luni, 14 martie 2022

România Muncitoare – Nr.302 din IANUARIE – FEBRUARIE – MARTIE 2022

 România Muncitoare – Nr.302 din IANUARIE – FEBRUARIE – MARTIE 2022

 





Muncă şi unitate, luptă

pentru dreptate!

 

Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare

 

Colectiv de redacţie:

Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ  (tehnoredactor).

Telefon:  0724/717293

E-mail:  asociatia.romania.muncitoare@gmail.com

Web:  http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/

OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543

 

The Worker’s Romania association stands FOR PEACE, FOR HUMANITY, FOR LOVE AND LIFE!!!

The Worker’s Romania association from Bucharest, Romania, officially registered at no. 1066 in the Register of Romanian Foundations and Associations, unreservedly condemns Putin’s invasion of Ukraine and stands in full solidarity with the millions of victims of the attack.

We call for an immediate cease-fire and a withdrawal of all Russian forces from Ukraine!
In line with the oldest traditions of the international trade union movement, we, from Bucharest, Romania believe that wars are never in the interests of working people and that working people and their families always pay the highest price, and suffer the most, when conflicts erupt that are led by elites with fully different interests to their own.

In continuation with the strong working-class history of cross-border solidarity, the Worker’s Romanian association salutes the actions of many of its members in donating from their small amounts of money or even by simply condemning the barbaric attack in simple words.

The Worker’s Romania association also stresses the vital importance of welcoming refugees with compassion and assistance. We believe that no matter who has the political power in his hands, we all must do everything in our powers to welcome and support all refugees from Ukraine as is determined under international law and in the unwritten laws of our hearts. The Romanian people have always shown sympathy and compassion and the images that I see these days, with mothers carrying their children, many of them being as old as my daughter, moved me to tears!

In addition to the awful human suffering, the crisis has already caused huge economic disruption that will impact on working people and our association fully supports calls for measures to protect Romanian families struggling with the cost-of-living crisis as the conflict drives up energy prices.  

Let this also be very clear that the Worker’s Romania Association will also reject any and all attempts by the Romanian Government to use disruption caused by this conflict as cover to obscure its own failings or as an excuse to introduce unpopular and unacceptable dictatorial policies. Trying to silence people who objectively criticize the government policies or to label them as acting under Russian propaganda or being Russian assets is an enormous stupidity and should be immediately condemned in the strongest terms, as strong as we condemn Putin’s aggression against the people of our neighboring country!

We also want to make it clear that in expressing our full support for the Ukrainian people, we, in no way, see Russian workers as our enemy and stand in solidarity with those brave people inside Russia who oppose the war and are seeing the Russian conscripted soldiers returning to their families in body bags.

We must also note the numerous reports of links between Vladimir Putin and Far Right parties across Europe, the presence of Russian oligarchs in Europe and the connections between Putin and the globalist Klaus Schwab…His policies place him under the same umbrella. No doubts about that!

We also acknowledge the right of Ukraine to defend its citizens and territory within internationally recognized borders. We are also conscious that any expansion of this conflict could have unimaginable consequences for Europe and the entire world. We therefore reiterate the strongly held belief that all efforts must be exerted to achieve an immediate ceasefire and for negotiations to be supported by governments at the highest level.

Let me end these lines with the prophetic words of our Patriotic leader, may God take care of his soul, Nicolae Ceausescu and his thoughts about PEACE… “Do it in such a way, dear young Romanians and YOUNGSTERS everywhere, so as to ensure for your generation and for future generations a world without weapons and wars, of peace, friendship and brotherhood of all the people on our planet”.

Our thoughts and prayers are for the immediate ceasefire in the neighboring country and for life in general and for peace! That is what I ask for on behalf of the members of our association!
Yours comradely,

Ciprian Pop

Secretary General

“Worker’s Romania” association Bucharest, March 14, 2022

 

Oamenii de afaceri ai nostri si ai lor

 

Oamenii de afaceri ai nostri (est europeni) si ai lor (americani, chinezi si vest europeni) au mentalitati si comportamente diferite de afaceri.

 

Pacat ca statul numit Romania Nu a inteles nimic din mentalitatea omului de afaceri. Multi din cei care conduc societati, birouri, servicii, deconcentrate, ministere se spune ca vin din mediul de afaceri. In practica se pare ca nu. Lupta acestora ca diverse contracte cu statul sa fie castigate de diverse firme spune multe despre experientele manegariale.

 

In timp ce ai nostri, oameni de afaceri romani, bulgari, sarbi, ucrainieini, rusi ,etc. se intrec sa aiba totul pe diverse firme sau nume, cei din lumea americana, chineza sau vest europeana au gandit o altfel de asociere. O asociere sub forma de fond sau societati de investitii sau o asociere cu statul in care statul are un procent important de actiuni. 

 

Pacat ca nimeni (dintre conducatorii statului) nu este interesant de astfel de proiecte in Romania. 

 

Hadrian 

 

Falimentul bate la usa noastra

 

Falimentul bate la usa noastra, a Romaniei,  a Europei.

 

Dupa martie 2020-iulie 2021 cand toata Europa a fost blocata datorita perioadei Covid-19,  acum ne aflam intr-o perioada mult mai complicata: razboi si sanctiunile financiar-economice ce se vor impune Federației Ruse. 

 

Acum aflam ca Europa depinde cam 30% din necesar de Rusia in privinta gazelor naturale,  ca Rusia si Ucraina sunt adevarate zone agro-alimentaire pentru Europa, ca mari compani europene industriale lucreaza in Ucraina, ca mari companii ale Rusiei, fie de stat fie private, sunt contactate in multe domenii economice ale Europei.

 

Cel mai mare blocaj bancar si financiar, precum si  multe sanctiuni se pregatesc impotriva a tot ce reprezinta Rusia. Dintre acestea cel mai dur ar fi blocarea bancara si deconectarea internationala a sistemului fiscal al Rusiei. Sigur, este un lucru dureros dar eficace pe termen lung? 

Va asigur ca pentru Europa si Romania, Nu. 

Daca acum avem 1,5-2 euro pentru 1 l de motorina si benzina la nivel continental, ce v-a urma cand aprovizionarea cu gaz metan din Rusia se v-a incheia?

Explozie de preturi la gaz, energie electrica si de aici la tot ce se produce cu ele. 

Cine si la ce costuri v-a suplimenta lipsa de gaz si petrol pentru Europa ?

 

La Targul pentru Agricultura de la Paris din februarie 2022 agricultorii locali sunt ingrijorati ca razboiul de azi din Europa v-a duce la imposibilitatea de a continua cresterea animalelor si de a continua munca in agricultura. Cum vor plati carburantii, energia electrica, ingrasemintele, furajele? Multe sunt produse in tarile aflate azi in conflict.

 

Peste o luna, doua vom vedea cum multe centre industriale din Europa vor reduce activitatea( poate chiar se vor inchide) lucru care v-a perturba din nou viata pe continent.

 

Hadrian 

 

Adevarul despre diferite interese

 

Adevarul despre diferitele interese in Europa de est si Rusia sunt altele. Sunt de ordin economic si financiar.

Nu guvernul Romaniei sau guvernul Statelor Unite vor razboi, ci marile compani, mari oameni de afaceri.

Trebuie facut un razboi pentru a putea salva economia Statelor Unite. Inlaturarea actualului presedinte rus inseamna acces la resursele militare, resursele solului si resursele subsolului Federației Ruse.

Modelul este deja cu cunoscut, vezi Irak, Libia, Siria, Venezuela, fosta Yougoslavie.

Uniunea Europeana este un instrument ce nu mai serveste tarilor membre ci marilor compani multinationale.

 

Blocarea prin diferite mijloace a accesului gazului din Rusia si a energiei electrice din Rusia spre Europa a facut ca pretul energiei electrice si a gazului sa creasca. Tarile din zona Golfului  si Statele Unite ale Americii trebuie sa vanda gazul lichefiat( GPL). Trebuie trecut totul pe energie electrica in defavoarea gazului. 

 

Despre clima si programele climatice ar trebui sa fie in ajutorul naturii si a tarilor planetei.

Prea repede tarile lumii trebuie sa renunte la termocentrale, centralele nucleare si poate la hidrocentrale. Acum trebuie sa avem centrale eoliene si solare. 

 

Prea repede trebuie protejam natura insa in unele tari taiem padurile si apoi le amendam ca  nu au paduri si nu respecta fauna si flora acestora. 

Prea repede inchidem micile ferme agricole, micile magazine in favoarea marilor companii agro-alimentaire si a diferitelor marci internationale. 

 

Romania este tara producatoare de materie bruta : cereale, lapte, subansamble si diferite materiale pentru alte produse ce sunt ansamblate in alte tari.

Romania scoate singura banii din tara. Hai sa nu mai dam vina pe multinationale.

Pai daca cumparam 80% din produse din afara tari, cu ce bani. Pai bani din imprumuturi si cca 4 -5 miliarde euro anual de la romanii ce lucreaza in afara tari.

Restul de procent (diferenta de 20%) se produce in Romania si trebuie sa tina toata tara, tot bugetul de stat. Pai... Nu-i destul?

Cum poti sa te bucuri cand exporti energie electrica iar imprumuturile depasesc exporturile? Sau exportam la un pret si importam acelasi produs la alt pret?  Doar produsul este mai bun din afara tarii. Chiar am ajuns de rasul lumi.

 

Hadrian 

 

Pierdem teren

 

Pierdem teren si acest lucru nu este bine.

Pierdem teren pe plan economic si financiar. 

 

Nu mai are rost sa vorbim despre Romania ca stat economic si financiar. Romania traieste doar ce spune unul si altul din afara ei. Cand faci totul pentru un comision in doalri sau euro fara sa analizezi ce rezulat urmeaza dupa aceea inseamna ca esti un pion ce mai tarziu dispare.

 

Romania prin coducatorii ei vor fi obligati sa vanda toate companiile de stat si toate actiunile pe care le au in tara si in lume. Simplu. Datoria externa trebuie platita. La sfirsitul luni iulie 2021 era de 131 miliarde euro.

 

Nu mai are rost sa na ascundem. In Romania au intat aproape 200 miliarde euro de cand suntem membri ai Uniunii Europene. Acestia nu s-au regasit nicaieri in mari proiecte de modernizare sau  de constructi.

 

Dupa mai bine de 30 de ani Romania mai avea la sfirsitul anului 2019 cca 0,775 miliarde dolari de recuperat de la diverse tari, contracte facute dinainte de decembrie 1989.  

 

Un razboi nu se face cu stomacul gol. Vrem sa ne aparam de Rusia. Foarte bine. Dar economic putem sustine un razboi? Cine ne alimenteaza cu mancare ? Firmele romanesti? Cum si cine da statului in caz de razboi masini si utilaje? Firmele romanesti? 

 

Nu inteleg cum cumperi la Bursa energie electrica la un pret de 100 euro Mwh acum(anul 2022) pentru anul 2023, iar in anul 2023 il vinzi la 300 euro Mwh si-mi spui ca s-a scumpit enegia electrica la producator, variatiile bursiere si de curs valutar. Cu toate taxele si adausul comercial intelegeam sa vinzi la 200 euro. Dar 300 euro. Este prea mult. 

 

Pierdem teren si acest lucru Nu este bun pentru Romania.

 

Hadrian

 

 

 

 

 

 

 

Extrem de important - de la dna avocat Elena Radu                                                        Proiectul de lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale ÎNCALCĂ CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

O ASEMENEA LEGE NU POATE FI ADOPTATĂ DEOARECE PUNE ÎN PERICOL TOȚI CETĂȚENII ROMÂNIEI!

Mai, mult prevalându-se de conflictul ruso-ucrainian, invocându-se în expunerea de motive necesitatea ”APLICĂRII TEMPORARE a unor măsuri de ansamblu celor luate pentru gestionarea corespunzătoare a crizei determinate de situația de securitate la granița estică a României și la flancul estic al NATO”, proiectul de lege vizează MODIFICAREA DEFINITIVĂ a legislației, PENTRU O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ. 

Nici măcar legislația referitoare la pandemie, starea de asediu, starea de urgenta, starea de mobilizare, starea de razboi nu conține asemenea prevederi. Aceasta legislație prevede măsuri numai pe durata instituirii stării respective. 

Astfel, prin acest proiect de lege, FĂRĂ SĂ FIE INSTITUITĂ NICIO STARE ÎN ROMÂNIA (INCLUSIV PE TIMP DE PACE): 

- La Art IV completează art. 8 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. 

 

- La art. V se modifică art. 11 din Legea nr. 121/2021 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

 

- La art. VI se completează Legea nr. 122/2021 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României. 

 

Toate aceste modificări și completări PREVĂD că pentru ORICE OPERAȚIUNE desfășurată de forțele armate ale unui stat străin sau care sunt sub comanda unei organizații internaționale, aflate pe teritoriul României SĂ SE POATĂ PREDA/TRANSMITE COMANDA OPERAȚIONALĂ SAU CONTROLUL COMANDANTULUI ARMATEI STRĂINE CARE CONDUCE OPERAȚIUNEA ȘI CARE NU ESTE MILITAR ROMÂN. 

 

Mai mult, dacă regulile respectivei operațiuni pe teritoriul României, CONȚIN DISPOZIȚII CONTRARE: LEGISLAȚIEI ROMÂNE, TRATATELOR LA CARE România este parte și CUTUMELOR INTERNAȚIONALE, autoritatea militară română transmite NUMAI LIMITĂRILE ȘI RESTRICȚIILE PENTRU FOLOSIREA FORȚEI, formulând REZERVE SCRISE către emitentul regulilor de angajare. Deci, NU SE OPUNE ȘI NU REFUZA TRANSMITEREA COMENZII operaționale și controlului operațional al operațiunii. 

 

Toate acestea sunt în contradicție cu art. 16 alin. (3) și art. 118 alin. (1) și (5) din Constituția României: 

 

- Articolul 16 alin. (3) din Constituție: ”FUNCŢIILE ŞI DEMNITĂŢILE PUBLICE, civile sau MILITARE, pot fi OCUPATE, în condiţiile legii, DE PERSOANELE CARE AU CETĂŢENIA ROMÂNĂ ŞI DOMICILIUL ÎN ŢARĂ.”

 

- Art. 118 alin. (1) și (5) din Constituție: 

”(1) ARMATA ESTE SUBORDONATĂ EXCLUSIV VOINŢEI POPORULUI pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata CONTRIBUIE la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.

(5) Pe teritoriul României POT INTRA, STAŢIONA, DESFĂŞURA OPERAŢIUNI SAU TRECE TRUPE STRĂINE numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.”

 

NICIO LEGE nu poate să prevadă CEDAREA CONTROLULUI OPERAȚIONAL AL ARMATEI ROMÂNE CĂTRE UN MILITAR CARE NU ESTE CETĂȚEAN ROMÂN ȘI CARE NU ARE DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA. 

 

Armata română este subordonată EXCLUSIV voinței poporului român și nu poate fi subordonată niciunei puteri străine sau organizații internaționale. Armata română poate numai să ia parte la operațiuni. Însă, pe teritoriul României, cea care deține controlul operațional poate fi numai ARMATA ROMÂNĂ reprezentată de un militar cetățean român cu domiciliul în țară. 

 

Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă anumite politici cu care poporul român nu este de acord s-ar implementa în România și cetățenii și-ar exprima nemulțumirea prin proteste. 

 

În baza acestor modificări care vor să se facă, în orice moment se pot trimite în România armate străine care sub diverse pretexte să preia controlul operațional al armatei Române, iar armata străină să înăbușe orice protest al cetățenilor români, nelegându-i nimic de poporul român. Sau și mai rău, dacă s-ar trimite preventiv o astfel de armată, sub pretextul unei anumite operațiuni. Am văzut deja în pandemie ce s-a întâmplat prin alte țări și ni se tot vorbeste de armata europeană, în condițiile în care vedem că UE duce o politică în contra cetățenilor, drepturilor și libertăților fundamentale și în contra statului de drept. 

 

O dovadă privind pericolul pentru cetățeni a unei asemenea legi este reprezentată și de modificările și completările Legii apărării naționale nr. 45/1994 incluse la pct. I din proiect.

 

Articolul 8 alin (4) al acestei legi se modifică. 

 

Forma actuală a acestui articol este următoarea: ”Structura organizatorică şi atribuţiile Centrului naţional militar de comandă pe timpul agresiunii şi al stărilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”

 

Prin proiectul de lege se elimină sintagmele ”pe timpul agresiunii şi al stărilor prevăzute la alin. (1)”.

 

 Asta înseamnă că Centrul național militar de comandă va avea structura organizatorică și atribuțiile stabilite  prin hotărâre a CSAT, fără să fim în situația unei agresiuni armate sau fără să fie  instituită starea de asediu, declarată starea de mobilizare sau starea de război. 

 

Într-adevăr, asta înseamnă că în ROMÂNIA SE VA INSTITUI DICTATURA MILITARĂ, dacă se adoptă această lege. 

 

Cu atât mai mult cu cât art. 8 ind 1 referitor la ”situația de criză  în domeniul securității și apărării naționale” conține o definiție foarte largă a acestei stări, putându-se declara de CSAT pentru orice motiv, la propunerea ministrului apărării naționale, cu avizul primului ministru. 

 ”Situația de criză  în domeniul securității și apărării naționale”, conform proiectului, este definită ca fiind ”situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generată de apariția unui sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, , sau la amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate, mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională, precum și valorile constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităților și instituțiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate.”

 

Se poate observa astfel că se poate invoca orice motiv  pentru instituirea situației de criză  în domeniul securității și apărării naționale, perioadă în care România ar fi condusă de Ministrul Apărării Naționale, conform  dispozițiilor CSAT. 

 

În această modalitate, rolul constituțional al Parlamentului ar fi ignorat, încălcându-se prevederile:

 

- art. 61 alin. (1) din Constituție potrivit cărora: ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

 

- art. 2 alin. (1) din Constituție potrivit cărora: ” Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte.”

 

Proiectul de lege: https://media.stiripesurse.ro/other/202203/media-164664433106691800.pdf 

Legea nr. 291/2007: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/86736 

Legea nr. 45/1994: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/4143 

Legea nr. 80/1995: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/6151 

Legea nr. 121/2011: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/129402 

Legea nr. 122/2011: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/129400 

Legea nr. 446/2006: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77597

 

 

România a permis migranților irakieni să rămână în țară timp de 90 de zile, potrivit ministerului irakian de externe


Șeful Departamentului European al ministerului, Tarik Adil al-Shaher, s-a întâlnit la Bagdad cu ambasadorul României, Radu Octavian Dobre România a permis migranților irakieni care au fugit din Ucraina să rămână în țară timp de 90 de zile fără nicio restricție. Mesajul corespunzător a fost publicat luni pe pagina oficială de Facebook a Ministerului de Externe irakian. Tarik Adil al-Shaher, șeful interimar al Departamentului european al Ministerului de Externe irakian, s-a întâlnit la Bagdad cu ambasadorul României. În cadrul întâlnirii, Dobre a confirmat că „conducerea României le-a permis irakienilor, care au fost forțați să fugă din Ucraina, să rămână în țară timp de 90 de zile pentru a-și rezolva în continuare situația”.

 

Al-Shaher, la rândul său, a spus că „ambasada Irakului la București, în coordonare cu autoritățile române, depune toate eforturile pentru a returna cetățenii irakieni în patria lor cât mai curând posibil”.

 

Părțile au discutat și despre dezvoltarea relațiilor bilaterale pentru a căuta noi orizonturi de cooperare în domenii de interes comun.

 

A consemnat Ciprian Pop

 

Aproximativ 1,8 milioane de refugiați au sosit în Polonia din Ucraina
Ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Wonsik, a remarcat că situația s-a stabilizat

 Numărul refugiaților sosiți în Polonia din Ucraina de la începutul conflictului a ajuns la 1,8 milioane, a declarat luni Maciej Wonsik, ministrul adjunct de interne al Poloniei, într-un briefing.

"Ieri, 82 de mii de oameni au trecut granița polono-ucraineană. Situația s-a stabilizat

astăzi", a spus el, informând că acum "afluxul este cu aproape jumătate mai puțin decât acum o săptămână".

"Cu toate acestea, afluxul de refugiați este foarte mare. Avem 1,8 milioane de oameni care au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul conflictului", a spus Wonsik. Potrivit sursei citate, 65% din toți refugiații din Ucraina ajung în Polonia.

 

După cum s-a amintit în Ministerul Afacerilor Interne al Poloniei, în weekend a intrat în vigoare o lege în republică, care pune în aplicare un fond de asistență pentru Ucraina. „Este vorba de aproape 8 miliarde de zloți (aproximativ 2 miliarde de dolari) furnizați în aceste scopuri, dintre care 3,5 miliarde de zloți sunt destinați administrațiilor locale și șefilor de regiuni”, a spus ministerul. Marile orașe poloneze au declarat deja că nu mai pot accepta refugiați. Autoritățile locale asigură că nu vor strămuta pe nimeni cu forța, dar îi îndeamnă pe refugiați să nu se teamă să meargă în orașele mici, unde sunt și toate condițiile de viață și de muncă. De asemenea, autoritățile poloneze au început să trimită informații către numerele de telefon ucrainene despre plecarea trenurilor și autobuzelor către diferite orașe din Europa. În Polonia a intrat în vigoare o lege specială care va permite refugiaților din Ucraina să trăiască și să lucreze legal în țară până la trei ani, primind asistență medicală, ajutoare sociale și posibilitatea de a-și trimite copiii la instituții de învățământ. Pe 16 martie, autoritățile regionale vor începe înregistrarea refugiaților care au ajuns în republică.

Ciprian Pop

 

Posta estoniana reia parțial comunicarea cu Rusia

Anterior, intre cele doua tari, serviciile postale fusesera suspendate din cauza agravării situației din Ucraina "De astăzi, furnizarea de servicii poștale și de colete către Rusia va fi reluată parțial <...>. [Acolo] puteți trimite colete standard, scrisori standard simple și recomandate și maxi", a spus compania astăzi. Totodată, încă nu sunt disponibile expedierile prin serviciul de curierat EMS, precum și sub formă de scrisori standard comerciale ordinare și înregistrate și maxi. Se observă că Omniva nu reînnoiește abonamentul la publicațiile periodice venite din Rusia, precum și livrarea acestora. Transferurile din Estonia în Rusia prin Western Union nu sunt încă posibile.

Ciprian Pop

 

Președintele Georgiei a făcut apel la Zelensky cu o cerere de întoarcere a ambasadorului Ucrainei la Tbilisi Salome Zurabishvili și-a exprimat dorința de a „întări uniunea dintre cele două popoare în aceste vremuri dificile”

 

Președintele Georgiei, Salome Zurabishvili, în timpul discursului său anual în fața Parlamentului privind starea uniunii, i-a cerut luni omologul său ucrainean, Volodymyr Zelensky, să-l retrimita la post pe ambasadorul ucrainean la Tbilisi pentru a consolida alianța dintre cele două țări.

 

„Astăzi, de la această tribună, mă adresez colegului și prietenului meu, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, și îi cer să isi retrimita ambasadorul pentru a consolida în mod fundamental alianța dintre popoarele noastre în aceste vremuri dificile”, a spus Zurabishvili.

Zelensky a declarat la 1 martie că îl rechema pe ambasadorul ucrainiean din Georgia „pentru obstrucţionarea voluntarilor” care doresc să ajute Ucraina şi „poziţie imorală” în legătură cu sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse. Cu o zi mai devreme, un grup de voluntari georgieni au spus că urmează să meargă în Ucraina și să lupte în rândurile armatei ucrainene, dar guvernul georgian nu permite ca un avion ucrainean să aterizeze la Tbilisi pentru a-i ridica. Prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili a declarat pe 25 februarie că republica nu se va alătura sancțiunilor impuse de țările occidentale împotriva Rusiei. A consemnat Ciprian Pop

 

Dezgheț între Tel Aviv și Ankara. Președintele israelian va vizita Turcia miercuri, o premieră timp de 15 ani de îngheț între cele două țări

 

Isaac Herzog urmează să se întâlnească, de asemenea, cu membrii comunității evreiești la Istanbul, joi, înainte de a se întoarce în Israel.

 

Președintele israelian, Isaac Herzog, călătorește miercuri în Turcia pentru prima vizită a unui șef de stat israelian la Ankara din 2007, cu scopul de a încălzi relațiile bilaterale care au fost tensionate în ultimul deceniu.

 

Isaac Herzog, a cărui funcție este în mare măsură onorifică, urmează să-l cunoască pe omologul său, Recep Tayyip Erdogan, care, în ultimii ani a fost un apărător înfocat al cauzei palestiniene, având relații complicate cu statul evreu. Vizita, care este în lucru de câteva săptămâni, vine în momentul în care cele două țări au lansat separat o mediere Rusia-Ucraina, iar conflictul s-ar putea strecura în discuțiile lor.

 

Relațiile au fost tensionate de la afacerea Mavi Marmara din 2010, când forțele israeliene au lansat un atac mortal asupra unei nave turcești care încerca să livreze ajutor Fâșiei Gaza, aflată sub blocada israeliană. Cele două țări și-au rechemat apoi ambasadorii în 2018, după moartea protestatarilor palestinieni din Gaza.

 

Recep Tayyip Erdogan a spus recent că se așteaptă ca vizita lui Isaac Herzog, cu care a vorbit în mai multe rânduri de la inaugurarea mandatului israelianului în iulie, să „deschidă un nou capitol” în relația lor. La mijlocul lunii noiembrie, el a vorbit cu omologul său israelian și cu prim-ministrul statului evreu, Naftali Bennett - prima întâlnire dintre un premier israelian și președintele turc din 2013 -, la câteva ore după eliberare și întoarcerea în țara unui cuplu de turiști israelieni acuzat de spionaj și reținut în Turcia.

 

Acest incident s-a dovedit a fi „un punct de cotitură”, deoarece a contribuit la „generarea unui dialog între israelieni și turci și a creat o oportunitate pentru relații mai bune”, notează Gallia Lindenstrauss, analist israelian la Institutul de Studii Strategice din Tel Aviv. 

 

Oficialii israelieni spun că Isaac Herzog și Recep Tayyip Erdogan ar putea discuta despre posibilitatea de a exporta gaz israelian în Europa prin Turcia, o problemă aflată în atenția, atât a presei, cât și a analiștilor internaționali, în vreme ce europenii încearcă să-și reducă dependența de gazul rusesc. Israelul a încheiat în 2020 un acord cu Cipru și Grecia privind construcția unei conducte de gaz pentru a transporta gaze către Europa, proiect care a stârnit opoziția Turciei. Dar, în ianuarie, președintele turc a declarat că este gata să coopereze cu Israelul la proiectul gazoductului, semnalând dorința Ankarei de a reînnoi relațiile.

 

Israelul transmite și alte semnale...

 „Îmbunătățirea relațiilor cu Turcia nu se face în detrimentul unor relații foarte importante cu Grecia și Cipru”, a asigurat un oficial israelian. A consemnat Ciprian Pop 

 

Iranul revendică un baraj de rachete lângă consulatul SUA din Irak. Surse iraniene susțin că atacul ar fi vizat și...militari israelieni

 

 

Iranul și-a revendicat duminică responsabilitatea pentru un baraj de rachete care a lovit în apropierea unui complex consular al SUA în orașul Erbil, din nordul Irakului, spunând că este o răzbunare "pentru un atac israelian în Siria, care a ucis doi membri ai Gărzilor Revoluționare la începutul acestei săptămâni".

 

Nu au fost raportați răniți în atacul de duminică asupra orașului Erbil, care a marcat o escaladare semnificativă între Statele Unite și Iran. Ostilitatea dintre dușmanii de lungă durată a avut loc adesea în Irak, al cărui guvern este aliat cu ambele țări.

 

Gărzile revoluționare ale Iranului au spus pe site-ul lor că au atacat ceea ce au descris drept un centru de spionaj israelian în Erbil. Această sursă nu a oferit detalii, dar într-o declarație a spus că Israelul a intrat în ofensivă, invocând recenta lovitură care a ucis doi membri ai Gărzilor Revoluționare. Agenția de știri iraniană semi-oficială "Tasnim" a citat o sursă anonimă spunând că Iranul a tras 10 rachete Fateh, inclusiv câteva rachete Fateh-110, care au o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri (186 de mile).

 

Sursa a spus că atacul a provocat multiple victime și că principala țintă a rachetelor a fost „baza sionistă, care este departe de baza militară a SUA”.

 

Un oficial irakian din Bagdad a spus, mai întâi, că mai multe rachete au lovit consulatul SUA din Erbil, ținta intenționată a atacului. Mai târziu, Lawk Ghafari, șeful biroului de presă externă al Kurdistanului, a declarat că niciuna dintre rachete nu a lovit instalația consulară a SUA, dar zonele rezidențiale din jurul complexului au fost lovite.

 

Un oficial american al apărării a spus că lovitura a fost lansată din Iranul vecin și că încă nu se știe câte rachete au fost lansate și unde au aterizat. Un al doilea oficial american a declarat că nu s-au produs pagube instalațiilor guvernamentale americane și că nu există niciun indiciu că ținta ar fi fost clădirea consulatului, care este nouă și  neocupată.

 

Nici oficialul irakian, nici oficialii americani nu au fost autorizați să discute despre eveniment cu presa și au vorbit cu The Associated Press sub condiția anonimatului.

 

Radiodifuziubea prin satelit Kurdistan24, situată în apropierea consulatului SUA, a transmis din sedii, la scurt timp după atac, arătând cioburi de sticlă și resturi pe podeaua studiului.

 

Atacul a avut loc la câteva zile după ce Iranul a declarat că va riposta la un atac israelian în apropiere de Damasc, Siria, care a ucis doi membri ai Gărzilor Revoluționare. Duminică, agenția de știri IRNA, administrată de stat, a citat presa irakiană recunoscând atacurile de la Erbil, fără a spune de unde provin.

 

Barajul de rachete a coincis cu tensiunile regionale. Negocierile de la Viena asupra acordului nuclear fără mari rezultate al Teheranului au marcat o „pauză” pe fundalul conflictului din Ucraina. Între timp, Iranul a suspendat discuțiile secrete intermediate de Bagdad, menite să dezamorseze tensiunile de ani de zile cu rivala regională Arabia Saudită, după ce Arabia Saudită a efectuat cea mai mare execuție în masă cunoscută din istoria sa modernă, cu peste 30 de șiiți uciși.

 

Oficialii de securitate irakieni au declarat că nu au fost victime în atacul de la Erbil, despre care au spus că s-a întâmplat după miezul nopții și a provocat daune materiale în zonă. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului, dar informații există în media internațională.

 

Unul dintre oficialii irakieni a spus că rachetele balistice au fost lansate din Iran, fără a oferi mai multe detalii. El a spus că rachetele Fateh-110 de fabricație iraniană au fost, probabil, lansate ca răzbunare pentru cei doi Gărzi Revoluționare uciși în Siria.

 

La rândul său, Ambasadorul SUA în Irak, Mathew Tueller, a declarat că SUA condamnă atacul criminal asupra țintelor civile din Erbil. „Elementele regimului iranian și-au revendicat responsabilitatea pentru acest atac și trebuie trase la răspundere pentru această încălcare flagrantă a suveranității irakiene”, a spus el într-un comunicat publicat de consulatul SUA la Erbil.

 

Forțele americane staționate pr aeroportul din Erbil au fost în trecut în sub focul de rachete și drone, oficialii americani dând vina pe grupurile susținute de Iran.

 

Administrația Biden a decis în iulie anul trecut să încheie misiunea de luptă a SUA în Irak până pe 31 decembrie, iar forțele americane au trecut treptat la un rol de consiliere în ultimul an. Trupele vor oferi în continuare sprijin aerian și alt ajutor militar pentru lupta Irakului împotriva "Statului Islamic".

 

Prezența SUA în Irak a fost mult timp un punct de foc pentru Teheran, dar tensiunile au crescut după ce o lovitură cu drone americană din ianuarie 2020 lângă aeroportul din Bagdad a ucis un general iranian de rang înalt. Ca răzbunare, Iranul a lansat un baraj de rachete la baza aeriană al-Asad, unde erau staționate trupele americane. Peste 100 de militari au suferit leziuni cerebrale traumatice în urma exploziilor.

 

Mai recent, se crede că împuterniciți iranieni sunt responsabili pentru o tentativă de asasinat, la sfârșitul anului trecut, asupra prim-ministrului irakian Mustafa al-Kadhimi.

 

Masrour Barzani, premierul regiunii semi-autonome controlate de kurzi, a condamnat și el atacul. Într-o postare pe Facebook, el a spus că Irbil „nu se va pleca în fața lașilor care au comis atacul terorist”.

 

Atacul efectuat de armata iraniană cu 12 rachete balistice Fateh-110 împotriva unei baze militare din Erbil, în Kurdistanul irakian, ar fi ucis nouă oficiali israelieni, din cadrul Mossad.

 

Generalii israelieni țineau o întâlnire la sediul Erbil exact în acel moment, spun surse din presa iraniană.

 

„Nouă înalți oficiali ai Mossad au fost uciși într-un atac cu rachetă asupra unei baze din Erbil: Adam Butler, Mathis Datris, Melissa Robert, Gabriel Tucker, Mark Zall, Smith, Connie, Minusy, Saul”, a declarat jurnalistul iranian Hayal Muazzin.

 

Această informație nu coincide cu cea a ziarului israelian Haaretz, ale cărui rapoarte raportează moartea a patru ofițeri superiori și rănirea altor șapte.

 

De asemenea, ziaristul iranian mai menționează că "personal și aparatul informații iranian a distrus o rețea de spionaj israeliană care opera în Irak pentru a recruta agenți locali".

 

Deși Statele Unite neagă orice victime, la doar câteva ore după atacuri, un avion medical al Forțelor Aeriene ale SUA a aterizat la Erbil, ceea ce indică faptul că partea SUA a avut victime și, probabil, și morți. A consemnat Ciprian Pop 

 

Yun Sok-yeol, un candidat din opoziţia conservatoare, a devenit preşedintele Coreei de Sud

 

Yun Sok-yeol, un candidat din opoziţia conservatoare, a devenit preşedintele Coreei de Sud după ce s-au numărat 100% din voturi, potrivit datelor Comisiei Naţionale Electorale a ţării. Alegerile prezidențiale din Coreea de Sud au avut loc pe 9 martie, prezența la vot a fost de 77,1%, peste 34 de milioane de persoane au votat din peste 44 de milioane de alegători.

 

Principalii candidați la președinție au fost din partea Partidului Democrat Unit de guvernământ, Lee Jae-myung, și rivalul său din Partidul conservator al Forței Civile de opoziție , Yoon Suk-yeol. Al treilea cel mai popular candidat al Partidului Popular de centru al țării, Ahn Chol-soo, a anunțat chiar înainte de alegeri că își unește candidaturile cu Yoon Suk-yeol.

 

Potrivit Comisiei Electorale Naționale, după ce a numărat 100% din voturi, Yoon Seok-Yeol a câștigat 48,56%, în timp ce Lee Jae-Myung - 47,83.


„În timpul campaniei electorale am învățat multe. De exemplu, de ce are nevoie liderul țării, cum să asculte vocile cetățenilor, faptul că facem alegeri, concuram de dragul cetățenilor. Acum competiția s-a terminat și trebuie să ne unim cu toții forțele de dragul cetățenilor noștri, de dragul Republicii Coreea, trebuie să devenim una”, a spus Yoon Seok-Yeol în discursul său adresat națiunii după victorie. El a menționat că va respecta spiritul Constituției și al parlamentului, unde democrații sunt acum majoritari, și își va uni forțele cu Partidul Democrat.

 

Politicianul și-a exprimat, de asemenea, simpatia pentru învinșii Lee Jae-Myung și Sim Sang-Jeong din Partidul Progresist al Justiției, care au câștigat 2,37% din voturi.


Fostul procuror general, Yoon Seok Yeol, a intrat recent în politică. A început să câștige popularitate în rândul publicului încă de la sfârșitul anului 2020, când s-a opus public reformei guvernamentale a parchetului și a fost adesea menționat în presă. Alegătorii conservatori au fost atrași de lupta lui de lungă durată împotriva administrației fostului președinte și democrat Moon Jae -In, precum și a fostului ministru al Justiției, numit atunci, Choo Mi-Ae.


Yoon Seok Yeol a susținut că guvernul este incompetent și corupt, „privatizând” puterea și „jefuind” națiunea. În acest proces, procurorul general a fost acuzat de o serie de încălcări etice și legale și a fost scos cu forța de la locul de muncă de mai multe ori, dar apoi și-a apărat drepturile în instanță. În martie 2021, a părăsit mandatul și a candidat ca candidat independent la alegerile prezidențiale, dar apoi s-a alăturat partidului Forței Civile.  Ciprian Pop

 

 

Președintele ales al Coreei de Sud solicită dezvoltarea relațiilor cu China
Yoon Suk-Yeol a făcut în mod repetat atacuri puternice asupra Chinei în timpul campaniei electorale

 

Ales președinte al Republicii Coreea pe 9 martie, candidatul de opoziție Yoon Seok-Yeol intenționează să dezvolte relații cu China, cel mai mare partener comercial al Seulului, în timpul mandatului său. El a declarat acest lucru în timpul unei întâlniri de vineri cu ambasadorul chinez în Coreea de Sud, Xin Haimin, relatează agenția de știri Yonhap .

„Sunt încrezător că relațiile dintre țările noastre vor continua să se dezvolte”, a subliniat Yun Seok Yeol, amintind că anul acesta se împlinesc 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. „Stabilirea relațiilor diplomatice a ajutat popoarele țărilor noastre în multe domenii, a ajutat dezvoltarea economică”, a adăugat președintele ales.

De notat ca, în timpul campaniei electorale, Yoon Seok-yeol a făcut în mod repetat atacuri puternice împotriva Chinei, promițând să întărească alianța militaro-politică sud-coreeano-americană și să reconsidere legăturile cu China. În special, el a susținut că „majoritatii sud-coreenilor, în special tinerilor, nu le place China” și „chinezii chiar nu le plac” coreenilor. El a cerut, de asemenea, desfășurarea unor sisteme de apărare antirachetă THAAD ale SUA în Republica Coreea, care în 2017 a provocat o nemulțumire puternică la Beijing.

Ciprian Pop

 

India a declarat neutralitate față de criza din Ucraina datorită legăturilor cu ambele părți
Premierul Narendra Modi a spus că țara sa este "de partea păcii și speră că toate problemele vor fi rezolvate prin discuții".

 

India menține legături atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, prin urmare, aderă la o poziție neutră în raport cu "operațiunea militară specială" a Federației Ruse. Acest lucru a fost anunțat de premierul indian, Narendra Modi, vorbind joi seară la sediul partidului de guvernământ Bharatiya Janata Party (BJP), după victoria sa la alegerile regionale din cinci state. "India are relații economice, de securitate, educaționale și politice cu țările implicate în acest război. O serie de nevoi ale Indiei sunt legate de aceste țări", a declarat Modi, citat vineri de presa locală de limba engleza. Potrivit șefului guvernului, India solicită în mod constant pace și dialog. "Războiul în curs afectează toate țările. India este de partea păcii și speră că toate problemele vor fi rezolvate prin discuții", a spus premierul.

Anterior, India s-a abținut de la votul unei rezoluții a Adunării Generale a ONU care a condamnat Rusia pentru acțiunile sale împotriva Ucrainei. De asemenea, India s-a abținut de la votul Consiliului de Securitate al ONU cu privire la chestiunea convocării unei sesiuni a Adunării Generale dedicată crizei ucrainene. Ciprian Pop

 

Katalin Nowak, aleasă Președinte al Ungariei
Ea a devenit prima femeie care a ocupat cel mai înalt post guvernamental din țară vecină.

 

Katalin Nowak îi va succeda lui Janos Ader. Două treimi dintre membrii Adunării de Stat (parlamentul unicameral) ai țării au votat joi pentru candidatura ei.

Novak a devenit prima femeie din istorie care a ocupat funcția de președinte al Ungariei. Până de curând, ea a fost ministrul Afacerilor Familiei, nominalizată de partidul de guvernământ FIDES - Uniunea Civilă Maghiară, condus de premierul Viktor Orbán.  Ader, în vârstă de 62 de ani, care a ocupat funcția de președinte din 2012, va preda ștafeta pe 10 mai. El a servit două mandate consecutive de cinci ani în această funcție, timpul maxim permis de constituția Ungariei. Katalin Nowak  are 44 de ani. Ea și-a făcut studiile economice la Universitatea Corvin din Budapesta, apoi a studiat dreptul la Universitatea din orașul ei natal, Szeged, și la una dintre universitățile din Paris. Înainte de a intra în guvern, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, a fost aleasă în parlament ca deputat din partea FIDES. Din 2017, este vicepreședinte al acestui partid, care formează o coaliție de guvernământ cu creștin-democrații. Până în 2020, Novak a fost secretar de stat pentru Familie și Tineret, iar apoi a preluat aceste probleme deja în rangul de membru al cabinetului lui Orban. În calitate de ministru, ea a apărat o lege care interzice propaganda homosexualității în rândul copiilor, care a provocat nemulțumire în rândul comunității LGBT și al birocrației europene de la Bruxelles. Cu toate acestea, politologii maghiari consideră că, în general, ea aderă la opinii moderate și nu ar trebui să provoace respingere puternică în rândul părții liberale a alegătorilor. Soțul lui Novak lucrează la Banca Națională a Ungariei și au trei copii. Vorbind în parlament înainte de vot, Novak și-a reafirmat disponibilitatea de a „sluji întreaga națiune maghiară” și de a face totul pentru a păstra suveranitatea și identitatea națională a țării sale. Ea a subliniat importanța apartenenței Ungariei la marile asociații europene, subliniind: „Europa este casa noastră”.

Enumerând problemele cu care se confruntă Ungaria, inclusiv pandemia de coronavirus, ea a menționat că li s-a alăturat acum un conflict în Ucraina, de unde continuă să sosească refugiați. Novak a condamnat acțiunile Rusiei în Ucraina, numindu-le „nejustificate și inexplicabile” și a subliniat că Ungaria solicită o soluționare diplomatică a situației din Ucraina. „Ungurii vor pace”, a spus ea.

 

Singurul adversar al lui Novak la alegeri a fost economistul Peter Rona, în vârstă de 79 de ani, care a fost nominalizat de o coaliție de partide de opoziție. Întrucât, conform constituției, președintele Ungariei este ales de parlament, unde două treimi din locuri aparțin acum FIDES și creștin-democraților, el nu a avut nicio șansă. Cu toate acestea, opoziţia a spus că consideră importantă propunerea unui „candidat alternativ”.

Președintele Ungariei își reprezintă țara pe scena internațională, conduce forțele armate, semnează legi, stabilește data alegerilor, numește judecători etc. Ungaria este o republică parlamentară, puterea principală este concentrată în mâinile primului ministru și ale guvernului.  Ciprian Pop

 

Dmitri Kuleba și Serghei Lavrov s-au întâlnit în orașul turc Antalya, pe 10 martie. Aceasta este prima întâlnire la nivel guvernamental de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu a mediat discuțiile, care au durat aproape o ora si jumatate

 

 

Autoritățile de la Kiev doresc garanții de securitate de la membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv de la Rusia, Turcia și vecinii Ucrainei, care vor acționa până când aderarea acesteia la NATO va fi posibilă, potrivit  ministrului de externe ucrainean, Dmitri Kuleba. Discuțiile ruso-ucrainene de la Antalya nu au presupus încheierea de acorduri privind încetarea focului, a declarat, la randul sau, ministrul rus de externe Serghei Lavrov. 

 

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a numit condiția Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Ocupantul vrea ca Ucraina să se predea, a declarat ministrul de externe, Kuleba la o ședință de informare după discuțiile cu Lavrov.

"Lavrov a spus că toate aceste probleme ar trebui discutate într-un format diferit - așa-numitele discuții din Belarus. El nu a intrat în detalii, dar a spus că vor continua agresiunea până când Ucraina se va preda - aceasta este principala lor cerere", a spus Kuleba. Seful diplomatiei de la Kiev a subliniat că Ucraina nu va renunța niciodată. „Ceea ce încearcă ei să realizeze este să ucidă speranța populației civile, care încă rezistă, și crimele pe care Federația Rusă le comite în Ucraina”, a spus Kuleba.

Dmitri Kuleba și Serghei Lavrov s-au întâlnit în orașul turc Antalya, pe 10 martie. Aceasta este prima întâlnire la nivel guvernamental de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu a mediat discuțiile, care au durat aproape o ora si jumatate. Kuleba a venit la întâlnire cu două sarcini - să organizeze un coridor umanitar și să convină asupra unui armistițiu de 24 de ore pentru a rezolva problemele umanitare. Părțile nu au făcut progrese în ambele probleme. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei este pregătit pentru o nouă întâlnire în același format.

 

Kuleba a spus că "Kievul nu intenționează să îndeplinească cerințele propuse de Rusia"
Totodată, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei a remarcat că Kievul este pregătit pentru soluții diplomatice ale conflictului, dar până acum  ele nu există.


"Am ridicat problema unei încetări a focului, a unei încetări a focului de 24 de ore, pentru a rezolva cele mai presante probleme umanitare. Nu am făcut progrese în această problemă, deoarece se pare că alți oameni din Rusia iau o decizie în acest sens", a spus Kuleba. .

"Am convenit să continuăm să încercăm să găsim soluții la problemele umanitare pe teren. Voi fi gata să mă reîntâlnesc în acest format dacă există perspective pentru o discuție productivă și căutarea de soluții", a spus el. Șeful diplomației de la Kiev a spus "am venit la aceste negocieri cu două sarcini. Prima este să organizez un coridor umanitar de la și către Mariupol. Acesta este orașul cel mai dificil din punct de vedere al situației umanitare. Iar a doua este de a conveni asupra unui armistițiu de cel puțin 24 de ore pentru a rezolva toate nevoile oamenilor”, a spus el. Kuleba a adăugat că Kievul nu intenționează să respecte cerințele propuse de Rusia. „Ucraina nu s-a predat, nu se predă și nu se va preda”, a subliniat el.  Diplomatul a subliniat că este nevoie de o conversație de fond, fără clișee. "Când partea rusă va fi pregătită, voi fi și eu gata să o continui. Vom face totul pentru pace", a adăugat el. Diplomatul a spus, de asemenea, că Lavrov a propus organizarea de consultări tripartite cu experți din AIEA, Rusia și Ucraina pe tema siguranței nucleare. "La sfârșitul întâlnirii, ministrul Lavrov a ridicat subiectul siguranței nucleare. S-a exprimat în favoarea consultărilor trilaterale între experții AIEA, ucraineni și ruși", a spus Kuleba.

A consemnat Ciprian Pop

 

India finalizează joi evacuarea cetățenilor din țările vecine cu Ucraina
India returnează compatrioți din România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Moldova

 India intenționează să finalizeze operațiunea Gange, joi, pentru a evacua indienii care au ieșit din Ucraina în statele vecine.
Acest lucru a fost raportat joi de agenția de știri Press Trust of India  , citând surse guvernamentale.
 
„India finalizează Operațiunea Gange, evacuarea a  aproape tuturor indienilor blocați în Ucraina va fi finalizată joi”, a spus sursa. În același timp, India va continua să își caute cetățenii, care ar fi putut să fi rămas în unele zone izolate. Ultimul zbor este programat pentru joi seara. India returnează compatrioți din România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Moldova după ce s-au mutat în aceste țări de pe teritoriul ucrainean prin punctele de control la frontiera terestră. India a început exportul cetățenilor din statele vecine ale Ucrainei pe 26 februarie, operațiunea de evacuare a fost numită „Gange”. Inițial, zborurile erau organizate doar de companiile aeriene civile; săptămâna trecută, avioanele de transport militare ale Forțelor Aeriene Indiene s-au alăturat Operațiunii Gange. Potrivit celor mai recente date, peste 17.000 de persoane, majoritatea studenți, au fost aduse acasă în timpul acestei operațiuni până miercuri seara. Au fost scoși și cetățeni din alte state din Asia de Sud. În total, conform estimărilor inițiale, în Ucraina erau aproximativ 20.000 de indieni. În prezent, s-a dovedit că numărul cetățenilor indieni care se aflau în Ucraina s-a dovedit a fi mai mare decât se credea anterior, deoarece nu toată lumea era înregistrată la ambasadă.

Ciprian Pop

 

 

 

 

Un fost cadru al CIA a explicat pentru o televiziune americana de ce Statele Unite nu răspund la cererea lui Zelensky


Dan Hoffman, pe numele sau, a susținut ieri pentru Fox News ca "SUA vor evita ciocnirea militară directă cu Rusia"

 "Statele Unite, în relațiile cu Rusia, aderă la strategia de evitare a contactului direct de luptă cu armata rusă, așa că Casa Albă nu va fi de acord cu introducerea unei zone de excludere a zborului pe teritoriul Ucrainei, a declarat fostul cadru CIA, Dan Hoffman, într-un interviu acordat canalului Fox News .


Potrivit acestuia, această strategie a fost adoptată în anii Războiului Rece și Statele Unite încă aderă la ea. De aceea, Washingtonul nu poate răspunde pozitiv solicitărilor lui Vladimir Zelensky de a introduce o zonă de excludere a zborului pe cerul deasupra Ucrainei.


„Dacă s-ar introduce o astfel de zonă, iar Statele Unite ar trebui să o impună, atunci ar exista riscul unei lupte deschise între aeronavele rusești și cele americane”, a adăugat cel intervievat.


Anterior, Zelensky le-a cerut în mod repetat liderilor occidentali să introducă o zonă de excludere a zborului deasupra Ucrainei. Ca răspuns, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o astfel de posibilitate nici măcar nu a fost discutată. Şeful departamentului de apărare , Lloyd Austin , a remarcat că această decizie ar putea provoca un conflict militar între Statele Unite şi Rusia . De asemenea, senatorii americani s-au opus propunerii lui Zelensky.

 

Președintele rus, Vladimir Putin a subliniat că Rusia va considera decizia oricărei țări de a introduce o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei ca participare la conflictul armat. A consemnat Ciprian Pop

 

Ce este sindromul Hubris, afecțiunea care l-ar afecta pe Vladimir Putin

 

Ar putea președintele rus să fie bolnav mintal? În orice caz, el ar putea suferi de tulburarea de comportament care ar fi tipică oamenilor care au acces la putere.

 

Continuă să circule zvonuri despre sănătatea - psihică și de altă natură - a lui Vladimir Putin. Între un posibil cancer, o teamă irațională de viruși precum Covid, care l-a determinat să se izoleze complet încă din 2019, acum, in anumite medii, se vorbește și că ar avea celebrul sindrom Hubris.

 

Această tulburare de comportament a fost avansată de câțiva ani pentru a califica anumiți oameni aflați la putere, șefi de stat sau de companii...

 

Acest sindrom, care își are originile în Grecia antică și care se referă la exces, a fost adus în prim-plan în urmă cu câțiva ani de David Owen care i-a dedicat o carte, „The Hubris Syndrome: Bush, Blair and the Intoxication of Power”.

 

Dr. David Owen și-a folosit experiența de medic, dar și de ministru al Afacerilor Externe (ce combinație profesională interesantă...sic!) pentru a descrie această tulburare de comportament care, după el, îi afectează pe liderii acestei lumi și care se caracterizează prin faptul că persoanele care suferă își schimbă comportamentul odată ce au venit la putere.

 

 

Această „intoxicare de putere” se traduce prin narcisism fără limite, aroganță nemărginită care face lucrurile să iasă complet din realitate.

 

 

Lista simptomelor

 

Potrivit unor lucrări de specialitate, ar fi nevoie doar de trei simptome pentru a fi afectat de acest sindrom de omnipotență, altele numesc mai multe:

 

 

- individul este narcisist.

 

 

- Acordă multă importanță aspectului.

 

 

- Își înfrumusețează imaginea.

 

 

- Își identifică gândul cu cel al populației sale.

 

 

- Își tratează viața de zi cu zi într-un mod "mesianic".

 

 

- Poate vorbi despre sine la persoana a treia.

 

 

- Exces de încredere și, deopotrivă, dispreț pentru critici.

 

 

- Impresie de putere absolută asupra a ceea ce este capabil să facă.

 

 

- își spune că trebuie să intre în istorie.

 

 

- Crede că ceea ce face va fi recunoscut drept just.

 

 

- Se idolatrizează pe sine și pierde noțiunea de realitate.

 

 

- Impulsiv.

 

 

- Ia in considerare doar propriile decizii, indiferent de consecinte.

 

 

- Neglijează legea.

 

 

Din simptome pare evident că Vladimir Putin este afectat de acest sindrom. Nu e singurul...vedem și politicieni din ograda noastră, să fim obiectivi. Pentru specialiști, trebuie, totuși să ai grijă când folosești acest termen, care este adesea suprautilizat.

 

 

În primul rând, acest sindrom se referă mai mult la psihanaliza decât la neuropsihiatrie. Această condiție este similară cu paranoia.

 

 

Jacques Touchon, autor al unor lucrări de neuro-psihiatrie precizează este de părere că președintele rus se pune adesea în ipostaze foarte specifice sindromului, se portretizează într-un mod foarte viril, cu pieptul gol, în natură sau ca mare sportiv sau înarmat... cu cultul personalității și puterii, recent în compania stewardeselor de la Aeroflot, etc.

 

Specialistul explică că , suferind de acest sindrom, bărbatul nu poate concepe decât poziția sa și îi respinge pe ceilalți. Nicio critică sau sfat nu pare să-l abate de la opinia lui. 

 

Recent, am putut cu toții vedea dezacordul cu șeful Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, in care pare că Șeful Statului rus nu mai ține cont nici de specialiștii din anturajul apropiat. Este relevantă discuția cu declararea independenței republicilor separatiste Lugansk și Donețk și recunoașterea lor de către Moscova , așa că o redau ad literam...

 

Vladimir Putin: "În caz contrar propuneți începerea procesului de negociere?

 

 

Serghei Narîșkin: Nu, eu…

 

Putin: Sau să recunoaștem suveranitatea?

 

Narîșkin: Eu…

 

Putin: Spuneți, spuneți direct!

 

Narîșkin: Eu voi susține propunerea privind recunoașterea…

 

Putin: Voi susține sau susțin? Spuneți direct, Serghei Ievghenievic.

 

Narîșkin: Eu susțin …

 

Putin: Spuneți direct, da sau nu

 

Narîșkin: Susțin propunerea de intrare în componența Federației Ruse a republicilor Donețk și Lugansk

 

Putin (râde): Noi nu vorbim despre asta. Vorbim despre recunoașterea sau nu a independenței acestora

 

Narîșkin: DA! Eu susțin propunerea privind recunoașterea independenței.

 

Putin: Bine. Stați jos. Vă mulțumesc."

 

Momentan, judecă psihiatrii, pe termen lung, judecă istoria, iar pentru eternitate, judecă Dumnezeu....restul e tăcere.

 

Ciprian Pop

 

Crucea Roșie Chineză va oferi Ucrainei ajutor umanitar în valoare de 790.000 de dolari

 

Crucea Roșie Chineză va oferi Ucrainei ajutor umanitar în valoare de 790.000 de dolari, inclusiv alimente, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, într-un briefing de miercuri.


„Societatea de Cruce Roșie Chineză a anunțat că, la cererea părții ucrainene, va transfera Crucii Roșii Ucrainene un lot de ajutor umanitar, inclusiv hrană și produse de primă necesitate, în valoare de 5 milioane de yuani (aproximativ 790.000 de dolari). Anterior, preşedintele chinez Xi Jinping a spus că Beijingul este pregătită să ofere în continuare asistenţă umanitară Ucrainei .

 

La rândul său, Societatea de Cruce Roșie Chineză a raportat că, pe 9 martie, au fost trimise de la Beijing, cu avionul 1.000 de „truse de familie”, acestea urmând a fi transferate direct Crucii Roșii a Ucrainei, care va distribui ajutoarele la sol. Fiecare kit contine o pătură, lenjerie de pat impermeabilă, prosop, vase, o găleată, lanternă și alte articole esențiale pentru persoanele strămutate de conflict.

Crucea Roșie Chineză va continua să monitorizeze evoluția situației din Ucraina și va oferi asistența necesară în limita capacităților sale.
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a cerut comunității internaționale să prevină o criză umanitară de amploare în Ucraina și să prezinte o inițiativă de prevenire a politizării problemelor umanitare, de a proteja efectiv populația civilă, de a asigura acces neîntrerupt și sigur pentru asistență umanitară,  adăpostirea corespunzătoare a refugiaților, asigurarea securității cetățenilor străini în Ucraina și permiterea acestora să părăsească țara în siguranță și sprijinul pentru rolul de coordonare al ONU în furnizarea de asistență umanitară și activitatea Coordonatorului ONU de criză în Ucraina.

A consemnat Ciprian Pop

 

Compania națională de Posta a Japoniei a încetat să mai trimită poștă aeriană în țările europene Suspendarea se datorează unor probleme legate de asigurarea livrării acesteia

 Japan Post, cea mai mare companie poștală din Japonia, a încetat să mai trimită colete aeriene și EMS către țările europene din cauza problemelor de livrare. Acest lucru se precizează într-un comunicat al companiei publicat miercuri. Livrarea a fost suspendată către un total de 18 țări, inclusiv Germania, Finlanda, Franța, Belgia. Decizia se datorează faptului că țările UE, în cadrul sancțiunilor împotriva Federației Ruse, au închis spațiul aerian pentru aeronave rusești. Rusia, la rândul ei, a luat măsuri similare de represalii. Cu toate acestea, Japan Post încă acceptă colete pentru expediere, în Europa, prin poștă maritimă. Ciprian Pop

 

Președintele Indoneziei a spus că țara asiatică nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei

Joko Widodo a numit, și Rusia, și Ucraina prieteni ai Indoneziei

 Indonezia nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei din cauza situației din jurul Ucrainei și a operațiunii militare a Federației Ruse. Acest lucru a fost anunțat de președintele Joko Widodo într-un interviu publicat miercuri cu  ziarul Nikkei . „Sancțiunile nu sunt cea mai bună soluție și cetățenii vor fi sacrificați”, a spus el. În același timp, Widodo și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina. "Este important ca toate țările să obțină o reducere a tensiunii, o detensionare, o intensificare a negocierilor. Acest lucru este foarte important. Negocieri, o încetare a focului, apoi o încetare a războiului", a spus președintele Indoneziei. Widodo a numit atât Rusia, cât și Ucraina prieteni ai Indoneziei.

Ciprian Pop

 

Malaezia nu intenționează să impună sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei
Ministrul de externe de la Kuala Lumpur, Saifuddin Abdullah, a spus că sancțiunile ar trebui stabilite de ONU

 

Malaezia nu intenționează să impună sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei, subliniind că o astfel de decizie poate fi luată doar de catre ONU. Ministrul de externe Saifuddin Abdullah a anunțat acest lucru marți în parlamentul țării. „Nu credem în sancțiuni unilaterale și nu intenționăm să le introducem”, a spus șeful șeful diplomației malaeziene. „Sancțiunile ar trebui stabilite de ONU”, a adăugat el. „Malaezia, în calitate de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, și-a exprimat deja poziția, care este de a înceta focul [în Ucraina] și de a continua negocierile”, l-a citat publicația The Star . Ciprian Pop

 

Rusia ar fi ordonat piloților cadeți să bombardeze orașele ucrainene 
  
Majoritatea piloților ruși refuză să facă incursiuni de luptă și să bombardeze orașele pașnice ucrainene. Acest lucru a fost anunțat de consilierul ministrului Afacerilor Interne de la Kiev, Anton Gerashchenko pe Telegramm . „Se datorează și numărului mare de pierderi: avioane și elicoptere”, a scris el. Potrivit lui Gerashchenko, în rândul personalului forțelor aeriene și spațiale ale Federației Ruse se observă „un moral cazut”.

Gherașcenko susține că "cadeții din unitățile militare de zbor ale Rusiei au fost implicați în lansarea de rachete și lovituri cu bombe asupra infrastructurii Ucrainei. Această decizie, potrivit lui, a fost luată de armata rusă". „Judecând după interceptările radio, cadeții au o capacitate slabă de a controla aeronavele, dificultăți de orientare și erori în operarea echipamentelor aeronavei”, a adăugat Gerașcenko. Ciprian Pop

 

Poziția Serbiei legat de războiul din Ucraina

 

La o zi după începerea ostilităților,  președintele Serbiei a anunțat poziția oficială a Belgradului cu privire la situația din Ucraina, prezentată în concluziile Consiliului de Securitate Națională Sârb. În esență, poziția Serbiei este că respectă integritatea teritorială a Ucrainei, așa cum respectă integritatea teritorială a tuturor statelor, în conformitate cu Carta ONU și Actul de la Helsinki din 1975, care consideră încălcarea integrității teritoriale a oricărui stat, inclusiv a Ucrainei, dar precizează că Belgradul nu va impune sancțiuni Federației Ruse.

 

Trebuie doar să priviți harta politică actuală a Europei pentru a vedea importanța, valoarea și dificultatea deciziei Serbiei. Serbia și Bosnia și Herțegovina (BiH) vecină sunt insule din marea NATO care le înconjoară, iar BiH nu este membru NATO doar din cauza opoziției locale sârbe conduse de membrul sârb al președinției BiH, Milorad Dodik. În plus, toate statele din jur s-au alăturat condamnărilor occidentale ale intervenției ruse în Ucraina și s-au asociat sau și-au exprimat sprijinul pentru ultimele sancțiuni impuse Rusiei, inclusiv închiderea spațiului aerian al Uniunii Europene pentru aeronavele rusești.

 

Deloc surprinzător, în ultimele zile, după cum atestă însuși Vucic, Serbia a fost supusă unei presiuni „intense” occidentale pentru a se alătura primei linii de sancțiuni și condamnări împotriva Rusiei. Raportorul Parlamentului European pentru Serbia, Vladimir Bilchik, a declarat deja că decizia Serbiei de a nu adera la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei este o „decizie de politică externă decisivă pentru relația mult mai largă dintre Uniunea Europeană și Serbia”.

 

Fostul ministru suedez de externe și prim-ministru și prim Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, Carl Bildt, a scris pe Twitter că Serbia „s-a descalificat de facto din procesul de aderare la UE”, deoarece noii membri ar trebui să împărtășească „valorile și interesele fundamentale” ale Uniunii Europene. Purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, Ana Pisonero și Eric Mamer, și-au exprimat, de asemenea, speranța că "Serbia se va alătura politicii de sancțiuni a Uniunii Europene". A consemnat Ciprian Pop 

 

Războiul din Ucraina: spionajul american și britanic, alături de competenții lor colegi baltici au prezis invazia, dar alții, în Europa, au minimizat-o

 

În timp ce Washingtonul și Londra au anticipat invazia, serviciile aliaților lor de pe continentul european (cu excepția țărilor baltice)  nu au considerat-o decât "probabilă", ba chiar în spațiul media, s-au făcut glume pe temă, recunosc, și eu am tratat cu rezerve...umoristice, un fapt pe care nu-l percepeam că se va produce, într-un cadru așa de amplu, cu asemenea tragedii umane. Istoria umanității confirmă adesea acest lucru: în ajunul unui conflict armat, cel mai important lucru este spionajul politic și militar. Dar, aceeași istorie arată și că,  colaborarea dintre aliați duce rareori la o poziție comună. Invazia Ucrainei nu a făcut excepție: serviciile de informații occidentale au avut o viziune diferită asupra informațiilor împărtășite despre amenințarea rusă.

 

Luni de zile, 'gesticulațiile" rusești în jurul Ucrainei au făcut obiectul de studiu, analiză și schimb de informații între cinci țări occidentale: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia. Presa din aceste țări, pe care o citesc cu nesaț, cu excepția Germaniei, a cărei limba nu o cunosc, abundă în materiale de filtrat, unele pline de adevăruri, altele, mai puțin. Cu toate acestea, această optică a datelor nu a reușit să ducă la adoptarea unei strategii comune între Capitale, după câte vedem și acum. Dimpotrivă.


Au apărut două poziții sensibil diferite: cea a anglo-saxonilor, convinși că Vladimir Putin era hotărât să lanseze o invazie, și cea a europenilor continentali, care credeau că mai există oportunități de negociere, mai ales Parisul. Potrivit unei surse diplomatice franceze, încă din octombrie 2021, serviciile de informații britanice și americane și-au avertizat aliații cu privire la probabilitatea acestui atac masiv, fără a împărtăși, însă, toate elementele care le-au permis să ajungă la această concluzie.

CIA s-a coordonat bine cu britanicii, aliații săi istorici

 

„A trebuit să așteptăm decizia politică venită de la Casa Albă, de a lansa un adevărat proces de colaborare, la mijlocul lunii noiembrie”, recunoaște o sursă franceză, care ironic spune pentru TV5, că : „Pare un caz de scoala, din manualele Războiului Rece ”. „Grupul celor cinci” - o versiune ad-hoc a faimosului grup Five Eyes, creat în 1943 și format din Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și Canada pentru a face schimb de informații - s-a întâlnit de nenumărate ori, chiar și atunci când informaţia a circulat în general bilateral. În jurul acelei mese se aflau: Sir Simon Gass, șeful comitetului mixt de informații, care supraveghează activitatea serviciilor secrete britanice; Avril Haines, director al Serviciului National de Informații al Statelor Unite (DNI); Elisabetta Belloni, șefa Departamentului de Informații pentru Securitate, responsabilă cu coordonarea serviciilor secrete italiene; francezul Laurent Nunez, coordonator național pentru lupta împotriva terorismului (CNRTL) și Johaness Geismann, secretar de stat al Cancelariei germane, responsabil cu serviciile de informații, și înlocuit după plecarea Angelei Merkel.


În decembrie, Avril Haines le-a spus omologilor săi că este convinsă că declarațiile conciliante ale lui Putin sunt doar o „momeală” care îl ajută să câștige timp.  Opinia a fost împărtășită de Marea Britanie, principalul aliat istoric al Washingtonului, în ciuda rivalității frecvente dintre serviciile secrete ale ambelor țări. Vedem astăzi că exact așa a și fost.

„Dacă Regatul Unit și Statele Unite au prezis cu exactitate planurile lui Putin, este pentru că s-au apropiat rapid de ucraineni”, a explicat pentru ziarul Le Monde Dominic Grieve, pe atunci președintele comisiei parlamentare britanice însărcinată cu controlul serviciilor de informații din acea țară. (ISC). Sub conducerea sa, comitetul a publicat un raport privind agresivitatea serviciilor de spionaj rusești, care a fost lansat abia în vara anului 2020.

Raportul respectiv a subliniat pericolul serviciilor rusești pentru țările occidentale, dar și pentru securitatea Europei, precum și riscul unor lovituri de stat. Mișcate de această alertă, forțele britanice au organizat exerciții militare cu ucrainenii în 2021. În acel an au fost lansate misiuni de pregătire a soldaților, iar atât Washingtonul, cât și Londra au trimis echipamente militare și mijloace tehnice extrem de utile ulterior, în prima săptămână de război.

Spre deosebire de vecinii săi continentali, Marea Britanie pare să fi desfășurat și un efort regional puternic de spionaj tehnic, lucru pe care îl spun, ce e drept, tabloidele londoneze, citând, totuși, funcționari guvernamentali, care nici eu nu neagă.
 „Această lucrare a fost finalizată cu sateliții francezi ai Direcției de Informații Militare (DRM) și capacitățile tehnice ale Direcției de Securitate Externă (DGSE) în domeniul interceptării datelor pe internet și al comunicațiilor internaționale”, explică expertul Alain Bauer într-un material pntru publoicatia franceza Le Monde.

 

Deși serviciile anglo-saxone au schimbat frecvent data planificată pentru atacul rusesc, nu și-au schimbat niciodată analiza, făcându-și liderii politici să denunțe public intențiile "omului" de la Kremlin. Obiectivul a fost să încerce să-l descurajeze, dar și să se opună proiectelor sale de intoxicare și propagandă pentru a justifica invazia.

 

„Ei au greșit, totuși, într-o privință: nu au crezut niciodată că o criza viitoare ar putea întări unitatea europeană și occidentală, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat. Au subestimat și rezistența ucraineană și reacția unei părți importante a societății civile ruse”, analizează specialistul geopolitic Frédéric Encel.

 

Chiar și cu aceleași rapoarte de informații, francezii și germanii au considerat, dimpotrivă, că este necesar să se opteze pentru calea negocierii cu Putin. Acele poziții nu s-au schimbat niciodată. Până în ziua invaziei, Franța credea că Rusia încearcă să-și arate mușchii pentru a crea un echilibru de forțe mai bun. Italienii, la rândul lor, au rămas în spate, aproape fără să intervină.

 

„A fost mai mult sau mai puțin logic. Ținând cont de dependența Italiei de gazul rusesc și de relațiile sale cu Moscova în cazul libian, Roma a fost îngrijorată de posibilele sancțiuni ale Kremlinului. Dar, ca și germanii, au ajuns să favorizeze unitatea europeană”, analizează Encel.

 

O analiza credibilă si, după cum am văzut ca s-au petrecut evenimentele, a venit în luna ianuarie de la serviciul de informații estonian, balticii dovedind o buna cunoaștere a spațiului rusesc si a gandirii operative a Moscovei..."În evaluarea noastră, forțele armate ruse sunt gata sa lanseze o operațiune militară, pe scară largă, împotriva Ucrainei din a doua jumătate a lunii februarie. "Deși războiul din Ucraina nu ar reprezenta o amenințare militară imediată pentru Estonia sau NATO", spun estonienii, "presiunea politică și militară a Rusiei asupra statelor baltice ar putea crește pe termen lung, iar dacă Rusia ar obține un succes diplomatic și/sau militar asupra Ucrainei problema ar fi reala", conchid estonienii.


Pe teren, și până acum, războiul continuă să se desfășoare și pe baza informațiilor politice și militare:

 

"SUA transmit Ucrainei informații în timp real despre situația de luptă. Armata ucraineană folosește aceste date atunci când planifică operațiuni", a spus un secretar de presă al Casei Albe, Psaki. Washingtonul oferă Kievului informații despre situația de luptă în timp real, SUA consideră că armata ucraineană folosește aceste date în planificare. Acest lucru a fost declarat joi de secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, la un briefing regulat pentru jurnalişti. „Le oferim în timp real”, a răspuns ea la întrebarea dacă Statele Unite sunt gata să furnizeze Kievului date de informații despre situația de luptă din Ucraina. "Oferim informații în mod continuu, inclusiv informații pe care ucrainenii le pot folosi pentru a <...> dezvolta un răspuns militar la invazia rusă în curs. ", - a adăugat Psaki.

De asemenea, secretarul de presă de la Casa Albă a fost întrebat dacă Washingtonul îi furnizează Kievului informații care ar putea fi folosite pentru a îmbunătăți acuratețea loviturilor. Psaki nu a dat un răspuns cert. Ea a subliniat că nu poate „dezvălui detalii privind informațiile din motive evidente”. Psaki a adăugat că Ucraina primește „o cantitate semnificativă de informații detaliate despre planurile și acțiunile rusești” din partea Statelor Unite în timp util. „Facem asta de multe luni”, a spus ea. în plin război, de cealaltă parte, în Ucraina a fost activată rezidentură din cadrul serviciului federal de securitate FSB (fostul KGB) al Rusiei, cu elemente dislocate pentru a pregăti următoarea organizare instituţională a spaţiului cucerit. FSB este cu preponderență activ în ceea ce Rusia numește "vecinătatea apropiată", țările foste sovietice. La fel de prezent este și SVR, structura de informații externe a Moscovei.  Aceștia lucrează mână în mână cu temutul GRU, direcția de spionaj militar, cu multiple roluri și specializări în spatele teritoriului inamic, dar mai ales cu organizarea unei rezidenturi din timp de pace, activată la nevoie, când izbucnesc ostilitățile. 

 

După 24 februarie, în teritoriile ocupate temporar din oblastele Herson și Mykolayiv, ocupanții au folosit unități de luptă psihologică pentru a influența populația locală. Acest lucru a fost anunțat de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în raportul de dimineață din 8 martie.

„Au fost create până la 10 grupuri tactice de luptă psihologică cu sarcini pentru a efectua o muncă de propagandă cu populația locală. Ocupanții intimidează populația din partea de nord a teritoriului ocupat temporar al Crimeei prin ofensiva Forțelor Armate. FSB înființează acolo grupuri operative pentru a lucra cu populația, în special pentru a identifica rezistența”, potrivit sursei citate.

 

Rusia este, cu siguranță, una dintre cele mai dezinhibate țări din lume când este vorba despre a purta un război hibrid total în domeniul cibernetic, informațional, spațial, al fundului mării (vizând cablurile submarine de comunicații) și, bineînțeles, si mai ales... pe teren. Fie pentru un război de gherilă pur și dur în toate aceste manifestări mai sus mentionate, fie pentru a pregăti o operațiune de amploare (Georgia, Crimeea, Ucraina), moștenită din epoca sovietică, strategia hibridă rusă a fost definită și pusă pe hartie în 2014 de actualul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, generalul Valery Gerasimov.


„Influența de la distanță, fără contact asupra adversarului, devine principalul mijloc de atingere a obiectivelor noastre de luptă și operaționale”, explica atunci viceministrul rus al Apărării într-un articol lung publicat în Rusia. 

 

În februarie 2017, ministrul Apărării de la Moscova, care își păstrează funcția, Serghei Soigu a anunțat crearea de ceea ce el numește "forțe de operațiuni informaționale" pentru „lupta împotriva propagandei”. De asemenea, Kremlinul a instituționalizat procesul de luare a deciziilor pentru războiul hibrid prin crearea, în 2014, a Centrului de control al apărării naționale (NTsUO). Acest organism coordonează activitățile structurilor militare, dar și ale agențiilor de securitate sau entităților civile precum Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul Federal de Protecție (FSO), Serviciul de Informații Externe (SVR), sau chiar Ministerul de Interne și Agenția Federală pentru Energie Atomică (RosAtom).

Vioara întâi în perioada de conflict si pre-conflict e GRU (Glavnoye (Razvedyvatelnoye) Upravlenie Generalnogo Shtaba Vooruzhonnyh Sil RF), acest serviciu care nu și-a schimbat numele de la ultima conflagrație mondială încoace colectează informații pentru  conducerea politică și militară de la Moscova asupra țărilor și alianțelor țărilor pe care Rusia le consideră adversarii sau adversarii probabili. Una dintre trăsăturile distinctive ale acestui serviciu de informațiile militare în comparație cu omologii săi din alte țări este că, în plus, pe lângă informațiile militare, adună și informații despre țările țintă” în materie de economie, politică, tehnologii și altele. Diferite discipline de intelligence și metodele de lucru sunt folosite pentru a culege informații.

Ca și alte servicii speciale rusești, GRU conduce  operațiuni împotriva țărilor străine, atât pe teritoriul țării țintă, cât și pe propriul pământ al Rusiei, dirijând acțiuni și cadre de prin diverse centre regionale. În țara țintă, activitățile de informații sunt în principal efectuate de ofițerii de informații care lucrează în ambasada Rusiei (cunoscută sub denumirea de „reședință legală”) sau sub alta acoperire  („acoperire ne-tradițională”, să zicem așa), cum este acum cazul în Ucraina, nemaiexistând acum diplomații.

 

Cinci centre regionale ale GRU din vestul Rusiei  operează împotriva Europei, deja, de decenii:
• al 73-lea Centru de Informații din Sankt Petersburg
• al 264-lea Centru de Informații din Kaliningrad,
• al 74-lea Centru de Informații din Smolensk,
• al 269-lea Centru de Informații din Moscova
• al 1194-lea Centru de Informații din Murmansk

 

În caz de război, cum este situația acum,  Direcția a XV-a a GRU, pregătește și sprijină operațiunile militare rusești în străinătate folosind informații tactice adunate asupra țării țintă.  Cu ajutorul informațiilor furnizate de rețelele sale umane, GRU analizează starea și evoluțiile din cadrul forțelor armate din țara țintă, în special evoluțiile legate de prezența NATO. Se colectează și informații privind instituțiile cheie ale țării țintă, infrastructură critică, situația politică și starea de spirit a populației. Zona de responsabilitate a centrelor de informații GRU la vest de Rusia se întinde de la Scandinavia și Balcani până în Europa de Vest. Din 2014, centrele de informații din țară au acţionat deosebit de intens împotriva Ucrainei.

În linii mari, rețelele centrelor de informații la care m-am referit mai sus, includ două tipuri de agenți: cei cu domiciliul permanent în străinătate și cei din Rusia. Cetăţenii străini recrutaţi sunt, în primul rând, bărbaţi care vizitează în mod obișnuit Rusia, vorbesc fluent rusă, au o percepție pozitivă sau, cel puțin, atitudine neutră față de actualul regim rus și au capacitatea de a îndeplini sarcini de intelligence, aceștia având și avantajul de a fi vorbitori nativi ai unei limbi străine sau al pașaportului lor străin, care nu implică Rusia.

Cadrele GRU de la centrele de informații din Rusia atribuie sarcini agenților în funcție de capacitățile lor și accesul la informații. Sarcinile variază de la activități de-a dreptul inocente, cum ar fi monitorizarea mass-media și a opiniei publice din țara țintă sau cumpărarea de hărți, dicționare și alte materiale disponibile gratuit, și până la altele, mai complexe, cum ar fi  monitorizarea de surse publice, dar și vizite la diverse locații militare pentru observare sau în locații ce țin de infrastructura critică și sustragerea de informații clasificate.

În cazul unui război pe care Rusia îl poate plănui, GRU are în vedere o rezidentură activă (un rezident permanent care nu lucrează în ambasadă) cu echipamente radio care pot fi expediate din Rusia cadrelor sau agenților care locuiesc în străinătate
pentru a se asigura că informațiile sunt transmise rapid chiar dacă alte canale sunt întrerupte. Rețelele umane ale GRU (agenturnaya razvedka, ) se împart în doua categorii: cele strategice (strategicheskaya agenturnaya razved-
ka, SAR)
, care acoperă de exemplu rezidentura legală și ilegală, și cele operaționale (operativnaya agenturnaya razvedka, OAR), acestea din urma fiind active în cadrul unui conflict armat.

Din 2014, centrele de informații organizează și „grupuri agenți combatanți”  pe zona operativnaya agenturnaya razvedka, OAR,    dislocați împotriva Ucrainei pentru a efectua bombardamente și asasinate și pentru a pregăti arme în locuri ascunse pentru activare la primirea unui semnal din Rusia, pe același triptic clasic al anilor' 50.

 

Centrele de informații ale GRU din Rusia au personal la bazele din țară, aceștia primind  o pregătire specială aferentă unui anume spațiu, astfel încât să fie pregătiți pentru desfășurare către o țară țintă în cazul sau în perioada premergătoare unui conflict în care vor îndeplini sarcini de informaţii (în special de observare) şi de asemenea, la nevoie, vor efectua diversiuni sau alte sarcini speciale menite să vină în sprijinul trupelor de ocupație. Ei pot să opereze în străinătate,  în țara țintă, în grupuri sau individual, după caz. Celebrii "vasautniki" au fost și la noi, în '89, deja nu mai e deloc o legenda urbana, "cadoul otrăvit" al lui Gorbaciov (abundă scrierile unor memorialiști, unele chiar excepțional de bine documentate despre aceștia).

 

În ultimul deceniu, cooperarea eficientă între serviciile de informații ale NATO
statele membre și partenerii a condus la identificarea și condamnarea consecvente a agenților a centrelor de informații GRU din țările care se învecinează cu Rusia.

În ciuda unor eșecuri ale GRU, care au razbatut în media internațională de-a lungul ultimilor ani,  acesta rămâne o amenințare persistentă la adresa securității țărilor vecine cu Rusia. Situația ramane sa facă, în continuare, obiectul documentării si cunoașterii jurnalistice si nu numai.

 

A consemnat, pe baza informațiilor din presa si surse deschise,

Ciprian Pop

 

 

Lavrov a fost sfătuit la Consiliul de Securitate al ONU "să-și verifice psihicul"
  
Lavrov a fost sfătuit în sanul Consiliul de Securitate al ONU să-și verifice psihicul
Serghei Lavrov a „justificat” invazia rusă a Ucrainei prin dorința de a... „opri orice război”. 

 

Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Serhiy Kyslytsia , i-a sfătuit pe reprezentanții Rusiei, în special pe ministrul Afacerilor Externe Serghei Lavrov , să solicite „ajutor psihiatric”. A făcut-o la o ședință a Consiliului de Securitate al ONU la New York, pe 7 martie.  Kislytsia a citit o postare tipărită pe Twitter a lui Lavrov, în care justifică războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Ministrul de Externe Lavrov:” Scopul operațiunii militare speciale a Rusiei este de a opri orice război care ar putea avea loc pe teritoriul Ucrainei sau care ar putea începe de acolo”, a spus Kislytsia. "Ambasada Ucrainei la Londra a exprimat si ea, pe Tweeter "Permiteți-mi să reamintesc diplomaților ruși că la Londra, dacă aveți nevoie de asistență pentru sănătate mintală, puteți forma numărul de linie al Serviciului Național de Sănătate: 111", a adăugat Kislytsia.

A consemnat Ciprian Pop

 

Războiul a cauzat daune de miliarde de rivne infrastructurii de transport a Ucrainei

 

Va dura aproximativ doi ani pentru a restaura cele mai mari facilități, a declarat ministrul Infrastructurii Oleksandr Kubrakov , relatează Ukrinform .

 

„De la sfârșitul săptămânii trecute,  exclusiv pentru infrastructura de transport, și anume drumuri, poduri, căi ferate, echipamente și aeroporturi, pierderile au depășit 10 miliarde de dolari”, potrivit surselor ucrainiene.

 

Ministrul crede că majoritatea dotărilor vor fi refăcute într-un an, iar elementele mai complexe și mai mari de infrastructură - în doi ani.

 

"Ucraina apără interesele întregii lumi civilizate, vom reconstrui și noi această țară pe cont propriu. Cu siguranță vom câștiga și vom reconstrui totul", a conchis Kubrakov.

 

A consemnat Ciprian Pop 

 

Presa vietnameză, alocă ample spatii relațiilor Statului asiatic cu România și recentei conversații telefonice între cei doi miniștrii de externe

 

Ministrul de Externe vietnamez, Bui Thanh Son, a avut luni seară, 7 martir, o convorbire telefonică  cu omologul său român, Bogdan Aurescu.

 

În cadrul convorbirii telefonice, ministrul vietnamez al afacerilor externe (AE) Bùi ​​Thanh Son a afirmat că Vietnamul apreciază și dorește să continue să aprofundeze relația tradițională de prietenie cu peste 70 de ani dintre Vietnam și Vietnam. El salută evoluțiile pozitive ale cooperării bilaterale din ultimii ani, fără a uita să mulțumească României – primul stat membru al UE – care a anunțat donarea a 300.000 de doze de vaccin Astra Zeneca către Vietnam în iulie 2021. 

 

Șeful diplomației vietnameze a mulțumit guvernului român pentru că a oferit cazare, medicamente și alimente de bază vietnamezilor din Ucraina în România și a propus ca România să sprijine, în continuare, protecția vietnamezilor evacuați din Ucraina.

 

El a anunțat că Vietnamul va efectua primul zbor de evacuare pentru repatrierea a circa 300 de cetățeni vietnamezi și a rudelor acestora din Ucraina, vietnamezi aflați în prezent în România, care se vor întoarce în Vietnam marți, 8 martie și a sugerat autorităților române să faciliteze susținerea procedurilor necesare zborului, precum și evacuarea vietnamezilor pentru a părăsi țara.

 

Ministrul român Bogdan Aurescu a afirmat că organele de resort ale României cooperează îndeaproape cu Ambasada Vietnamului și cu Asociațiile de Vietnamezi din țara sa în protecția cetățenilor vietnamezi evacuați din Ucraina în România și oferă sprijin maxim în ceea ce privește procedurile legate de zborurile pentru evacuări din România până în Vietnam.

 

Relații de prietenie tradiționale

 

Cei doi miniștri au discutat, de asemenea, măsuri concrete pentru stimularea relațiilor tradiționale de prietenie dintre cele două țări, inclusiv coordonarea pentru promovarea vizitelor și contactelor la nivel înalt la toate nivelurile, menținerea mecanismului de consultare politică, Comitetul mixt pentru cooperarea economică, comercială și investițională dintre Vietnam și România, consolidarea cooperării în domenii tradiționale precum educația, formarea, cultura, turismul, precum și promovarea unor noi domenii potențiale precum munca, agricultura etc.

 

Cu această ocazie, ministrul Bùi Thanh Son l-a invitat pe omologul său român, Bogdan Aurescu, să efectueze o vizită în Vietnam cât mai curând posibil pentru a face schimb opinii și a găsi soluții pentru problemele bilaterale și internaționale de interes comun. Invitația a fost acceptată cu plăcere de partea română.

 

La ora 19.35, luni, 7 martie,  primul zbor de salvare operat de Vietnam Airlines în care se transportă 287 de cetățeni vietnamezi evacuați din Ucraina a decolat de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din capitala României și este așteptat să aterizeze pe aeroportul internațional Nôi Bài din Hanoi la ora 11:30, marți, 8 martie (ora locală).

 

O altă cursă, care va fi operată tot de Vietnam Airlines, va decola joi, 10 martie, la ora 9:30, de București și va ateriza pe Aeroportul Internațional Noi Bai pe 11 martie la ora 11:30 (ora locală).

 

Ciprian Pop

 

Armata franceză se pregătește pentru o eventuală scoatere din uz a cablurilor de comunicații submarine

 

 

De îndată ce Putin a anunțat ofensiva rusă împotriva Ucrainei, a avut loc un atac informatic asupra satelitului de comunicații KA-SAT, operat de compania americană Viasat, care oferă acces la internet de mare viteză mai multor operatori europeni, printre care și Nordnet.

 

Acest lucru a fost confirmat de generalul Michel Friedling, șeful Comandamentului Spațial Francez, la ultima conferință de presă a Ministerului Forțelor Armate, unde a vorbit despre cea de-a doua ediție a exercițiului AsterX. „Ceea ce ne-am imaginat se întâmplă”, a spus el.

 

Potrivit generalului Friedling, câteva zeci de mii de terminale au fost distruse. A afectat și funcționarea a 5.800 de turbine eoliene, adică o capacitate de 11 gigawați, instalate în Germania, care au fost controlate de la distanță prin rețeaua Viasat.

 

Terminalele lor nu pot fi resetate, așa că aproape sigur, vor trebui înlocuite în cel mai rău moment posibil, când există un deficit uriaș de semiconductori.

 

Dar, pe lângă sateliți, sunt vulnerabile și cablurile submarine, iar nava rusă Yantar a fost văzută în apropierea celor care leagă Europa de continentul american.

 

Rusia poate tăia cablurile și armata franceză se pregătește să o remedieze. Pe 23 februarie, Direcția Comună de Infrastructură Rețele și Sisteme Informaționale (DIRISI) a desfășurat exercițiul Triton, de testare a rezistenței comunicațiilor subacvatice.

 

Potrivit Statului Major al armatei franceze, exercițiul a constat în pregătirea unităților din Antile pentru a face față unei întreruperi de transmisii cu bătrânul Continent. Obiectivul a fost de a pune în aplicare mijloace de urgență de transmisie prin satelit de, simulând o defecțiune totală a legăturilor submarine transatlantice.

 

Exercițiul a mobilizat peste 150 de soldați DIRISI din Martinica, Guadelupa și Franța metropolitană, precum și cei de la centrul de operațiuni al armatei. Au fost mobilizate și o navă de sprijin de peste mări și o fregata de supraveghere.

 

În declarația sa, Statul Major General amintește că DIRISI trebuie „să poată stabili rapid legături prin satelit pentru a înlocui legăturile submarine transatlantice care nu ar fi disponibile”.

 

A consemnat Ciprian Pop 

 

În Croația, s-a turnat vopsea peste gardul ambasadei Rusiei
Misiunea diplomatică a spus că incidentul a fost imediat înregistrat de poliție

 O persoană neidentificată a turnat joi vopsea roșie peste gardul perimetrul exterior al ambasadei Rusiei din Zagreb.  "Astăzi, după-amiază, o persoană necunoscută a turnat vopsea roșie peste peretele exterior al ambasadei [Rusiei] în Croația. Incidentul a fost înregistrat imediat de ofițerul de poliție croat responsabil cu protejarea misiunii diplomatice", a spus diplomatul Matvey Sidorov, Atașat de presă.

Se observă că pe gard sunt vizibile pete de vopsea roșie, precizeaza presa locala.

 

Potrivit presei mexicane, Rusia este "mulțumită" după refuzul Mexicului de a se alătura sancțiunilor împotriva Moscovei

 

"Poziția Mexicului confirmă direcția independentă a politicii sale externe",  a spus ambasadorul Rusiei în Mexic, Viktor Coronelli, citat de media locală.

 

Ambasadorul Rusiei în Mexic, Viktor Coronelli, a asigurat în această sâmbătă că țara sa este „mulțumită” de poziția guvernului lui Andrés Manuel López Obrador, după ce Șeful Statului mexican a refuzat să se alăture națiunilor care au impus sancțiuni împotriva Rusiei, după ce a întreprins o operațiune militară, agresând Ucraina.

 

„Notăm cu satisfacție că autoritățile mexicane au refuzat să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei”, spune diplomatul, potrivit presei mexicane.

 

În cadrul unei conferințe de presă, șeful misiunii diplomatice a adăugat că poziția Mexicului „confirmă cursul independent al politicii sale externe” și a mai indicat că aceasta permite „continuarea cooperării de succes în toate domeniile în beneficiul țărilor și popoarelor noastre”.

 

Coronelli a adăugat că, după începerea a ceea ce acesta numește "operațiunea militară specială" a Federației Ruse în Ucraina, se menține un dialog stabil cu guvernul mexican „pe toate problemele”.

 

„Suntem întotdeauna atenți și respectuoși față de orice poziție a partenerilor noștri mexicani”, a spus ambasadorul.

 

Diplomatul a amintit că nivelul comerțului dintre Rusia și Mexic în 2021, în ciuda pandemiei de coronavirus, a atins niveluri record.

 

„Anul trecut am atins un nivel record al comerțului, vorbim de 4,8 miliarde de dolari”, a explicat ambasadorul.

 

Mexicul se află în prezent pe locul al doilea în lista principalilor parteneri comerciali ai Rusiei în America Latină.

 

Coronelli a adăugat că între Moscova și Mexic există proiecte umanitare, inclusiv furnizarea a milioane de doze de vaccinuri Sputnik V împotriva infecției cu coronavirus, menționând că nu au apărut diferențe pentru deteriorarea relațiilor bilaterale.

 

Din Rusia, Mexicul primește în principal produse din industria metalurgică și chimică.

 

A consemnat Ciprian Pop

Grecia a cerut convocarea unui consiliu de urgență al Organizației Maritime Internaționale asupra Ucrainei


Este necesar să se discute despre siguranța navelor și a marinarilor în Mările Negre și Azov, a declarat ministrul Marinei și Politicii Insulelor, Yannis Plakiotakis.

 Grecia a cerut convocarea imediată a unui consiliu de urgență al Organizației Maritime Internaționale (IMO) pentru a discuta despre siguranța navelor și a marinarilor din Marea Neagră și Azov în legătură cu agravarea crizei din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de ministrul Marinei și Politicii Insulelor Yannis Plakiotakis, a cărui declarație a fost publicată pe site-ul ministerului.

 

Grecia a cerut convcarea imediată a unui consiliu de urgență al Organizației Maritime Internaționale privind siguranța navigației și a marinarilor în Marea Neagră și Azov în legătură cu agravarea crizei din Ucraina din cauza atacului rus. „Țara noastră a răspuns imediat inițiativei relevante a Franței, aflată la Președinția UE. Ulterior, alte state UE s-au alăturat inițiativei, și anume Italia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Cipru și Malta. O cerere similară a fost depusă de alte state din afara UE, inclusiv SUA și Australia”, a spus ministrul.

 

El a menționat că multe formațiuni ale Marinei Ruse sunt desfășurate în Marea Neagră și Azov, iar Ucraina a anunțat închiderea porturilor sale pentru transportul comercial începând cu 25 februarie și nu permite navelor cu marfă să navigheze. „În acest moment, au fost confirmate patru atacuri asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în trei dintre care marinarii au fost răniți”, a spus Plakiotakis.

Ministrul l-a contactat miercuri pe secretarul general al OMI și a subliniat într-o conversație cu acesta că situația din Marea Neagră și Azov necesită convocarea imediată a consiliului organizației pentru a lua măsuri pentru protejarea siguranței navigației în regiune. Plakiotakis a menționat că serviciile competente ale departamentului său monitorizează îndeaproape evoluția crizei din Ucraina și au „un contact strâns cu căpitanii navelor deținute de armatori eleni, care angajează marinari greci și care se află în Marea Neagră”.

 

A consemnat Ciprian Pop

 

Ungaria va oferi Ucrainei ajutor umanitar


În același timp, Budapesta nu intenționează să trimită unități ale trupelor sale și nici arme, a declarat premierul ungar, Viktor Orban.

 

Ungaria va oferi asistență umanitară Ucrainei și va găzdui refugiați, dar nu intenționează să trimită acolo unități ale trupelor sale și nici arme. 


Demnitarul de la Budapesta a subliniat că Ungaria „ar fi bucuroasă să-i ajute pe ucraineni în negocierile lor cu ruşii” şi s-a oferit anterior să organizeze o astfel de întâlnire la Budapesta. „În plus”, a continuat premierul, „oferim asistență umanitară Ucrainei: furnizăm benzină, motorină, alimente și produse de bază.
În al treilea rând, acceptăm pe toți cei care vin din Ucraina”. În același timp, Orban a confirmat că guvernul său nu va furniza arme Ucrainei și nu va trimite trupe maghiare acolo. Solicitări de astfel de acțiuni, răsunând acum din tabăra opoziției maghiare, a semnalat ca el le consideră "o politică iresponsabilă". "Opoziţia vrea să trimită arme [în Ucraina] pentru a trage în ruşi, sau soldaţi care vor lupta împotriva ruşilor", a spus premierul. "Acest lucru demonstrează că nu au nicio experienţă, nici cunoştinţe, nici simţul responsabilităţii. Cu declaraţiile lor iresponsabile. , nu fac decât să adauge combustibil la foc, ceea ce este contrar intereselor Ungariei”.

„În loc de aventuri politice, avem nevoie de politică responsabilă, securitate și stabilitate”, a spus Orban, care se așteaptă să-și păstreze postul de șef al guvernului în urma alegerilor parlamentare programate în Ungaria pe 3 aprilie. Orban crede că echilibrul de putere este redistribuit în lume: China devine din ce în ce mai puternică, iar America își pierde pozițiile. Prin urmare, Ungaria, care este membră a UE și NATO, intenționează să mențină o alianță cu Occidentul, dar în același timp să consolideze relațiile cu China, a spus el. "Există o inversare a poziţiilor în lume, pe linia frontului", a spus Orban. "Aşa cum stau lucrurile, China va deveni în curând cea mai puternică putere economică şi militară a lumii. America este în declin, iar China devine mai puternică".

Premierul este convins că într-o astfel de situație „Ungaria, cu o populație de 10 milioane de oameni, trebuie să manevreze cu pricepere”. „Menținem o alianță cu Occidentul, dar dorim și să construim relații benefice cu noua superputere în curs de dezvoltare”, a spus Orban, referindu-se la China. Potrivit acestuia, aceasta este o sarcină dificilă care necesită eforturi și mai mari din partea politicienilor. Șeful guvernului ungar a remarcat că toată lumea știe „cum arată lumea când este dominată de anglo-saxoni”. „Dar nu știm încă cum va fi lumea dacă se va stabili dominația chineză”, a adăugat Orban.

Cu toate acestea, crede el, „un lucru este cert: anglo-saxonii cer ca întreaga lume să-și recunoască poziția ca fiind corectă din punct de vedere moral”. "Chinezii nu au această nevoie. Cu siguranță va aduce mari schimbări în următoarele decenii", a spus premierul ungar. Ciprian Pop

 

Producătorul finlandez de lifturi KONE oprește temporar livrările către Rusia


De asemenea, noile comenzi au fost suspendate. Producătorul finlandez de lifturi KONE oprește temporar livrările către Rusia. Acest lucru a fost anunțat joi de serviciul de presă al companiei. „Din cauza acțiunilor militare ale Rusiei împotriva Ucrainei, KONE a decis să oprească temporar livrările către Rusia începând cu 3 martie”, se arată în mesaj. Înregistrarea noilor comenzi este și ea suspendată, au indicat ei acolo. Și danezii de la JYSK a închis temporar magazinele din Rusia. Retailerul danez de mobilă va continua să plătească salarii angajaților săi

 

Retailerul danez de mobilă JYSK a închis temporar toate cele 13 magazine din Rusia. Această decizie a fost luată din cauza conflictului din Ucraina, a informat joi compania.

„Spunem „temporar” pentru că sperăm să deschidem din nou și să plătim salarii angajaților noștri”, citează presa daneza cuvintele lui Rune Ljungberg Pedersen, purtătorul de cuvânt al companiei. „Avem colegi foarte buni în Rusia care fac multe și sunt nu de vină pentru situația actuală.” . „Este foarte important pentru mine să spun că noi, cei de la JYSK, nu avem nimic împotriva cetățenilor ruși obișnuiți, dar având în vedere situația actuală, nu ne putem menține magazinele deschise în Rusia”, a adăugat Pedersen.

JYSK nu numește termeni specifici pentru reluarea activității întreprinderilor sale cu amănuntul din Federația Rusă. Această companie daneză operează și în Ucraina, unde are 86 de magazine.

Ciprian Pop

 

 

Ungaria își reconsideră obiectivele de politică externă din cauza evenimentelor din Ucraina

Presa maghiara semnaleaza ca Premierul Viktor Orban a spus că până de curând, relaţiile dintre Ungaria şi Rusia erau corecte. "Ungaria este nevoită să-și reconsidere obiectivele de politică externă în legătură cu evenimentele din Ucraina, dar și-ar dori totuși să mențină relații reciproc avantajoase cu Moscova". Așa a afirmat premierul ungar Viktor Orban, care a remarcat că acum s-a dezvoltat o „nouă situație” în Europa. „Până de curând, relațiile maghiaro-ruse au fost echilibrate și corecte”, a spus el într-un interviu, joi. Totodată, Orban a amintit că toate acordurile sale cu președintele rus Vladimir Putin „au fost întotdeauna îndeplinite până acum”. „Odată cu începerea războiului, a apărut o nouă situație și pentru Ungaria”, a remarcat premierul. „În această nouă situație, obiectivele și interesele Ungariei trebuie reconsiderate”.

A consemnat Ciprian Pop

 

Rusia a rămas fără documente pentru aproape toate avioanele de pasageri
 

Rusia a rămas fără documente pentru aproape toate avioanele de pasageri
Cele mai multe avioane din flota Rusiei sunt Airbus și Boeing


Cei mai mari producători de avioane din lume, Airbus și Boeing, au interzis companiilor aeriene ruse accesul la documentația tehnică din cauza sancțiunilor SUA și UE asupra războiului Rusiei împotriva Ucrainei. De acum înainte, companiile aeriene ruse nu vor mai putea primi servicii pentru avioanele de linie, a explicat inginerul de întreținere Pavel Koshelev , potrivit Avianews.com . „Majoritatea avioanelor din flota Rusiei sunt Airbus și Boeing. Fără informații la zi, nici măcar nu poți schimba un bec. Adică avionul zboară până la cel mai apropiat defect sau la prima inspecție, după care va fi scos din serviciu, a spus expertul. Nici măcar serviciile terțe situate în străinătate nu vor putea asigura întreținerea aeronavelor de linie inmatriculate în Federatia Rusa. La introducerea datelor de înregistrare a aeronavelor din Rusia, sistemele Airbus și Boeing, pur și simplu, nu le vor vedea în baza lor de date și nu vor furniza informațiile necesare pentru întreținere. „Unii operatori din Rusia mai au acces la documente offline, dar următoarea revizuire a documentelor în Airbus este programată pentru 1 mai. Din acea zi, documentația actuală va deveni invalidă. "Folosirea documentelor ilegale este o infracțiune. Înțelegând aceasta situație', a precizat inspectorul, "în orice moment, aeroportul poate opri avionul, deoarece utilizarea lui nu este sigură”, a adăugat Koshelev.

A consemnat Ciprian Pop

 

 

 

 

 

 

 

La un miting din Rusia, poliția antirevoltă a reținut cu brutalitate protestatarii

împotriva războiului de la Sankt Petersburg Sute de forțe de securitate ruse rețin protestatari împotriva războiului din Ucraina. În timpul săptămânii de proteste în diferite orașe ale Federației Ruse au reținut peste 2 mii de persoane.

 

În cursul zilei de 2 martie, forțele de securitate au reținut circa 725 de protestatari, relatează Novaya Gazeta. "La Moscova, se știe că cel puțin 195 de persoane au fost reținute. La Sankt Petersburg, aproape 200 de persoane au fost reținute la un miting împotriva războiului cu Ucraina. Forțele de securitate si paza ale Kremlinului au reținut un supraviețuitor pensionar al blocadei Leningradului, din cel de-al Doilea Război Mondial", spune ziarul. Artista din Sankt Petersburg, Olena Osipova, protestează din 2002 cu propriile sale afișe împotriva războiului și a armelor nucleare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea a supraviețuit asediului nazist al Leningradului. Între timp, autoritățile din Yakutsk a interzis vânzarea ziarului Vse Vse Vas, care avea o coperta anti-razboi.

A consemnat Ciprian Pop

 

141 de țări condamnă invazia rusă a Ucrainei în fața ONU; Se cere „retragerea imediată” din această țară

 

Între timp, 35 de țări au optat pentru abținere, inclusiv China, Iran, India și Africa de Sud, și câteva din America Latină precum Cuba, Bolivia, El Salvador și Nicaragua.

 

Cu o majoritate covârșitoare, Adunarea Generală a ONU a aprobat miercuri o rezoluție de condamnare a invaziei Ucrainei și a cerut Rusiei să-și retragă imediat trupele.

 

Din cele 193 de state membre ale Națiunilor Unite, 141 au susținut textul, în timp ce doar cinci au votat împotrivă: Rusia însăși, Belarusul, Siria, Coreea de Nord și Eritreea.

 

Între timp, 35 de țări au optat pentru abținere, printre care China, Iran, India sau Africa de Sud, și,cum am spus, câteva  din America Latină precum Cuba, Bolivia, El Salvador și Nicaragua.

 

La vot nu au participat o duzină de state membre, cea mai notabilă fiind Venezuela, al cărei drept de vot în Adunarea Generală a fost suspendat ca urmare a neplății contribuțiilor sale la bugetul Națiunilor Unite.

 

Rezoluția, care nu este obligatorie, „deplânge” agresiunea rusă împotriva Ucrainei și „cere” Moscovei să pună capăt acesteia și să-și retragă imediat și necondiționat trupele din țara vecină.

 

În plus, critică rolul Belarusului în război și cere Rusiei să revină asupra deciziei privind recunoașterea independenței republicilor ucrainene separatiste autodeclarate.

 

Adunarea Generală solicită o soluționare pașnică a conflictului și cere, atât Moscovei, cât și Kievului să se angajeze în dialog și negociere.

 

O cameră aproape plină s-a ridicat pentru a aplauda aprobarea rezoluției de către Adunarea Generală, care se întrunește de luni într-o sesiune specială de urgență, după ce Rusia a respins un text similar în Consiliul de Securitate.

 

Ca răspuns la această blocadă, Occidentul a mers la Adunarea Generală – unde nu există drepturi de veto – pentru a denunța acțiunile Moscovei și, mai ales, pentru a-i arăta izolarea pe scena internațională.

 

Izolarea Rusiei

 

„Am arătat că Rusia este izolată și singură și că costurile vor continua să crească până când Rusia va ceda”, a semnalat ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, după vot.

 

În aceeași linie, reprezentantul Uniunii Europene (UE), Olof Skoog, a spus că „guvernul rus este din ce în ce mai singur” și a subliniat că, în timp ce „Rusia a ales agresiunea”, restul lumii „a ales pacea”.

 

Într-adevăr, Rusia a rămas practic singură în opoziție și a convins doar patru guverne să i se alăture într-un „nu”, inclusiv pe cel al Belarusului -criticat în textul însuși- și pe cel al Siriei -pe care Moscova a susținut-o ferm în războiul său.

 

Alte țări care au preferat până acum să mențină o poziție mai mult sau mai puțin echidistantă față de războiul din Ucraina au optat pentru abținere, în cazul Chinei, care și-a justificat votul pe motiv că rezoluția nu a ținut cont de întregul context al conflictul și politicile din Occident.

 

Între timp, a atras atenția cazul Emiratelor Arabe Unite, care săptămâna trecută s-a abținut în Consiliul de Securitate și astăzi a votat „da” pentru a condamna Rusia în Adunare, o întorsătură care, potrivit surselor diplomatice, răspunde faptului că țara de care se temea atunci că Moscova va pune veto propunerii sale asupra Yemenului, care a fost derulată luni.

 

 

Delegația rusă, la rândul ei, a fost recunoscătoare că un sfert dintre membrii organizației nu au susținut rezoluția „în ciuda presiunii incredibile și fără precedent din partea SUA și a aliaților săi”, susține Moscova.

 

Pentru Secretarul General al ONU, António Guterres, Adunarea Generală a transmis un mesaj „tare și clar” cu privire la necesitatea de a opri ostilitățile și de a "paria" pe diplomație.

 

„Voi continua să fac tot ce îmi stă în putere pentru a contribui la încetarea imediată a ostilităților și la negocieri urgente de pace. Oamenii din Ucraina au nevoie disperată de pace și oamenii din întreaga lume o cer”, a declarat Guterres reporterilor.

 

La rândul său, ONG-ul Human Rights Watch (HRW) a evidențiat într-o declarație „majoritatea covârșitoare” a țărilor care au condamnat astăzi „atacurile fără discernământ” ale Rusiei și a îndemnat comunitatea internațională să depună eforturi pentru „a se asigura că cei responsabili de crime de război sunt aduși în fața justiției”. 

 

Ciprian Pop 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu