.
Pe lângă amintirile lui Savitsky, materialele de-secretizate la acest început de octombrie din arhivele SUA, prezintă și o colecție de bază de înregistrări publicate anterior despre criza rachetelor cubaneze, bazate pe 20 de ani de cercetare a Arhivei Securității Naționale de la Washington.
Prezentarea lui Arkhipov confirmă implicit rapoartele conform cărora, în noaptea de 27 octombrie, B-59 a trăit o situație extraordinară în care căpitanul ar fi putut folosi o torpilă nucleară împotriva SUA. La momentul prezentării, Arkhipov a fost singurul martor ocular la evenimentele din statul major și la reacțiile imediate ale lui Savitsky. Prezentarea sa a fost revelatoare chiar dacă a încercat să evite să abordeze problema cheie - posibila utilizare a unei arme nucleare și propriul său rol în rezolvarea situației.
La conferința din 1997 au participat comandanții celorlalte trei submarine ale Brigăzii 69 - Ryurik Ketov, Nikolay Shumkov și Aleksey Dubivko. Savitsky, comandantul B-59, murise deja. Prezentarea lui Arkhipov se deschide cu un răspuns la publicația din 1995 a jurnalistului Alexander Mozgovoy în Komsomolskaya Pravda despre cât de aproape au fost de utilizarea unei torpile cu focos nuclear de către căpitanul B-59. Relatarea lui Mozgovoy se baza pe interviurile sale cu Vadim Orlov, șeful unității de interceptare radio de pe B-59. Înainte de publicarea lui Mozgovoy, informațiile despre incident fuseseră ținute secrete. Prezentarea lui Arkhipov a fost menită să ofere povestea publică oficială, care, pe de o parte, a confirmat detaliile incidentului, dar, pe de altă parte, nu a menționat niciodată cuvântul „nuclear”, decât cu referire la titlul lui Mozgovoy.
Potrivit raportului lui Arkhipov, când submarinul a ieșit la suprafață în noaptea de 27 octombrie pentru a-și încărca bateriile, comandantul, Savitsky, care a urcat la turnul de comandă cu Arkhipov, a fost șocat și orbit de acțiunile neașteptate ale S.U.A. nave și planuri de război antisubmarin (descrise de Arkhipov ca „survolări cu avioane la doar 20-30 de metri deasupra turnului de coning al submarinului, folosirea unor proiectoare puternice, foc de la tunuri automate (peste 300 de obuze), aruncarea de încărcături de adâncime, apropierea, în fața submarinului din partea unir distrugătoare la o distanță [mică] periculoasă, ținând tunurile spre submarin, strigând din difuzoare să oprească motoarele.") Arkhipov ne oferă un răspuns înfiorător: comandantul ar fi putut ordona o scufundare de urgență și, crezând că este atacat, ar fi putut folosi arme nucleare împotriva atacatorului.
Relatările lui Orlov și Ketov – și, mai târziu, ale lui Anatoly Leonenko și Viktor Mikhailov, care a fost comandantul unității de torpile #3 pe B-59 și, respectiv, șeful grupului de navigație de luptă – (nici unul dintre ei nu a asistat la schimbul de pe turnul de comandă) confirmă că Savitsky a ordonat, de fapt, scufundarea și a cerut lansarea torpilei nucleare a submarinului. Amintiri suplimentare ale incidentului au fost publicate ulterior de marinarii supraviețuitori într-un volum editat de amiralul V.V. Naumov, "Карибский кризис. Противостояние. Сборник воспоминаний участников событий 1962 года".
Într-un interviu cu Svetlana Savranskaya din 12 iulie 2012, Ketov a spus că Savitsky credea într-adevăr că sunt atacați și că războiul cu Statele Unite a început deja. Surprins cu garda jos, Savitsky a intrat în panică, solicitând o „sondare urgentă” și pregătirea torpilei #1 (cu focosul nuclear), dar nu a reușit să coboare rapid scara îngustă a turnului de control, care a fost blocat temporar de ofițerul de semnalizare și echipamentul lui. Arkhipov, care era încă pe turn și a văzut că americanii de fapt semnalau, nu atacau, l-a chemat pe comandant înapoi și l-a liniștit. Comanda lui Savitsky nu a fost niciodată transmisă ofițerului responsabil de torpilă, iar submarinul sovietic le-a semnalat americanilor să înceteze toate acțiunile pentru că nici el nu dorea începerea unui atac. Situația a fost dezamorsată, iar a doua zi, B-59, cu bateriile complet încărcate, a reușit să se scufunde fără avertisment și să se sustragă urmăritorilor săi.
Comandanții submarinelor au încercat să suprime povestea incidentului de pe B-59 timp de aproape 40 de ani. Conferința legată de a 40-a aniversare de la Havana, organizată de Arhiva Securității Naționale în octombrie 2002, a făcut din povestea B-59 un centru de dezbatere publică, ceea ce a condus la dezvăluiri ulterioare, cele mai importante din partea lui Orlov (care a participat la evenimentul din 2002) și Ketov. Mai multe detalii despre această poveste vor apărea atunci când documentele rusești referitoare la Operațiunea Kama, desfășurarea submarinului, vor fi desecretizate.
Ciprian Pop
Reacții internaționale la "referendumurile" din teritoriile ocupate de Rusia
Prima reacție internațională la discursul președintelui rus, Vladimir Putin, s-a dovedit a fi predominant negativă: decizia Federației Ruse de a anexa patru noi teritorii a fost criticată de mulți, dar până acum nimeni nu a susținut-o public. Autoritățile ucrainene au declarat imposibilitatea negocierilor de pace cu actuala conducere rusă și au solicitat o abordare mai activa în NATO. Și Statele Unite și Uniunea Europeană au aprobat noi sancțiuni personale și sectoriale împotriva Rusiei.
În urma ședinței Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a anunțat: țara solicită aderarea la NATO, iar eforturile de a împinge trupele ruse din teritoriile ocupate vor continua.
În timp ce Vladimir Putin vorbea în sala Sf. Gheorghe a Marelui Palat al Kremlinului, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a ținut o ședință specială a Consiliului de Securitate și Apărare Națională. La finalul întâlnirii, el a anunțat o serie de decizii. Trei dintre ele par a fi cele mai importante. În primul rând, Vladimir Zelenski și-a anunțat intenția de a continua eforturile de a împinge trupele ruse înapoi din teritoriile pe care le-au ocupat și de a refuza să negocieze cu Vladimir Putin. „Statul nostru este cel care a oferit întotdeauna Rusiei să convină asupra coexistenței în condiții egale, oneste, demne și echitabile. Evident, cu acest președinte rus, acest lucru este imposibil. Nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea”, a spus Volodymyr Zelenskyi într-un mesaj video. „Suntem pregătiți pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt președinte”.
În al doilea rând, președintele ucrainean a cerut Radei Supreme (parlamentul de la Kiev) să decidă, la următoarea întâlnire, cu privire la naționalizarea tuturor activelor rusești în Ucraina.
În al treilea rând, el a semnat un decret privind cererea Ucrainei de aderare la NATO într-un mod accelerat. „Ucraina este acum membră NATO de facto și ar trebui să devină membră NATO de drept”, a spus Volodymyr Zelenskyy. Și a adăugat: Kievul ar dori să urmeze calea Suediei și Finlandei, care au primit o invitație la NATO fără o etapă pregătitoare. În același timp, președintele ucrainean a recunoscut că deciziile adecvate vor dura timp și, prin urmare, a cerut semnarea, deocamdată, a unui acord colectiv, care să ofere Ucrainei garanții de securitate fără precedent de către principalii jucători ai lumii. Proiectul acestui document a fost publicat anterior de Kiev.
Consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Mykhailo Podolyak, a explicat mai târziu reporterilor că cererea de aderare la NATO are două obiective: „să determine vectorul strategic și să accelereze furnizarea de arme NATO către Ucraina” (citat de Strana.ua).
Din comentariul său, rezultă că Kievul nu se așteaptă la integrarea în alianță înainte de încheierea ostilităților. „Din acest punct de vedere, depunerea unei cereri la NATO astăzi poate fi privită din alt unghi – ca doar o mișcare de PR strălucitoare a echipei președintelui, ca răspuns la anunțul Moscovei privind anexarea teritoriilor ucrainene”, spune Strana.ua.
Uniunea Europeană și Statele Unite sunt pregătite să răspundă apelului Ucrainei de a o susține activ
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o conferință de presă de la Bruxelles, a anunțat că membrii Alianței Nord-Atlantice „nu vor recunoaște niciodată aceste teritorii ca parte a Rusiei”. „Aceste pământuri aparțin ucrainenilor”, a spus el, asigurând că NATO va continua să ofere un sprijin extins Kievului. Întrebat despre posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO pe o bază accelerată, Jens Stoltenberg a răspuns nu foarte direct. „Toate țările au dreptul de a solicita aderarea”, a spus el, adăugând, totuși, că aprobarea unei astfel de cereri necesită consensul tuturor țărilor care sunt membre ale alianței.
Jens Stoltenberg a fost întrebat și dacă NATO va sfătui Ucraina să reducă activitatea de luptă asupra teritoriilor pe care Rusia le-a revendicat ca fiind ale sale, pentru a evita o escaladare. „Dacă Rusia încetează să lupte, nu va fi război. Dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina”, a spus el.
Ca răspuns, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse Dmitri Medvedev a scris pe canalul său Telegram : „Ce băiat cinic - până la urmă, dacă Ucraina nu oprește luptele, atunci o semnificativă parte dintre ucraineni va dispărea. De asemenea, el l-a criticat pe președintele american Joe Biden, care a numit încercarea Rusiei de a anexa teritoriul ucrainean suveran o „fraudă”. La final, Domnule Medvedev, intrebarea care vi s-ar putea acdesa este cine , pe cine a atacat si cine este, in condițiile date, băiatul cinic???
„Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin întărirea poziției sale din punct de vedere militar și diplomatic, inclusiv prin asistență suplimentară de securitate de 1,1 miliarde de dolari”, a spus Joe Biden. Alocarea a încă 12 miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei în viitorul apropiat, potrivit acestuia, trebuie aprobată de Congresul SUA.
Statele Unite au reacționat la discursul lui Vladimir Putin nu doar prin cuvinte, ci și prin impunerea de sancțiuni împotriva a sute de persoane fizice și juridice ruse. Noua listă neagră include șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, vicepremierul Alexander Novak, membri ai Dumei de Stat și ai Consiliului Federației, rude ale oficialităților ruse. În plus, restricțiile pentru sprijinirea Rusiei au fost introduse pentru prima dată împotriva companiilor din China, Belarus și Armenia. Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a anunțat un acord la care sa ajuns în cadrul G7 „pentru a trage la răspundere orice persoană, orice structură sau țară care oferă sprijin politic sau economic încercărilor ilegale ale Rusiei de a schimba statutul teritoriului ucrainean”.
Între timp, vineri, statele membre UE au convenit asupra celui de-al optulea pachet de sancțiuni personale și economice de la începutul operațiunii militare ruse în Ucraina. Noile restricții sunt de așteptat să fie aprobate, în sfârșit, săptămâna viitoare. Potrivit rapoartelor presei, UE, pe lângă sancțiunile împotriva persoanelor fizice și juridice, ar putea interzice importul de metale și anumite tipuri de pietre prețioase din Rusia, precum și să impună o interdicție privind furnizarea de servicii de construcții și inginerie, consultanță juridică și servicii de consultanță IT pentru companii și persoane fizice din Rusia sau guvernul rus.
Liderii UE au semnalat vineri într- o declarație că „nu vor recunoaște niciodată „referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a organizat ca pretext pentru a încălca în continuare independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei sau rezultatele lor falsificate și ilegale”. „Amenințarea cu arme nucleare de la Kremlin, mobilizarea militară și o strategie de a prezenta în mod fals teritoriul Ucrainei drept teritoriu al Rusiei și de a pretinde că războiul ar putea avea loc acum pe teritoriul Rusiei nu ne vor zdruncina hotărârea”, a subliniat Bruxelles-ul.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care include Rusia, a condamnat, de asemenea, ferm aderarea a patru noi teritorii la aceasta.
Declarația corespunzătoare a fost semnată de președintele în exercițiu al OSCE, ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, secretarul general al OSCE, Helga Schmid și secretarul general al Adunării Parlamentare a OSCE, Roberto Montella. Potrivit semnatarilor, demersurile întreprinse de Rusia „sunt o încălcare flagrantă a normelor fundamentale ale dreptului internațional, a principiilor OSCE și a Cartei ONU”, „o insultă la adresa obligațiilor pe care toate statele participante au fost de acord.”
Secretarul general al ONU António Guterres a condamnat intenția Rusiei de a anexa patru noi teritorii cu o zi mai devreme. Potrivit acestuia, Rusia, ca unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, are o responsabilitate specială pentru respectarea carta organizației, dar, în același timp „încalcă tot ceea ce reprezintă comunitatea internațională” și conduce problema la o „escaladare periculoasă”. „Acest lucru nu ar trebui să aibă un loc în lumea modernă. Acest lucru este inacceptabil”, a spus domnul Guterres.
De partea cealaltă, Misiunea Permanentă a Federației Ruse la ONU, la rândul său, l-a acuzat pe António Guterres că și-a încălcat mandatul, prin părtinire și că a dat dovadă de standarde duble. „Nu am auzit niciodată de la Secretarul General un singur cuvânt de condamnare împotriva regimului de la Kiev, care, de la lovitura de stat ilegală organizată și sponsorizată de Occident, a purtat război împotriva propriilor cetățeni, precum și a tuturor rușilor, inclusiv prin cultură, limbă și identitate, timp de opt ani”, — precizează misiunea permanentă. Ministerul rus de Externe a susține, de asemenea, că secretarul general al ONU și-a depășit puterile și s-a aliniat de fapt cu Occidentul colectiv în interpretarea electorală a evenimentelor din jurul referendumurilor.
Cu toate acestea, vineri nici una dintre capitalele lumii nu a exprimat public o interpretare direct opusă interpretării Occidentului colectiv. Chiar și Beijingul a emis o declarație care nu a putut fi interpretată ca sprijin pentru Moscova. „Poziția noastră cu privire la Ucraina este consecventă și clară. Susținem întotdeauna respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor. Este necesar să aderăm la Carta și principiile ONU”, a declarat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, exprimându-și speranța că toate părțile în conflict „pot rezolva în mod corespunzător diferențele prin dialog și consultare”.
A consemnat Ciprian Pop
Germania caută gaz în Qatar
După Biden și Macron, Olaf Scholz a făcut, și el, un turneu în Golful Persic. A vizitat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatarul și nu a plecat cu mâinile goale. Duminică, Berlinul și Abu Dhabi au semnat un acord pentru ca țara din Golf să furnizeze gaz lichefiat și motorină în acest an și anul viitor.
Liderul german a început sâmbătă să viziteze țările din Golf pentru a stabili parteneriate în speranța de a înlocui aprovizionarea din partea Rusiei și de a atenua criza energetică.
Ministrul industriei din Emiratele Arabe Unite, Sultan Al-Jaber, a salutat „un nou acord istoric” care „întărește parteneriatul energetic în creștere dintre Emiratele Arabe Unite și Germania”, potrivit agenției de presă Emirati Wam.
Acordul semnat prevede exportul unui transport de gaz lichefiat către Germania la sfârșitul acestui an, urmat de furnizarea de cantități suplimentare, anul viitor.
Luna aceasta, compania petrolieră de stat din Emirate, ADNOC, a efectuat prima livrare directă de motorină în Germania și „va furniza până la 250.000 de tone de motorină pe lună în 2023”.
În timp ce Germania a importat 55% din gazul său din Rusia la începutul războiului din Ucraina și mai mult de 30% la începutul verii, o astfel de dependență de un singur furnizor „cu siguranță nu ni se va mai întâmpla”, a argumentat. Cancelarul Germaniei la Abu Dhabi.
„Trebuie să creștem suficient de mult producția mondială de gaz lichefiat pentru a putea face față cererii mari fără a fi nevoie să apelăm la capacitatea de producție a Rusiei folosită până acum”, a spus el.
Conducta Nord Stream 1 a fost închisă de aproape o lună, iar Yamal este acum singura conductă care transportă gaz rusesc în Europa prin Ucraina. În încercarea de a tăia legăturile cu Rusia, Berlinul și-a naționalizat pe 21 septembrie gigantul din domeniul gazelor, Uniper, care furnizează 40% din necesarul de gaze ale Germaniei.
Pentru a garanta securitatea energetică a Bătrânului Continent în fața noilor reduceri în furnizarea de gaze rusești, membrii Uniunii Europene au încheiat, pe 26 iulie, un acord fără precedent, care vizează reducerea consumului de gaze cu 15 la sută față de media ultimilor cinci ani în fiecare țară. Cu o lună mai devreme, pe 23 iunie, Berlinul activase deja nivelul de alertă 2 al planului său de urgență de alimentare cu gaz, adică ultima etapă înainte de a ajunge la raționalizare, planificată la nivelul 3.
Din acest motiv, acum este autorizată utilizarea așa-numitelor centrale de rezervă, care sunt folosite doar în ultimă instanță. Amânarea închiderii ultimelor trei centrale nucleare ale țării, o chestiune despre care s-a discutat în Germania, este și ea pe masă de câteva săptămâni.
O altă decizie adoptată recent de compania publică de căi ferate Deutsche Bahn este aceea de a acorda prioritate transportului cărbunelui și petrolului pe șinele sale față de alte transporturi (inclusiv trenuri de pasageri), pentru a evita întârzierile în lanțurile de aprovizionare.
În ciuda acestor decizii, consecințele economice și sociale se fac deja simțite în Germania. În așteptarea unei ierni grele, unele sectoare mari consumatoare de energie și-au redus deja producția, cum ar fi industria chimică, siderurgică și de îngrășăminte. În plus, în Germania, companiile de cosmetice au ales să reducă varietatea produselor lor și să se concentreze pe cele mai bine vândute articole.
Un prim val de falimente a lovit deja economia germană. Francizele de panificație Oebel, Lila Bäcker și Hofmeister-Brot și-au încetat activitatea. Și acesta este doar începutul unei lungi serii, a avertizat Institutul de Cercetări Economice Leibniz, care se așteaptă la o creștere cu 30% a depunerilor de faliment în octombrie față de anul trecut.
Bundesbank, banca centrală germană, consideră că țara a intrat într-o fază de „declin net, generalizat și de durată” a economiei sale, într-un context de creștere bruscă a costului de furnizare a energiei companiilor. În raportul său, Bundesbank asigură că „semnele de recesiune se înmulțesc” pentru economia germană și că acestea se datorează în principal „condițiilor generale de aprovizionare economică – în special aprovizionarea cu energie – care s-au deteriorat considerabil” după războiul din Ucraina. Având în vedere că PIB-ul Germaniei va scădea în trimestrele următoare, Bundesbank vede semne tot mai mari de recesiune în economia germană.
Din acest motiv, în Germania se ridică voci pentru a denunța sancțiunile executivului german. Sahra Wagenknecht, un deputat al partidului Die Linke, a criticat dur guvernul lui Olaf Scholz. Într-un discurs la Bundestag din 8 septembrie, deputatul a spus că „ideea că îl pedepsim pe Putin aruncând milioane de familii din Germania în sărăcie și că ne distrugem industria în timp ce Gazprom face profituri record, da, este chiar o prostie".
În Germania au loc și demonstrații, precum cele din 5 și 26 septembrie la Lubmin, pentru a cere deschiderea imediată a gazoductului Nord Stream 2.
A contribuit pe baza informațiilor provenite din presa sindicatelor, Ciprian Pop
Kremlinul a semnat un acord cu guvernul de la Kabul pentru a vinde milioane de tone de produse petroliere și grâu
Kremlinul a semnat un acord cu guvernul de la Kabul pentru a vinde milioane de tone de produse petroliere și grâu. Este primul acord economic important pe care talibanii l-au semnat de când au revenit la putere.
Acordul a fost finalizat luna trecută, când ministrul comerțului și industriei a vizitat Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului afgan, Abdul Salam Jawad, care nu a detaliat termenii financiari ai contractului.
Acordul prevede că Kabulul va primi un milion de tone de benzină, un milion de tone de motorină, 500.000 de tone de gaz petrolier lichefiat (GPL) și două milioane de tone de grâu.
Putin a declarat marți că se așteaptă la o recoltă record de 150 de milioane de tone de cereale în Rusia anul acesta, deoarece doi ani de secetă au afectat producția agricolă afgană.
Ministerul Afgan al Economiei, la rândul său, a semnalat într-un comunicat că această aprovizionare ar trebui să ajungă în următoarele săptămâni.
Reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru Afganistan, Zamir Kabulov, a confirmat miercuri că acordurile preliminare au fost semnate. Cele două părți trebuie acum să cadă de acord asupra volumelor și listelor de produse, a spus Kabulov.
Talibanii au spus că sunt dispuși să înlesnească acordurile economice cu orice țară. Până acum au primit petrol și gaze din Iranul vecin.
Guvernul afgan nu a fost recunoscut de nicio țară, dar Moscova a menținut relațiile cu mișcarea chiar înainte de a reveni la putere.
Rusia este una dintre puținele țări care a menținut o reprezentanță diplomatică la Kabul după revenirea talibanilor la putere în august anul trecut.
A consemnat Ciprian Pop
Rușilor li s-a închis fereastra spre Europa
Turiștii ruși nu mai au rute terestre directe către UE
Granițele dintre Rusia și țările UE sunt acum închise turiștilor. După Letonia, Lituania, Estonia și Polonia, Finlanda a făcut si ea un astfel de pas: ministrul de externe, Pekka Haavisto, a anunțat, joi, că granița ruso-finlandeză a fost închisă pentru marea majoritate a deținătorilor de vize turistice de vineri. Rușii, care până de curând au intrat liber în Finlanda, de acum nu mai pot sa o faca.
Aproape 1272 km - aceasta era lungimea ultimei granițe dintre Rusia și UE, pe care până acum rușii mai puteau trece pe uscat, având în pașaport o viza „Schengen”. Dar vineri seara, totul s-a schimbat. Cu toate acestea, nu se pune problema unei închideri complete a graniței: de fapt, regimul care era în vigoare în apogeul pandemiei revine și nimeni nu interzice intrarea înapoi în Federația Rusă. Cei care au rude apropiate care locuiesc în Finlanda sau acei ruși care merg la studii sau la muncă pot trece și prin punctele de control terestre.
Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, ministrul de interne, Krista Mikkonen și șeful unității de control la frontieră, Tuomas Laosmaa au vorbit joi despre decizia de a restricționa sever intrarea turiștilor din Rusia.
„Vizele nu vor mai fi eliberate rușilor dacă motivul călătoriei este turismul. În același timp, vizele turiștilor care călătoresc în Finlanda pot fi și anulate”, a declarat ministrul Haavisto, citat de serviciul de știri Yle.
Faptul că Helsinki pregătește măsuri pentru a restricționa intrarea rușilor, a anunțat domnul Haavisto săptămâna trecută, „Finlanda nu vrea să fie o țară de tranzit pentru vizele Schengen emise de alte state”, a explicat el atunci, „Nu există motive morale sau etice pentru ca turiștii ruși să continue să plece în vacanță ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Am ridicat în repetate rânduri această problemă în UE.” Joi, doamna Mikkonen a explicat că turismul rusesc dăunează legăturilor internaționale ale Finlandei.
În ultimele zile, călătorii care au mai avut ocazia să treacă granița ruso-finlandeză au remarcat o situație tensionată și multe ore de cozi la punctul de control. În cursul săptămânii, câteva zeci de mii de ruși au intrat în țară, dar partea finlandeză notează că, totuși, vorbim de indicatori mai mici decât înainte de pandemie.
Dintre toate statele UE, Rusia se învecinează cu Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Finlanda și prin aceste țări rușii au încercat de ceva timp să urce pe zboruri transeuropene sau către alte țări ale UE. Cu toate acestea, pe 19 septembrie, statele baltice și Polonia și-au închis graniţele lor pentru ruşi. Autoritățile finlandeze au anunțat, mai întâi, că vor reduce de zece ori numărul vizelor eliberate, apoi au încercat să rezolve problema colectiv, sugerând Comisiei Europene să ia o decizie unificată privind anularea vizelor sau interzicerea intrării rușilor. Nu a fost posibil să se convină asupra unui astfel de pas la nivelul UE, dar finlandezii au decis să nu închidă subiectul restricționării intrării vecinilor. Mai mult, a primit sprijin public larg – până miercuri, o petiție de pe site-ul web Kansalaisaloite („Inițiative civile”) a strâns 50.000 de semnături pentru a interzice eliberarea de noi vize rușilor și anularea vizelor deja eliberate. După depășirea acestei bariere formale, ideea urma să fie discutată de deputații parlamentului finlandez, însă autoritățile i-au devansat.
Acum singura rută terestră din Federația Rusă către țările Schengen cu viză turistică trece prin Norvegia, care nu face parte din UE, dar este membră a acordului Schengen.
Timp de câțiva ani după 2014, Finlanda, ca vecină, a menținut relații bune cu Rusia, iar președintele Sauli Niinistö a fost unul dintre puținii lideri occidentali care au menținut contact constant cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, anul acesta situația s-a schimbat. În special, partea finlandeză a reziliat contractul cu Rosatom pentru construcția centralei nucleare Hanhikivi-1. Ministerul finlandez de Externe a recomandat concetățenilor să evite orice călătorie în Rusia. În plus, contrar dorinței de multă vreme de neutralitate, Finlanda, împreună cu Suedia, au solicitat aderarea la NATO.
A contribuit Ciprian Pop
Alertă de recesiune globală a OMC
Directorul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Ngozi Okonjo Iweala, a prezis astăzi că economia globală se apropie de recesiune.
Această opinie a fost exprimată în cadrul unui forum social al organizației sale.
În acest context, el a subliniat necesitatea restabilirii creșterii economice, adăugând că acest pas este de mare importanță, în special, pentru țările cu venituri mici din OMC.
El a spus că trebuie să ne gândim ce ar trebui să facem și ce politică să implementăm pentru a recupera creșterea.
Comentând decizia principalelor autorități de reglementare financiare globale de a majora ratele dobânzilor, acesta a declarat că aceștia nu pot acționa altfel în condițiile actuale.
El a explicat că băncile centrale nu au de ales, în ceea ce privește creșterea dobânzilor, dar consecințele pentru piețele și țările în curs de dezvoltare sunt foarte grave, pentru că și acești indicatori cresc.
În septembrie, Sistemul Rezervelor Federale din Statele Unite (Fed, banca centrală) și-a majorat rata dobânzii cu 0,75 puncte procentuale, la 3-3,25 la sută pe an.
Banca Angliei, la rândul său, a majorat acest indicator cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,25 la sută, în timp ce Banca Centrală a Elveției, cu 0,75 puncte procentuale, până la 0,5 la sută anual, prin stabilirea astfel unei dobânzi pozitive pentru oară din 2014.
Ciprian Pop
Ucraina l-a expulzat pe ambasadorul Iranului
Ucraina a revocat acreditarea ambasadorului iranian și a redus numărul diplomaților din ambasada Iranului ca răspuns la furnizarea de arme iraniene către Rusia, se semnalează astăzi într-o notă verbală a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Ministerul de Externe ucrainean l-a convocat pe ambasadorul iranian în Ucraina, căruia i s-a spus că furnizarea de arme iraniene către Rusia contrazice poziția publică a conducerii iraniene privind neutralitatea, respectul pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei.
„Ca răspuns la un astfel de act ostil, partea ucraineană a decis să revoce acreditarea ambasadorului iranian în Ucraina, precum și să reducă semnificativ numărul personalului diplomatic de la ambasada Iranului la Kiev”, se arată în mesaj.
Mai devreme, armata ucraineană a anunțat că a doborât mai multe drone de fabricație iraniană pe care armata rusă le-a folosit pentru a ataca Odesa.
Ciprian Pop
Cuba își reiterează disponibilitatea de a se îndrepta către o mai bună înțelegere cu SUA
Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a declarat astăzi că țara sa rămâne pregătită să se îndrepte către o mai bună înțelegere cu guvernul Statelor Unite.
Ministrul Afacerilor Externe, în cadrul discursului său cu o zi înainte, la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a considerat un pas pozitiv anunțul că procesarea vizelor de migrant va reveni la secția consulara de la Ambasada SUA la Havana.
Totuși, el a subliniat că guvernul Statelor Unite trebuie să elimine factorii care contribuie la migrația ilegală și duc la pierderi de vieți omenești.
Ca factori provocatori ai acestor fenomene, ministrul de Externe cubanez a citat neeliberarea a cel puțin douăzeci de mii de vize pe an din 2017, aplicarea Legii de reglementare cubaneza, presiunea restrictivă asupra țărilor de tranzit regulat și înăsprirea relațiilor economice, financiare și comerciale, printre altele.
În ceea ce privește politica ostilă a SUA, el a subliniat că sunt imposibil de cuantificat daunele umane pe care le provoacă tuturor familiilor cubaneze. „Este grandios, crud și imoral”, a spus el.
Blocada, a asigurat el, a fost un act de război economic în timp de pace.
Cu o zi înainte, Ambasada SUA din Havana a anunțat că va relua procesarea completă a vizelor de imigrant la începutul anului 2023. Procesul de reîntregire a familiei va fi, de asemenea, accelerat, iar personalul misiunii diplomatice din Havana va fi, de asemenea, mărit.
A consemnat Ciprian Pop
Fostul Președinte bolivian, Evo Morales, subliniază declinul puterii SUA în America Latină
Declinul pe care îl înregistrează astăzi Statele Unite în America Latină a fost evidențiat pe Twitter de fostul președinte bolivian, Evo Morales, atunci când s-a adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite.
„Cu conducerea fratelui @petrogustavo în #Colombia, o țară soră care a suferit consecințele unui „război” eșuat și numit greșit împotriva drogurilor, declinul #SUA în America Latină este clar. Vântul libertății deschide cerul #PatriaGrande ”, a scris liderul Mișcării pentru Socialism pe contul său de Twitter .
Într-un alt mesaj publicat pe această rețea de socializare, Morales l-a felicitat pe Peter pentru discursul său la cea de-a șaptezeci și șaptea sesiune a acestui forum multilateral.
În acest sens, el a subliniat că a contribuit la „revendicarea, apărarea și întărirea demnității și suveranității #PatriaGrande în fața intervenționismului armat american. America Latină trece printr-un proces de demnitate și eliberare”, a conchis primul fost președinte nativ al țării muntoase din America Latină.
Aceeași abordare ca cea a lui Petro a caracterizat discursul președintelui Boliviei , Luis Arce , care , în fața Adunării Generale a ONU , a numit blocada economică , comercială și financiară criminală a Statelor Unite împotriva Cubei.
„Un alt exemplu izbitor de utilizare a măsurilor unilaterale este blocada comercială și financiară inumană și criminală împotriva Cubei, care pune în pericol viața a milioane de cetățeni”, a spus președintele.
Arce a asigurat că, continuarea unor astfel de măsuri și, chiar, includerea acestei țări pe lista sponsorilor terorismului, este o crimă împotriva umanității.
„Dar, în același timp, acesta este un exemplu nefericit care ar trebui să ne facă să ne gândim la modul în care majoritatea deciziilor luate anual de majoritatea în această Adunare nu sunt puse în aplicare de unele țări”, a adăugat el în legătură cu un proiect de rezoluție adoptat de câteva decenii cu privire la necesitatea eliminării acestui tip de pedeapsă.
Arce a considerat de neconceput ca într-o lume cuprinsă de criză și pandemie, măsurile coercitive unilaterale să fie încă folosite pentru a distruge guvernele cu prețul foametei și suferinței pentru popoarele lor.
El a afirmat că, în actuala situație mondială, nicio țară nu trebuie persecutată, pedepsită sau încolțită pentru că și-a exercitat dreptul de a-și determina liber propriul sistem politic, economic și social. „Un exemplu de unilateralism cu care acționează unele țări este includerea Boliviei în lista așa-ziselor țări majore de tranzit de droguri sau producători de droguri ilegale”, a criticat el.
Demnitarul a precizat că Bolivia duce o politică suverană de combatere a traficului de droguri, care produce rezultate importante, spre deosebire de Washington, a cărui strategie a eșuat și trebuie schimbată.
A contribuit Ciprian Pop
Palestina caută sprijinul Americii Latine împotriva agresiunii israeliene
Guvernul palestinian a căutat sprijinul Americii Latine pentru a-și atinge calitatea de membru deplin la Națiunile Unite și în lupta pentru drepturile locuitorilor din teritoriile ocupate, a informat astăzi o sursă oficială.
O declarație a Ministerului de Externe palestinian a evidențiat întâlnirea dintre premierul, Muhammad Shtayyeh și șeful diplomatiei Mexicului, Marcelo Ebrard, în marja celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Shtayyeh a cerut sprijinul acestei țări pentru eforturile palestinienilor de a intra cu drepturi depline în organizația internațională, în ciuda respingerii Statelor Unite, care a amenințat cu veto asupra proiectului în Consiliul de Securitate.
În noiembrie 2012, Adunarea Generală a acordat Palestinei statutul de observator non-membru.
Șeful guvernului a denunțat, de asemenea, escaladarea agresiunii israeliene împotriva populației civile din Fâșia Gaza și Cisiordania, inclusiv atacuri, colonizări, furturi de terenuri și demolarea structurilor.
Potrivit textului, Ebrard a ratificat sprijinul Mexicului pentru soluția celor două state, precum și pentru drepturile poporului palestinian.
Ministrul palestinian de externe, Riyad Al-Malki, a făcut o declarație similară în timpul unei întâlniri cu omologul său din Nicaragua, Denis Moncada.
Al-Maliki a lăudat relațiile istorice dintre cele două țări și a subliniat importanța consolidării cooperării bilaterale.
De asemenea, el a mulțumit Nicaraguai pentru sprijinul deplin al cauzei palestiniene în toate forurile internaționale.
A contribuit Ciprian Pop
Armenia, prima națiune creștină din lume
1721 de ani mai târziu, Armenia rămâne oficial, tot o națiune creștină. Nu a fost un drum ușor, au suferit un genocid în secolul al XX-lea și astăzi suferă de tăcerea presei, preocupată de conflictul din Ucraina
După moartea și învierea Domnului nostru Iisus Hristos, Domnul a poruncit apostolilor Săi: „Duceți-vă în toată lumea și vestiți Evanghelia întregii făpturi”...și, exact așa au făcut apostolii.
Doi dintre cei doisprezece ucenici ai săi, Sfântul Iuda Tadeu și Sfântul Bartolomeu au călătorit fiecare în ținuturile Mesopotamiei, Persiei, Etiopiei și Arabiei; Printre acele ținuturi pe care le-au evanghelizat s-a numărat și "națiunea Ararat", Armenia, care la acea vreme (40 - 60 d.Hr.) era încă păgână.
Potrivit tradiției, Noe a coborât din arca sa „după 150 de zile, apele s-au retras, iar în luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, a pus arca pe muntele Ararat” (Geneza 8, 3-4). ).
Ambii apostoli care au întemeiat Biserica Armenească au fost martirizați; Sfântul Bartolomeu a fost jupuit și decapitat din ordinul regelui armean, încă păgân, Astyages, în timp ce Sfântul Iuda Tadeu a fost ucis cu pietre și lovit cu ciocanul într-un mare oraș persan.
Convertirea Armeniei la creștinism a avut loc în anul 301 d.Hr., datorită evanghelizării Sfântului Grigorie Iluminatorul care a reușit să-l convertească pe regele armean Tiridates al III-lea și pe tot poporul său alături de el.
Odată, Sfântul Grigorie a refuzat să se închine unui zeu păgân care își declară credința creștină. În plus, regele a aflat că Grigorie era fiul lui Anak, care l-a trădat și ucis pe tatăl regelui, pentru care a fost torturat și aruncat într-o temniță.
După asasinare, regele s-a îmbolnăvit și sora sa, Khosrovidukht, a avut un vis în care a văzut că Sfântul Grigorie este încă în viață și că ea este singura capabilă să-l elibereze. Atunci, regele a poruncit ca Sfântul Grigorie să fie eliberat și adus înaintea lui. Odată ajuns în prezența regelui, acesta s-a vindecat și datorită minunii Sfântului Grigorie, regele s-a convertit la credința creștină, iar odată cu el întregul său regat.
Națiunea armeană s-a bucurat de perioade de independență, dar a suferit și dominația popoarelor străine de-a lungul istoriei, precum perșii, Imperiul Bizantin sau Imperiul Otoman.
Unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria Armeniei este genocidul pe care l-au suferit din partea Imperiul Otoman la începutul secolului XX, în contextul și după Primul Război Mondial (1915-1918; 1920-1923).
Poporul armean a fost deportat, expropriat, răpit, torturat, masacrat și înfometat. O mare parte din populația armeană a fost expulzată cu forța din Armenia și Anatolia în Siria, trimisă în deșert pentru a muri de foame și sete. Mulți au fost masacrați metodic în tot Imperiul Otoman și toată bogăția poporului armean a fost expropriată.
Atrocitățile împotriva poporului armean au revenit între 1920 și 1923, când restul armenilor au fost victimele mai multor masacre și expulzări.
Se estimează că Imperiul Otoman a exterminat 1,5 milioane de armeni între 1915 și 1923. Populația armeană a Imperiului Otoman înainte de genocid era de aproximativ 2 milioane.
Tăcerea internațională...
În 2020, conflictul armeano-azerbaidjan a fost reînviat în jurul provinciei Nagorno-Karabah; ulterior, în 2021, trupele azere au trecut granița cu Armenia, iar departe de a fi rezolvat, conflictul a fost pus în așteptare după o încetare a focului. Azerbaidjanul este o țară cu majoritate musulmană (95%), al cărei principal aliat este Turcia, moștenitoarea Imperiului Otoman!!!
În ajunul întâlnirii dintre Vladimir Putin și Xi Jinping de la Samarkand, capitala fostului sultanat al Uzbekistanului și inima Asiei, a izbucnit un alt război...Cel al Azerbaidjanului împotriva Armeniei pentru Nagorno Karabakh.
Autoritățile azere sunt din ce în ce mai dependente de cele turcești. Iar dependența de Turcia este în creștere, atât militar, economic, cât și social. Prin urmare, este evident că în spatele agresiunii azere din Nagorno-Karabah, criza frontierei din 2021 și agresiunea recentă de la granița cu Armenia este mâna lui Erdogan!
A contribuit Ciprian Pop
Zeci de arestări și condamnări: represiunea de la Teheran împotriva creștinilor
Au fost deja 25 de condamnări în 2022 față de 15 în 2021. În primele șase luni ale anului au fost efectuate 58 de arestări (72 anul trecut). Teheranul folosește acuzații false de încălcare a securității naționale și spionaj pentru a „aduce la tăcere” minoritățile. În special persecutați au fost convertiții din islam la creștinism și cei care vorbeau persană și erau creștini. Intrarea noilor credincioși în comunități a fost interzisă.
În ciuda proclamațiilor de "libertate religioasă", în Iran represiunea guvernului împotriva creștinilor (și a altora) este din ce în ce mai dură și anul acesta a avut loc o escaladare a arestărilor și condamnărilor care depășesc deja cel puțin parțial cifrele din anii precedenți. În 2022, judecătorii au dat 25 de pedepse față de cele 15 înregistrate în tot anul 2021. În ceea ce privește arestările, în prima jumătate a acestui an, cifrele vorbesc de 58 de cetățeni chestionați și încarcerați, cu cifre care se apropie deja de 72 de arestări totale din anul precedent.
Activiștii pentru drepturile omului și ONG-urile fac apel la comunitatea internațională, care nu poate „rămîne tăcută”, în timp ce Teheranul recurge la acuzații false de încălcări ale „securității naționale și spionaj” pentru „a reduce la tăcere minoritățile, a le expulza sau a le forța să se strămute”.
În ultimul deceniu, este de știut că guvernul iranian a închis aproape toate bisericile de limbă persană, iar cele care au rămas trebuie să demonstreze că „membrii lor erau creștini înainte de revoluția din 1979.” "În același timp, intrarea noilor credincioși este „strict interzisă”.
Cel mai recent caz documentat se referă la un bărbat în vârstă de 63 de ani arestat la jumătatea lunii august (împreună cu soția sa), care suferă de Parkinson într-un stadiu avansat și alte două persoane în vârstă de 58 și 48 de ani la începutul lunii septembrie, toate, din păcate, închise în faimoasa închisoare din Evin, la marginea Capitalei, Teheran. Aceștia sunt acuzați că mărturisesc credința creștină, deși autoritățile iraniene recunosc că doar unul dintre cei patru este „creștin adevărat”: Joseph Shahbazian, 58 de ani, de origine armeană și, deci, de „etnie creștină”. În timp ce ceilalți (Homayoun Zhaveh, soția sa Sara și Malihe Nazari) sunt perși, născuți musulmani și, în ochii guvernului, așa rămân. Nicio posibilitate de convertire, nicio libertate de închinare.
Dacă iranienii de origine armeană (și asiriană) pot sărbători, cel puțin parțial, riturile credinței lor în bisericile lor respective, ei nu pot, totuși, să predea în limba locală sau să-i primească în comunitate pe cei care s-au născut profesând islamul. Această represiune a condus la o escaladare a arestărilor arbitrare.
Cifrele pentru convertiți sunt greu de verificat, deși, potrivit unora, cel puțin un milion de musulmani au îmbrățișat creștinismul în Iran. Însă, adevărul este că nu au un lăcaș de cult în care să se întâlnească și sunt deseori obligați să se roage și să țină sărbătorile în case particulare (biserici domestice), care au făcut și obiectul unor descinderi și percheziții din partea polițiștilor.
Chiar și liderul suprem însuși a vorbit în 2010 despre „biserici-case”, numindu-le „școli false de misticism” care trebuie distruse și persecutate pentru că sunt „dușmani ai islamului [...] și obiectivul lor este să submineze religia în societate”. Ayatollahul Ali Khamenei "a legitimat" astfel valurile ulterioare de arestări întreprinse de autorități. Ceea ce are legătură directă cu cazul lui Joseph, Malihe, Homayoun și Sara, ultimii creștini iranieni - unul recunoscut, ceilalți nerecunoscuți - care au fost arestați și acuzați și sunt în prezent în închisoare pentru participarea la o biserică domestică. Pentru această „crimă” primul trebuie să execute până la 10 ani de închisoare, Sara opt, Malihe șase și Homayoun doi.
A consemnat Ciprian Pop
O nouă lege din Ungaria cere femeilor să audă bătăile inimii fetale înainte de a decide să avorteze
Un membru conservator al Parlamentului din țara vecină a salutat noua lege, spunând că este, pe drept cuvânt, „prima mișcare pro-viață” de când Ungaria a legalizat avortul în 1956.
Guvernul Ungariei a emis un decret care obligă medicii să le arate femeilor care solicită avort „factorii care indică prezența funcțiilor vitale ale embrionului”. Aceasta înseamnă că femeile, viitoare mame ar trebui să asculte sunetul bătăilor inimii copilului ne-născut.
Într-o declarație de luni, 12 septembrie, Ministerul Sănătății a spus că „aproape două treimi dintre maghiari asociază începutul vieții unui copil cu prima bătaie a inimii” și că echipamentele moderne pot oferi informații relevante pentru femeile însărcinate prin detectarea bătăilor inimii la începutul sarcinii. Noul regulament urmează să intre în vigoare pe 15 septembrie.
Vederea semnelor vitale de viață ale un bebeluș ne-născut a schimbat în trecut mințile mamelor care căutau să facă un avort. Un exemplu recent în acest sens este o femeie din Texas care a ales să nu facă avort după ce și-a văzut gemenii la ecografie.
Guvernul Ungariei, condus de prim-ministrul Viktor Orban, a propus multe legi pro-familie, cum ar fi scutiri fiscale și subvenții pentru familiile care au mai mulți copii. De asemenea, guvernul a consacrat protecția celor ne-născuți în Constituția Ungariei în 2011, care spune că „viața unui făt va fi protejată de la concepție”.
Cu toate acestea, chiar și după ce noua constituție a promis protecția vieții copilașilor, legile Ungariei privind avortul nu fuseseră modificate până acum. Avortul este, în general, legal până în a 12 săptămână de sarcină și, în unele cazuri, chiar până în a 24-a săptămâna.
Un membru al partidului de opoziție de dreapta "Mișcarea Patriei Noastre" și-a luat meritul pentru idee într-o postare pe Facebook, susținând că guvernul a adoptat propunerea lor de politică. Ea a numit-o „prima mișcare pro-viață de la reglementarea avortului în 1956”.
Numărul de avorturi efectuate în fiecare an în țară vecină a scăzut de când Partidul "Fidesz" al lui Victor Orban a preluat puterea în 2010. Cu toate acestea, aproximativ 22.000 de copii ne-născuți au fost încă uciși de avort în Ungaria în 2021.
A consemnat Ciprian Pop
' xlink:href='%23b'/%3e%3cuse fill='black' filter='url(%23c)' xlink:href='%23b'/%3e%3cpath fill='white' d='M12.162 7.338c.176.123.338.245.338.674 0 .43-.229.604-.474.725a.73.73 0 01.089.546c-.077.344-.392.611-.672.69.121.194.159.385.015.62-.185.295-.346.407-1.058.407H7.5c-.988 0-1.5-.546-1.5-1V7.665c0-1.23 1.467-2.275 1.467-3.13L7.361 3.47c-.005-.065.008-.224.058-.27.08-.079.301-.2.635-.2.218 0 .363.041.534.123.581.277.732.978.732 1.542 0 .271-.414 1.083-.47 1.364 0 0 .867-.192 1.879-.199 1.061-.006 1.749.19 1.749.842 0 .261-.219.523-.316.666zM3.6 7h.8a.6.6 0 01.6.6v3.8a.6.6 0 01-.6.6h-.8a.6.6 0 01-.6-.6V7.6a.6.6 0 01.6-.6z'/%3e%3c/g%3e%3c/svg%3e){kind=small}
