joi, 5 noiembrie 2020

RAPORTUL PRIVIND AGRESIUNEA AZERBAIDJANULUI ÎMPOTRIVA ARTSAKH-ULUI (NAGORNO-KARABAKH) ȘI A ARMENIEI

 

RAPORTUL PRIVIND AGRESIUNEA AZERBAIDJANULUI ÎMPOTRIVA ARTSAKH-ULUI (NAGORNO-KARABAKH) ȘI A ARMENIEI

Azerbaidjanul nu și-a ascuns niciodată intenția de a rezolva conflictul din Nagorno-Karabakh prin mijloace militare. Alături de retorica sa belicoasă în ascensiune, conducerea politico-militară a Azerbaidjanului a menținut tensiunea crescută de-a lungul liniei de contact cu Artsakhul și de-a lungul frontierei de stat armeano-azere. Cu fiecare ocazie, președintele azer Ilham Aliyev a denunțat în mod public eforturile copreședinților grupului de la Minsk al OSCE, care vizează soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabakh, instigând astfel, în mod deschis, la război. În acest scop, Azerbaidjanul angajează forțe din exterior, inclusiv din Turcia, a căror prezență tot mai mare în Azerbaidjan, în special în Nakhichevan, încalcă Documentul de la Viena, fapt care a și fost documentat și raportat de Armenia către diferite organizații internaționale, inclusiv OSCE. Încă de la recenta agresiune azeră de la frontiera de stat cu Armenia (din iulie 2020), Turcia a susținut în mod deschis activitățile militare ale Azerbaidjanului împotriva Armeniei și a justificat uzul de forță. După ofensiva din iulie, Azerbaidjanul a desfășurat în mod constant pregătiri de război.

În primul rând, Azerbaidjanul a închis coridoarele aeriene de tranzit în ultimele două luni, în ciuda absenței oricărei amenințări la adresa traficului aerian civil.

În al doilea rând, începând cu 21 septembrie, armata azeră a început să încoporeze rezerviști și să confiște camioane civile pentru nevoi militare.

În al treilea rând, la 25 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a respins solicitarea reprezentantului personal al președintelui în exercițiu al OSCE să efectueze monitorizarea încetării focului de-a lungul liniei de contact.

În al patrulea rând, au existat rapoarte credibile despre recrutarea luptătorilor teroriști străini din regiunile Siriei aflate sub controlul turc, care urmează să fie detașați în Azerbaidjan.

În al cincilea rând, din dimineața zilei de 27 septembrie, autoritățile azere au blocat rețelele de socializare și mass-media. În plus, reprezentanții presei turce au fost prezenți în zona de conflict încă de la începutul atacului, fapt care demonstrează că aceștia știau dinainte că urmează o ofensivă. Mai mult, declarația președintelui azer la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 23 septembrie a fost o „lumină diplomatică verde” pentru această agresiune nesăbuită. Declarația folosea din plin limbajul urii fiind și o manifestare a unei intenții clare de genocid față de poporul armean.

Pregătirile pentru actuala agresiune a fost însoțite de exerciții militare la scară largă efectuate de Azerbaidjan și Turcia. În perioada 29 iulie - 10 august, la Baku, Nakhichevan, Ganja, Kurdamir și Yevlakh s-au desfășurat exerciții militare comune (Turaz Qaratli 2020) între Azerbaidjan și Turcia. Exercițiile au implicat participarea a mii de membri ai personalului militar, sute de vehicule blindate de luptă, artilerie și aviație militară, inclusiv UAV-uri de luptă și informații. Trebuie menționat faptul că, după acele exerciție militare, personalul militar turc (conform relatărilor, în număr de 600 de persoane) și echipamentele (UAV-uri, sistemele de lansare de rachete multiple și muniția acestora, avioane de luptă multifuncționale F-16, precum și localizatoare radio) au rămas staționate în Azerbaidjan. Atât personalul, cât și armamentul sunt implicate în prezent în agresiunea azeră împotriva Artsakhului. Unele operațiuni sunt coordinate chiar de comandamentul turc. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, la 27 septembrie, la scurt timp după începerea ofensivei militare la scară largă, Turcia a sprijinit din nou unilateral și fără rezerve Azerbaidjanul și continuă să facă același lucru fără nicio abatere.

 

 

CRONOLOGIA OPERAȚIUNILOR MILITARE AL AZERBAIDJANULUI

 

27 SEPTEMBRIE 2020

 

Pe 27 septembrie, Azerbaidjanul a lansat o agresiune militară la scară largă împotriva Nagorno-Karabakhului, unde locuiesc 150.000 de armeni. Azerbaidjanul a încălcat acordurile de încetare a focului semnat în 1994, între Nagorno-Karabakh, Armenia și Azerbaidjan. Acordurile de încetare a focului au pus capăt războiului din 1991-1994 și au deschis calea negocierilor privind statutul Nagorno-Karabakhului.

În jurul orei 7:10, dimineața, forțele armate azere au lansat un atac aerian și terestru la scară largă de-a lungul întregii linii de contact din Artsakh (Nagorno-Karabakh). Armata azeră a folosit tancuri, elicoptere, artilerie grea, UAV-uri, sisteme de rachete cu lansare multiplă („Grad” și „Smerch”). Martakert, Martuni[1], Stepanakert - capitala Artsakhului și alte orașe, dar și multe sate au fost supuse unui bombardament de artilerie de calibru mare.

 

Mai mult, avioanele de vânătoare turcești F16 au fost observate în vecinătatea liniei de contact. Orașul armean, Vardenis, din Republica Armenia a fost, de asemenea, supus atacurilor UAV produse de Turcia. Armata azeră viza în mod deliberat așezările civile și infrastructura, ceea ce reprezintă o încălcare explicită a dreptului internațional umanitar și a convențiilor de la Geneva.

 

30 SEPTEMBRIE 2020

Dimineața devreme, forțele armate azere au reluat atacurile aeriene, cu rachete și terestre la scară largă de-a lungul întregii linii de contact dintre Artsakh și Azerbaidjan.

 

Luptele au fost mai intense în partea de nord a liniei de contact. Aeronvele de luptă F16 ale Forțelor Aeriene Turce au fost folosite în direcțiile nord-est și sud.

 

1 OCTOMBRIE 2020

Forțele aeriene azere au bombardat așezările și infrastructurile civile din regiunile Martuni și Hadrut din Artsakh, fapt care a dus la rănirea reporterilor „Le Monde” (cetățeni ai Franței), „Armenia TV” și „24news.am”. Reporterul „Le Monde” a fost rănit într-un atac de artilerie a armatei azere în incinta primăriei Martuni. Azerbaidjanul a lansat focuri de artilerie și atacuri cu vehicule aeriene fără pilot în direcția satului Shatvan și a așezării Mets Masrik din regiunea Gegharkunik din Republica Armenia, în urma cărora un civil a fost ucis și alți doi au fost răniți (Robert Yeghiazaryan, unul dintre civilii răniți, a murit la 22 octombrie). Apărarea anti-aeriană a Armeniei a doborât 3 UAV-uri de luptă și 4 de supraveghere în regiunile Gegharkunik și Kotayk din Armenia. Kotayk este situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Armeniei, Erevan. Azerbaidjanul a lansat, de asemenea, atacuri de artilerie pe șoseaua Vardenis-Sotk.

2 OCTOMBRIE 2020

Azerbaijanul a bombardat Stepanakertul de două ori.[2] Civilii au fost răniți, inclusiv militari ai serviciului de salvare din Artsakh.[3] Așezările civile și infrastructurile din Stepanakert au fost grav avariate. În aceeași zi, regiunea Hadrut din Artsakh a fost atacată cu un sistem de rachete cu lansare multiplă „Smerch”, urmare a căreia au fost răniți civili. Forțele armate azere au folosit rachete balistice tactice de precizie „Lora” fabricate în Israel, pentru a ataca așezările și infrastructurile civile.

 

4 OCTOMBRIE 2020

Luptele grele au continuat în direcțiile de nord și sud ale liniei de contact. Armata de apărare a Artsakhului a respins cu succes toate atacurile forțelor armate azere.

Ignorând toate apelurile și avertismentele adresate de Artsakh, Armenia și comunitatea internațională pentru a opri agresiunea și țintirea deliberată a populației civile, Forțele armate azere au început dimineața atacurile asupra orașelor Stepanakert, Martakert și Shushi, folosind rachete cu rază lungă de acțiune, „Polonez ” și„ Smerch ”sisteme MLR și forțe aeriene.

 

8 OCTOMBRIE 2020

Azerbaidjanul a bombardat de două ori, în mod deliberat, catedrala Sfântului Mântuitor ”Ghazanchetsots”, simbolul orașului Shushi, care a mai fost distrusă și în timpul războiului din Nagono-Karabakh din anii ’90, fiind reconstruită după acel război. Drept urmare, jurnaliștii străini Yuri Kotyenok, Levon Arzanov, precum și ghidul lor Hrant Baladyan au fost răniți în timp ce transmiteau de pe teren consecințele primului bombardament al aceleiași catedrale la începutul aceleiași zile.

Regiunea Vardenis din Republica Armenia a fost atacată de UAV-urile din Azerbaidjan (în total, 7 unități au fost distruse între orele 19:30 și 21:20).

 

9 OCTOMBRIE 2020

Pe 9 octombrie, Ministrul Afacerilor Externe al Armeniei a avut o întâlnire cu omologul său azer la Moscova, sub medierea Ministrului Afacerilor Externe al Rusiei, pentru a negocia încheierea unui armistițiu în scop umanitar în zona conflictului din Nagorno-Karabakh, pentru a recupera reciproc cadavrele morților și a prizonierilor.

 

10 OCTOMBRIE 2020

Forțele armate azere au bombardat satul Artsvanik din regiunea Kapan, provincia Syunik din Republica Armenia cu ajutorul UAV-urilor de luptă. Aceste acțiuni ofensive au avut loc la doar câteva ore după declarația comună a miniștrilor de externe din Rusia, Armenia și Azerbaidjan, cu privire la încetarea ostilităților în scopuri umanitare, care ar fi trebuit să intre în vigoare la ora 12:00, pe 10 octombrie, sub medierea Crucii Roșii Internaționale.

 

17 OCTOMBRIE 2020

În noaptea dinspre 16 spre 17 octombrie, situația de-a lungul întregii linii de contact dintre Artsakh și Azerbaidjan a fost relativ stabilă și tensionată.

Dimineața devreme, încălcând încă o dată armistițiul umanitar, forțele armate azere au reluat bombardamentele asupra orașelor Stepanakert și Shushi, în urma cărora au fost răniți trei civili.[4]. 

Republica Armenia și Republica Azerbaidjan s-au pus de acord să respecte armistițiul umanitar pentru a doua oară, care urma să intre în vigoare la ora locală 00:00, pe 18 octombrie. Decizia a fost luată urmare a declarației președinților Republicii Franceze, a Federației Ruse și a Statelor Unite ale Americii, reprezentând țările ce coprezidează grupul de la Minsk al OSCE, din 1 octombrie 2020, declarația copreședinților grupului OSCE Minsk din 5 octombrie și declarația de la Moscova din 10 octombrie 2020.

Republica Artsakh a salutat armistițiul în scop umanitar și și-a confirmat disponibilitatea de a-l respecta în mod reciproc, în conformitate cu Declarația de la Moscova din 10 octombrie 2020 și cu acordul din 17 octombrie 2020.

 

18 OCTOMBRIE 2020

De la ora 00:04 până la 02:45, Forțele Armate ale Azerbaidjanului, încălcând armistițiul în scop  umanitar, au reluat bombardamentele și au deschis un foc de artilerie în direcția nordică a liniei de contact iar la ora 02:20-02:45 au lansat atacuri cu rachete în direcția sudică.

25 OCTOMBRIE 2020

Declarația comună trilaterală dintre SUA-Armenia-Azerbaidjan a fost emisă la 25 octombrie, reafirmând angajamentul părților de a stabili un armistițiu în scop umanitar, ar fi trebuit să intre în vigoare la ora 08:00 (ora locală), pe 26 octombrie 2020.

 

Forțele azere au cucerit orașul Sanasar Kubatly în timpul nopții.

 

26 OCTOMBRIE 2020

Armata de Apărare a Artsakhului a respectat armisițiul începând cu ora 08:00. Din păcate, armistițiul a fost încălcat de forțele azere, care în jurul orei 09:10, a stras cu 5 obuze de artilerie în direcția sud-estică a Artsakhului.

Luptele intense au continuat în partea de sud-est a Artsakhului. Forțele azere, împreună cu luptătorii teroriști străini și unitățile speciale din Turcia, au atacat regiunile din sud-estul Artsakhului.

 

31 OCTOMBRIE 2020

 

Azerbaidjanul folosește muniții cu fosfor peste Nagorno Karabakh, incendiind pădurile din apropierea comunităților civile. Aceste muniții cu fosfor sunt arme care conțin unul dintre alotropii obișnuiți ai elementului chimic fosfor. Fosforul alb este utilizat în proiectile de fum, iluminat și incendiare și este de obicei elementul de ardere al muniției trasoare[5].

Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)