RAPORTUL PRIVIND AGRESIUNEA
AZERBAIDJANULUI ÎMPOTRIVA ARTSAKH-ULUI (NAGORNO-KARABAKH)
ȘI A ARMENIEI
Azerbaidjanul
nu și-a ascuns niciodată intenția de a rezolva conflictul din Nagorno-Karabakh
prin mijloace militare. Alături de retorica sa belicoasă în ascensiune,
conducerea politico-militară a Azerbaidjanului a menținut tensiunea crescută
de-a lungul liniei de contact cu Artsakhul și de-a lungul frontierei de stat
armeano-azere. Cu fiecare ocazie, președintele azer Ilham Aliyev a denunțat în
mod public eforturile copreședinților grupului de la Minsk al OSCE, care
vizează soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabakh, instigând astfel,
în mod deschis, la război. În acest scop, Azerbaidjanul angajează forțe din
exterior, inclusiv din Turcia, a căror prezență tot mai mare în Azerbaidjan, în
special în Nakhichevan, încalcă Documentul de la Viena, fapt care a și fost
documentat și raportat de Armenia către diferite organizații internaționale,
inclusiv OSCE. Încă de la recenta agresiune azeră de la frontiera de stat cu
Armenia (din iulie 2020), Turcia a susținut în mod deschis activitățile
militare ale Azerbaidjanului împotriva Armeniei și a justificat uzul de forță.
După ofensiva din iulie, Azerbaidjanul a desfășurat în mod constant pregătiri
de război.
În
primul rând, Azerbaidjanul a închis coridoarele aeriene de tranzit în ultimele
două luni, în ciuda absenței oricărei amenințări la adresa traficului aerian
civil.
În
al doilea rând, începând cu 21 septembrie, armata azeră a început să încoporeze
rezerviști și să confiște camioane civile pentru nevoi militare.
În
al treilea rând, la 25 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a
respins solicitarea reprezentantului personal al președintelui în exercițiu al
OSCE să efectueze monitorizarea încetării focului de-a lungul liniei de
contact.
În
al patrulea rând, au existat rapoarte credibile despre recrutarea luptătorilor
teroriști străini din regiunile Siriei aflate sub controlul turc, care urmează
să fie detașați în Azerbaidjan.
În
al cincilea rând, din dimineața zilei de 27 septembrie, autoritățile azere au
blocat rețelele de socializare și mass-media. În plus, reprezentanții presei
turce au fost prezenți în zona de conflict încă de la începutul atacului, fapt
care demonstrează că aceștia știau dinainte că urmează o ofensivă. Mai mult,
declarația președintelui azer la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 23
septembrie a fost o „lumină diplomatică verde” pentru această agresiune
nesăbuită. Declarația folosea din plin limbajul urii fiind și o manifestare a
unei intenții clare de genocid față de poporul armean.
Pregătirile pentru actuala agresiune a fost însoțite
de exerciții militare la scară largă efectuate de Azerbaidjan și Turcia. În
perioada 29 iulie - 10 august, la Baku, Nakhichevan, Ganja, Kurdamir și Yevlakh
s-au desfășurat exerciții militare comune (Turaz Qaratli 2020) între
Azerbaidjan și Turcia. Exercițiile au implicat participarea a mii de membri ai
personalului militar, sute de vehicule blindate de luptă, artilerie și aviație
militară, inclusiv UAV-uri de luptă și informații. Trebuie menționat faptul că, după acele exerciție
militare, personalul militar turc (conform relatărilor, în număr de 600 de persoane) și
echipamentele (UAV-uri, sistemele de lansare de rachete multiple și muniția
acestora, avioane de luptă multifuncționale F-16, precum și localizatoare
radio) au rămas staționate în Azerbaidjan. Atât personalul, cât și armamentul
sunt implicate în prezent în agresiunea azeră împotriva Artsakhului. Unele
operațiuni sunt coordinate chiar de comandamentul turc. Prin urmare, nu este
surprinzător faptul că, la 27 septembrie, la scurt timp după începerea
ofensivei militare la scară largă, Turcia a sprijinit din nou unilateral și
fără rezerve Azerbaidjanul și continuă să facă același lucru fără nicio
abatere.
CRONOLOGIA
OPERAȚIUNILOR MILITARE AL AZERBAIDJANULUI
27 SEPTEMBRIE 2020
Pe 27 septembrie, Azerbaidjanul a lansat o
agresiune militară la scară largă împotriva Nagorno-Karabakhului, unde locuiesc
150.000 de armeni. Azerbaidjanul a încălcat acordurile de încetare a focului
semnat în 1994, între Nagorno-Karabakh, Armenia și Azerbaidjan. Acordurile de încetare
a focului au pus capăt războiului din 1991-1994 și au deschis calea
negocierilor privind statutul Nagorno-Karabakhului.
În jurul orei 7:10, dimineața,
forțele armate azere au lansat un atac aerian și terestru la scară largă de-a
lungul întregii linii de contact din Artsakh (Nagorno-Karabakh). Armata azeră a
folosit tancuri, elicoptere, artilerie grea, UAV-uri, sisteme de rachete cu
lansare multiplă („Grad” și „Smerch”). Martakert, Martuni[1], Stepanakert
- capitala Artsakhului și alte orașe, dar și multe sate au fost supuse unui bombardament
de artilerie de calibru mare.
Mai
mult, avioanele de vânătoare turcești F16 au fost observate în vecinătatea
liniei de contact. Orașul armean, Vardenis, din Republica Armenia a fost, de
asemenea, supus atacurilor UAV produse de Turcia. Armata azeră viza în mod
deliberat așezările civile și infrastructura, ceea ce reprezintă o încălcare
explicită a dreptului internațional umanitar și a convențiilor de la Geneva.
30 SEPTEMBRIE 2020
Dimineața devreme, forțele armate
azere au reluat atacurile aeriene, cu rachete și terestre la scară largă de-a
lungul întregii linii de contact dintre Artsakh și Azerbaidjan.
Luptele au fost mai intense în
partea de nord a liniei de contact. Aeronvele de luptă F16 ale Forțelor Aeriene
Turce au fost folosite în direcțiile nord-est și sud.
1 OCTOMBRIE 2020
Forțele aeriene azere au bombardat așezările și
infrastructurile civile din regiunile Martuni și Hadrut din Artsakh, fapt care
a dus la rănirea reporterilor „Le Monde” (cetățeni ai Franței), „Armenia TV” și
„24news.am”. Reporterul „Le Monde” a fost rănit într-un atac de artilerie a
armatei azere în incinta primăriei Martuni. Azerbaidjanul a lansat focuri de artilerie
și atacuri cu vehicule aeriene fără pilot în direcția satului Shatvan și a
așezării Mets Masrik din regiunea Gegharkunik din Republica Armenia, în urma
cărora un civil a fost ucis și alți doi au fost răniți (Robert Yeghiazaryan,
unul dintre civilii răniți, a murit la 22 octombrie). Apărarea anti-aeriană a
Armeniei a doborât 3 UAV-uri de luptă și 4 de supraveghere în regiunile
Gegharkunik și Kotayk din Armenia. Kotayk este situat la aproximativ 20 de
kilometri de capitala Armeniei, Erevan. Azerbaidjanul a lansat, de asemenea,
atacuri de artilerie pe șoseaua Vardenis-Sotk.
2 OCTOMBRIE 2020
Azerbaijanul a bombardat
Stepanakertul de două ori.[2] Civilii
au fost răniți, inclusiv militari ai serviciului de salvare din Artsakh.[3] Așezările
civile și infrastructurile din Stepanakert au fost grav avariate. În aceeași
zi, regiunea Hadrut din Artsakh a fost atacată cu un sistem de rachete cu
lansare multiplă „Smerch”, urmare a căreia au fost răniți civili. Forțele
armate azere au folosit rachete balistice tactice de precizie „Lora” fabricate
în Israel, pentru a ataca așezările și infrastructurile civile.
4 OCTOMBRIE 2020
Luptele grele au continuat în
direcțiile de nord și sud ale liniei de contact. Armata de apărare a Artsakhului
a respins cu succes toate atacurile forțelor armate azere.
Ignorând toate apelurile și
avertismentele adresate de Artsakh, Armenia și comunitatea internațională
pentru a opri agresiunea și țintirea deliberată a populației civile, Forțele
armate azere au început dimineața atacurile asupra orașelor Stepanakert,
Martakert și Shushi, folosind rachete cu rază lungă de acțiune, „Polonez ” și„
Smerch ”sisteme MLR și forțe aeriene.
8 OCTOMBRIE 2020
Azerbaidjanul a bombardat de două ori, în mod
deliberat, catedrala Sfântului Mântuitor ”Ghazanchetsots”, simbolul orașului
Shushi, care a mai fost distrusă și în timpul războiului din Nagono-Karabakh
din anii ’90, fiind reconstruită după acel război. Drept urmare, jurnaliștii
străini Yuri Kotyenok, Levon Arzanov, precum și ghidul lor Hrant Baladyan au
fost răniți în timp ce transmiteau de pe teren consecințele primului
bombardament al aceleiași catedrale la începutul aceleiași zile.
Regiunea Vardenis din Republica Armenia a fost
atacată de UAV-urile din Azerbaidjan (în total, 7 unități au fost distruse
între orele 19:30 și 21:20).
9 OCTOMBRIE 2020
Pe 9 octombrie, Ministrul Afacerilor Externe al
Armeniei a avut o întâlnire cu omologul său azer la Moscova, sub medierea Ministrului
Afacerilor Externe al Rusiei, pentru a negocia încheierea unui armistițiu în
scop umanitar în zona conflictului din Nagorno-Karabakh, pentru a recupera
reciproc cadavrele morților și a prizonierilor.
10 OCTOMBRIE 2020
Forțele armate azere au bombardat satul Artsvanik
din regiunea Kapan, provincia Syunik din Republica Armenia cu ajutorul
UAV-urilor de luptă. Aceste acțiuni ofensive au avut loc la doar câteva ore
după declarația comună a miniștrilor de externe din Rusia, Armenia și
Azerbaidjan, cu privire la încetarea ostilităților în scopuri umanitare, care
ar fi trebuit să intre în vigoare la ora 12:00, pe 10 octombrie, sub medierea
Crucii Roșii Internaționale.
17 OCTOMBRIE 2020
În noaptea dinspre 16 spre 17 octombrie, situația
de-a lungul întregii linii de contact dintre Artsakh și Azerbaidjan a fost
relativ stabilă și tensionată.
Dimineața devreme, încălcând încă o dată
armistițiul umanitar, forțele armate azere au reluat bombardamentele asupra
orașelor Stepanakert și Shushi, în urma cărora au fost răniți trei civili.[4].
Republica Armenia și Republica Azerbaidjan s-au pus
de acord să respecte armistițiul umanitar pentru a doua oară, care urma să
intre în vigoare la ora locală 00:00, pe 18 octombrie. Decizia a fost luată urmare
a declarației președinților Republicii Franceze, a Federației Ruse și a
Statelor Unite ale Americii, reprezentând țările ce coprezidează grupul de la
Minsk al OSCE, din 1 octombrie 2020, declarația copreședinților grupului OSCE
Minsk din 5 octombrie și declarația de la Moscova din 10 octombrie 2020.
Republica Artsakh a salutat armistițiul în scop
umanitar și și-a confirmat disponibilitatea de a-l respecta în mod reciproc, în
conformitate cu Declarația de la Moscova din 10 octombrie 2020 și cu acordul din
17 octombrie 2020.
18 OCTOMBRIE 2020
De la ora 00:04 până la 02:45, Forțele Armate ale
Azerbaidjanului, încălcând armistițiul în scop
umanitar, au reluat bombardamentele și au deschis un foc de artilerie în
direcția nordică a liniei de contact iar la ora 02:20-02:45 au lansat atacuri
cu rachete în direcția sudică.
25 OCTOMBRIE 2020
Declarația comună trilaterală
dintre SUA-Armenia-Azerbaidjan a fost emisă la 25 octombrie, reafirmând
angajamentul părților de a stabili un armistițiu în scop umanitar, ar fi
trebuit să intre în vigoare la ora 08:00 (ora locală), pe 26 octombrie 2020.
Forțele azere au cucerit orașul
Sanasar Kubatly în timpul nopții.
26 OCTOMBRIE 2020
Armata de Apărare a Artsakhului a respectat
armisițiul începând cu ora 08:00. Din păcate, armistițiul a fost încălcat de
forțele azere, care în jurul orei 09:10, a stras cu 5 obuze de artilerie în
direcția sud-estică a Artsakhului.
Luptele intense au continuat în partea de sud-est a
Artsakhului. Forțele azere, împreună cu luptătorii teroriști străini și
unitățile speciale din Turcia, au atacat regiunile din sud-estul Artsakhului.
31 OCTOMBRIE 2020
Azerbaidjanul folosește muniții cu
fosfor peste Nagorno Karabakh, incendiind pădurile din apropierea comunităților
civile. Aceste muniții cu fosfor sunt arme care conțin unul dintre alotropii
obișnuiți ai elementului chimic fosfor. Fosforul alb este utilizat în
proiectile de fum, iluminat și incendiare și este de obicei elementul de ardere
al muniției trasoare[5].
[5]
https://en.armradio.am/2020/10/31/azerbaijan-using-phosphorus-munitions-against-civilians-in-artsakh-ombudsman/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu