România
Muncitoare -
MARTIE
2017
Muncă
şi unitate, luptă
pentru
dreptate!
Publicaţie
a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România
Muncitoare - Nr.250 din Martie 2017
Colectiv
de redacţie:
Ciprian
POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius
BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
OSIM-M-2005-06220;
ISSN-1224-2543
În
prag de primăvară...
Aproape
de mărţişor ar trebui să ne gîndim la primăvară şi să uităm
de zilele destul de agitate la care am fost supuşi mai bine de o
lună. Acest început de martie coincide cu începutul Postului Mare
şi sper că vom învăţa să fim mai buni.
În
vreme ce majoritatea ţărilor Europei vestice sînt în ultimele
zile de carnaval, la noi, politicienii şi oamenii obişnuiţi,
continuă să se înfrunte. Să sperăm că măcar în zilele ce vor
urma să ne întoarcem cu toţi la învăţăturile creştine şi să
lasăm o vreme discordia la o parte. Pînă la urmă ne aflăm la
începutul postului care are ca final nu numai Învierea, ci şi
faptul că în această lume Cineva s-a sacrificat pentru noi toţi,
buni şi răi, săraci ori bogaţi, fără să considere pe nimeni
mai puţin demn de iubirea sa decît pe alţii, fără să condidere
că unii sînt aleşi, iar alţii cetăţeni de categoria a doua.
Asta ar trebui să ne dea de gîndit şi să ne facă mai puţini
încrezători în faptul că unii merită mai mult decît ceilalţi.
Dar
să aplicăm asta clasei noastre politice. După manifestaţiile fără
noimă şi incitatoare la ură din Piaţa Victoriei li s-a reproşat
celor de la putere că nu au răspuns la fel. O fi bine sau rău ? Eu
zic că a fost bine! Nu ştiu dacă partidele din arcul guvernamental
au aplicat zicerea cu cel care ridică sabia, dar se pare că în
prezent lucrurile se desfăşoară în favoarea lor şi "fiecare
pasăre pe limba ei piere".
Tot
ce e nevoie în acest moment e să fie serioşi, să ia măsurile
aflate în program şi să îmbunătăţească lucrurile fără să
ţină seama de tot felul de "lideri de opinie" al căror
rol pare a fi în prezent să creeze confuzie şi derută.
Mi
se pare o atitudine înţeleaptă şi faptul că nici primul
ministru, nici preşedinţi camerelor nu se grăbesc să răspundă
imediat tuturor bîrfelor şi ştirilor false din presă, ci îşi
văd de treabă şi încearcă să convingă alegătorii cu fapte.
Tot ce este necesar să facă e să transmită mesajul cu ceea ce au
făcut deja şi mai ales să explice anumite măsuri înainte ca
răuvoitorii să apuce să le răstălmăcească acţiunile, aşa cum
s-a întîmplat deja.
În
încheiere aş vrea să găsesc aceeaşi înţelepciune şi din
partea cealaltă. Domnul preşedinte să se gîndească, pînă nu e
prea tîrziu, că duşmănia nu aduce nimic bun, iar liderii
opoziţiei să aibă în vedere măcar o dată pe zi interesele
oamenilor nu doar pe ale lor. Nu există românii unora şi românii
altora, există doar românii acestei ţări, aşa diferiţi cum sînt
ei şi cum e normal să fie. Dacă vor fi învrăjbiţi nu va avea
nimeni de cîştigat din asta, nici cetăţenii nici partidele
politice din această ţară, asta e sigur!
Mişcarea
sindicală
Am
apreciat faptul că mişcarea sindicală nu s-a amestecat în
conflictul dintre guvern şi multinaţionale. Pentru că, oricît ar
vrea cineva să evite adevărul, el a ieşit la iveală. Pentru unii
dintre noi, el nu a fost o surpriză. Cei care i-am citit pe marii
romancieri latino-americani şi am transpus ceea ce s-a întîmplat
altădată în acea parte a lumii era chiar de aşteptat ca "United
Fruit" să reacţioneze, chiar dacă nu aşa de dur cum a
făcut-o nu odată în secolul trecut.
Ceea
ce nu pot să înţeleg, însă, e de ce unele sindicate s-au trezit
acum să vină cu pretenţii după ce nu au avut nimic de reproşat
guvernului precedent. Pentru că acum unii lideri par foarte
nerăbdători să vadă legea salarizării, dar nu au avut nimic de
comentat la tergiversările de anul trecut pe diverse teme sociale.
Mă întreb dacă acei lideri, atît de tăcuţi pînă acum, şi
atît de grăbiţi acum, se gîndesc că graba e păguboasă? Oare,
nu mai poate aştepta nimeni o lună sau două ca să iasă o lege cu
adevărat bună, discutată cu toţi, în loc de una precipitată şi
posibil cu lacune, doar pentru că va fi făcută la presiune?
Pe
mine personal, mă nelinişteşte o cu totul altă problemă. Toată
lumea vrea salarii mari, dar nimeni nu spune ce va da în schimbul
acestor salarii mai mari. Vor fi anumiţi medici (nu toţi!) mai
puţin nepăsători faţă de pacienţii lor, vor fi profesorii mai
exigenţi şi mai bine pregătiţi (unii dintre ei!), decît în
prezent?
Va
veghea poliţia la siguranţa cetăţenilor şi se va lepăda de
persoanele care îi protejează pe interlopi ?
E
foarte uşor să ceri şi iar să ceri, dar mult mai greu să promiţi
că în schimbul unor salarii mai mari şi a unor condiţii de muncă
mai bune şi tu, angajat, îţi vei schimba atitudinea care, de multe
ori în prezent, cam lasă de dorit. Pentru că salariul trebuie să
fie în funcţie de ceea ce oferi, altfel nimeni nu va fi interesat
să ofere mai mult.
În
încheiere, aş mai avea o curiozitate. Cine poate reglementa
situaţia din învăţămîntul superior ? În schimbul unor salarii
mai mari pentru profesori şi a atîtor facilităţi pentru studenţi,
mi se pare inadmisibil ca să plătim cu toţii studiile unor oameni
care, imediat ce li s-a uscat cerneala de pe diplome, pleacă în
lumea mare fără să-i coste nimic nici pe ei, nici pe cei care îi
angajează acolo. ` Aş zice că, cine nu rămîne să lucreze în
ţară, indiferent dacă la stat sau în privat un anumit număr de
ani, ar trebui să restituie (eventual proporţional), cheltuielile
cu şcolarizarea sa. Iar, dacă o anumită firmă este interesată
să-l ia în altă ţară, să plătească aceea şcolarizarea.
Pentru că în lumea numită "civilizată" studiile
superioare se plătesc şi încă scump. În schimb noi, o ţară
departe de nivelul celor la care ne uităm, subvenţionăm de cel
puţi un deceniu şcolarizarea pentru acele ţări bogate, care ne
mai şi critică şi vor să ne treacă în categoria a doua. Iar
despre asta guvern şi sindicate ar trebui să aibă ceva de zis.
Impunerea
respectului
Generația
de persoane care a împlinit vârsta de 30 ani nu are cum să
cunoască vorba: "Maninci sănătos, crești sănătos!"
Nimeni
nu mai vorbește despre mâncarea bună și despre produsele cu
adevărat proaspete comercializate înainte de 1989. Haideți să
vă spun că România fabrica niște compoturi, nectar de
fructe, conserve de pateu, carne și pește cu adevarat excelente.
Diversele mezeluri erau de calitate.
Acum,
totul este alandala. Nimic, parcă, nu mai are gust.
Interesant
este ca gusturile diferitelor produse nu seamănă între ele.
Aici doresc să compar produsele diferitelor companii și
magazine din Europa.
Nu
doresc să spun numele companiilor, însă trebuie spus că între
Europa Vestică și Europa Estică există diferențe de gust și
concentrații de substanțe mari. La anumite mărci de bere, nu se
mai păstrează fabricarea acesteia specifica zonei, totul este
rapid și megaindustrializat.
Recent,
autoritățile din Slovacia și Ungaria au atras atenția asupra
acestui aspect.
Oare,
autoritățile române știu acest lucru?
În
mult aspecte, România arata ca un rest al Europei. De ce nu spune
nimeni nimic?
Este
timpul să apărăm tradițiile și rețetele naționale în
domeniul agroalimentar. Hadrian
4%
4%
este procentul pe care-l mai detine statul român în economie.
Acesta aduce anual la buget dividende de 2,6 miliarde lei. Acum,
intreb și eu : de ce să vindem și restul de acțiuni?
Uitandu-ma în istorie am văzut că au mai fost încercări de a
proteja firmele cu capital de stat românești.
Întrebarea
este de ce nu s-a făcut nimic? La guvernare au fost și PSD și
PNL și UDMR și mulți alții care au schimbat acum partidul.
4%
înseamnă Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tarom, Posta Română
, Aeroporturi, Portul Constanța, Compania Sării, Companii din
minerit, hoteluri, Antibiotice Iași, CEC Bank, Eximbank și
altele.
Toate
acestea aduc suma de 2,6 miliarde lei anual venit la bugetul de
stat. Dacă aceste sume s-ar întoarce înapoi la firme,
staul ar câștiga apoi din impozite pe salarii, din accize și
TVA. Ce ar fi fost acum dacă Fondul Suveran era făcut?
Acum ar fi putut cumpăra Banca BancPost și Ape Minerale
Bihor și altele. Eu votez pentru Fondul Suveran de
Dezvoltare și Investiții! Hadrian
Doctrine
diferite însă schițe economice asemănătoare
|
|
A
fi patriot înseamnă să-ți pese de semenii tai, de poporul din
care faci parte. Uitandu-ma peste schițele de guvernare, in
problemele economice, intre PSD si Frontul Național din
Franța, vad unele asemănări. Doctrinar, cele doua partide sunt
diferite, însă patriotismul economic le leagă.
PSD:
crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții;
Frontul
Național: crearea unui Fondul Suveran cu ajutorul Casei de Economi.
Scopul lor este de a proteja economia de stat și sectoarele
strategice ale celor doua state;
PSD:
se încearcă reintrustrializarea tari, construcții civile și
industriale prin intermediul Fondului Suveran ;
Frontul
Național: reintrustrializarea tari și protejarea reală față de
concurență neloiala în fața companiilor cu capital privat și
extern.
Este
adevărat "o mica naționalizare " în vederea protejării
economie de stat în fata multinationalelor, în ambele cazuri.
PSD:
diminuarea taxelor și impozitelor pentru întreprinderile mici și
mijloci;
Frontul
Național: diminuarea taxelor și impozitelor pentru întreprinderile
mici și mijloci.
PSD:
menținerea și obligarea unui procent ridicat pentru toate
supermarketurile în ceea ce privește comercializarea produselor
agroalimentare autohtone;
Frontul
Național: obligatoriu ca toate supermarketurile sa aibă un procent
ridicat în ceea ce privește comercializarea tuturor produselor de
origine franceza și interzicerea produselor din import ce nu
respecta legea franceza în domeniu.
Pot
spune ca ambele partide încearcă incurajarea economie locale cu
produse autohtone.
Un
partid a câștigat alegerile parlamentare: PSD în România; Frontul
Național încearcă să câștige alegerile prezidențiale și
parlamentare în acest an în Franța. Hadrian
Primul
pas
Primul
pas către înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și
Investiții a fost făcut în a doua săptămâna din februarie 2017.
Ministerul Economiei a prezentat un memorandum privind organizarea
activității Fondului.
Rolul
Fondului este de dezvoltare și finanțare a proiectelor de
investiții rentabile, el find de fapt un mecanism care va
identifica și materializa oportunități investiționale cu impact
în dezvoltarea economica și de a crea noi locuri de munca pentru o
perioada lungă de timp. Așadar cele mai profitabile firme cu
capital romanesc de stat vor constitui portofoliu de început
al Fondului. Valoare totala este estimata la 10 miliarde euro.
Printre companiile cu care Fondul își propune să înceapă ar fi :
Tarom, Nuclearelectrica, CFR , CEC Bank și Șantierul Naval
Constanța.
As
mai propune: Hidroelectrica, SalRom, UCM Reșița, Antibiotice Iași,
Compania de Uraniu, Companiile din Mineritului și Termoelectrice.
Sper
ca acest proiect sa poată fi finalizat în anul 2017 ca apoi să
vedem și primele semne pozitive în ceea ce privește economia și
locurile de muncă. Hadrian
O
analiza interesantă
Pornind
de la o analiza a agenției de știri online (DCNEWS) îmi
permit să vă spun că România este condusa de multinaționale 80%
din punct de vedere economic și financiar. In alte articole eu am
mai scris că acest lucru a dus la influențarea Codurilor Muncii și
cel Financiar de multinaționale în favoarea lor, dezavantajind
salariatul și firma autohtona. În articolul agenției se amintește
că în perioada 2009-2014, Multinationalele au plătit bugetului de
stat cca 2,5 miliarde euro iar Toate Celălalte Firme au plătit
bugetului de stat cca 55,0 miliarde euro având o cifra
de afaceri de 4 ori mai mica decât a multinationalelor.
Întrebarea
mea unde sunt restul de bani? Unde Se Duc Banii?
Nu
se vad în alte ramuri: cultură, sănătate, patrimoniul național,
mediu sau cercetare și învățământ sau sport.
Concluzia
simpla: Se Scot din România.
EXEMPLU:
La fostul Petrom, fosta directoare a fost director și pe vremea când
Compania era la stat și după ce a fost cumpărată de grupul OMV.
Când era directoare la stat nu a putut face nimic? Când au
venit cei de la OMV în câteva luni compania a făcut profituri
săptămânale (ei ne dădeau sumele de profit de la câteva
sute la câteva mii pe săptămână/ companie).
Dumneavoastră
ce concluzie trageți?
De
la o vreme, nici fondurile europene nu se mai accesează.
În
anul 2016 am aflat că multinaționalele pot avea parte de subvenții
de la stat, iar cele autohtone, românești, nu.
NIMENI
nu întreabă de ce Banca Națională nu pune umărul la creșterea
și stabilitatea economica și financiara a României? Pentru ce avem
depozite în euro și aur la BNR dacă guvernul nu se poate folosi la
nevoie.
În
CONCLUZIE, România este prizoniera economica și financiara a
Multinationalelor. Politica monetara, financiara și economica este
făcută de acestea prin intermediul Oamenilor Politici: a
consilierului local, județean și a parlamentarului.
Apoi
trecem în Administrațiile locale și naționale.
Așadar
orice proiect sau lege care nu corespund intereselor
multinationalelor sunt blocate, la toate nivelele.
Va
întreb: Cum pot fi profitabile domeniile: militar, sare, energie,
medicamente și dispozitive medicale, etc. pentru companiile străine
( aici intră și multinaționale ) și private autohtone IAR
pentru Statului Român , nu? Hadrian
Taxa
de poluare
Taxa
de Poluare este un lucru UTIL pentru România? Aceasta este
întrebarea pe care mi-o pun când citesc, văd și ascult lucruri
despre România și problemele de ape, păduri și mediu.
Ministerul
Mediului ar trebui să se ocupe de lucruri mai importante decât să
ne calculeze cum să ne pună să plătim timbre de mediu când
intram în diverse locați, localități din România .
În
numărul lunii noiembrie 2016 al acestei publicații am prezentat un
model de constituire al prețului carburantului.
Scriam
că la 1000 litri carburant să se plătească 45 euro ca taxa de
poluare (mediu, cum doriți ).
Să
luăm o medie de consum 175 l/ persoana înmulțit cu medie reală de
16 milioane de locuitori ai României, acum :
175
l/persoana consum × 16 milioane locuitori × 45 euro/1000 litri =
126 milioane euro / an.
Dacă
am luat în calcul și factura la gaz metan și factura la curentul
electric ar iesi:
-
la un consum pe an la gaz metan în anul 2015 de 121 milioane Mkwh
(10 m cubi = 5,4 kwh) am avea 1 euro / Mkwh = 121 milioane euro taxă
de poluare (mediu). Deci 1 euro taxa poluare la 1 Mkwh.
-
la un consum (perioada ianuarie-aprilie 2015) de energie electrica
19.043 milioane kwh (transformat in Mkwh am avea 19 milioane Mkwh) și
cu un cost de 1 euro / Mkwh = 19 milioane euro/ perioada lunară
01-04 .2015
Certificatele
verzi ce sumă aduc la buget?
Unde
sunt amenzile și penalitățile date de nerespectarea legislație de
mediu? Unde sunt avizele de mediu? Ce sumă se acumulează de aici?
Mai
sunt bilete de tren, avion și transportul fluvial. Și aici de
exemplu se pot aduna 1 euro / 50 km pe căile ferate, pentru taxa de
poluare.
Nu
mai continui cu exemple.
Adun
și constat că numai din vânzarea carburanților, a energiei
electrice( pe patru luni) și a gazului metan bugetul Fondului de
Mediu prin taxa de poluare (mediu) ar fi de 266 milioane euro.
Cât
ar costa refacerea prin împădurire a 50 ha / an ; ingrijirea a 50
ha de padure / an ; reamenajarea și intretinera unui ocol
silvic cu toate dotările necesare/ an ; reamenajarea și
întreținerea unui spațiu piscicol/ an ; amenajarea și
întreținerea unor spatii pentru cultivarea si depozitarea de flori
si fructe ; amenajarea si întreținerea unui mic spațiu de
cercetare a faunei și florei terestre a României ; amenajarea și
întreținerea unui mic spațiu de cercetare a faunei și
florei fluviale și marine a României?
Sau
bani , cei 266 milioane euro, vor fi folosiți pentru( total sau
parțial) la plata salariilor și pensiilor?
Cred
că este timpul să terminăm cu copieri de taxe și impozite de la
alte state membre ale Uniunii Europene. Hadrian
PUNCTE
CARDINALE
Evoluțiile
negative in relația Phenianului cu un important aliat, Malaezia fac
in aceste zile prim planul multor reportaje din presa
internațională. Nu voi insista asupra acestui aspect, deja arhi
cunoscut, ci voi încerca sa răspund unei alte întrebări, anume
pe cine se mai pot baza pt sprijin autoritățile de la Phenian la
începutul acestui an.
Este
cunoscut faptul ca principalul aliat al Phenianului, Republica
Populară Chineză a suspendat la începutul acestui an exportul de
cărbune provenit de la sud de răul Yalu. Potrivit presei locale,
Phenianul ar fi suspendat, la rândul său exportul de metale rare
spre China începând cu data de 7martie anul curent, in ceea ce
presa nord coreeana numește "un gest de retorsiune" pentru
decizia vecinului si a principalului sau aliat strategic de a nu mai
primi cărbunele coreean.
Potrivit RFA si postului de radio
"Free Asia", care citează o sursă din provincia nord
coreeană Hamgyingul de Nord (la frontiera chineză), "
suspendarea exportului de metale rare ar doar o măsură temporara,
mai mult legată de retorica decât de o acțiune concretă",
deoarece Phenianul nu are in acest moment alte importante produse din
care sa își poată asigura substanțiale venituri pe piețe externe
si s-ar vedea, pe zi ce trece, tot mai văduvit de parteneri
comerciali.
Mai
mult decât atât, in toamna anului trecut, in zona de nord est a
țării s-au produs inundații catastrofale, fiind înregistrate cele
mai însemnate căderi de precipitatii de când se întreprind
observații meteorologice in jumătatea de nord a peninsulei, iar
iarna ce inca nu a trecut laPhenian a fost foarte grea. Ca atare, din
nefericire pentru poporul coreean din nord, exista o data in plus
dificila perspectiva a penuriei alimentate.
Potrivit
aceleiași surse, minereul de fier provenit fe la Musan si magneziul
din zina minieră de la Dancheon sunt in continuare destinate pieței
chineze, însă metalele rare cum ar fi molibdenul si cobaltul din
provincia nord coreeana Hoeryeung, nu mai ajung in China începând
cu a doua jumătate a lunii ianuarie.
Exportul
de cărbune spre piața chineză ar contribui, potrivit presei din
China, cu circa 40% aportului valutar al Republicii Populare
Democrate Coreene. Numai anul trecut, China ar fi importat din Coreea
de Nord peste 22 de milioane de tone de cărbune.
Pe
de altă parte, potrivit unui studiu geologic al specialiștilor
chinezi si datând din 2014, statul nord coreean ar deține mai mult
de o treime din rezervele globale de metale rare.
A
renunțat, oare, China să își sprijine aliatul fidel coreean?
Aceasta este o întrebare pe care, poate, și-o adresează mai mult
sau mai puțin retoric multi analiști.
Potrivit
unor experți ONU, respectivele metale rare ar fi comercializate de
către autoritățile nord coreene prin intermediul Chinei.
De
asemenea, in mod discret, China ar cumpăra in continuare circa
...90% din produsele nord coreene destinate exportului si ar continua
să ofere aproximativ 80% din produsele de larg consum destinat
vieții de zi cu zi in Coreeade Nord.
In
același timp, autoritățile de la Phenian mențin parteneriate
viabile cu parteneri africani: potrivit unui raport al ONU ce datează
din luna noiembrie a anului trecut, guvernul Republicii Democrate
Congo ar fi primit pistoale mitralieră calibru 7,62, varianta nord
coreeana a bine cunoscut u lui Kalașnikov si alte armamente ce sunt
in prezent in dotarea gărzii prezidențiale si a unor unități
speciale ale politiei din acest stat african.
De
asemenea, potrivit aceluiași studiu, experți militari nord coreeni
se ocupa si in prezent de pregătirea sportiva si in domeniul artelor
marțiale a membrilor gărzii prezidențiale a Angolei.
Uganda,
alt pertener tradițional al Phenisnului, beneficiază si ea de un
program de pregătire al piloților si a personalului tehnic al
forțelor sale aeriene su specialisti nord coreeni, in baza unui
contract ce urmează sa expire in luna martie a acestui an.
autor:
CIPRIAN POP, AMOS NEWS
