Arabie saoudite, Turquie, Koweït : les alliés des États-Unis financent et soutiennent le groupe djihadiste de l'EIIL/ISIS !

Arabie saoudite, Turquie, Koweït : les alliés des États-Unis financent et soutiennent le groupe djihadiste de l'EIIL/ISIS !

Quand est évoquée la question du financement, des soutiens des djihadistes de l'EIIL/ISIS (Etat islamique de l’État et du Levant), la réponse semble « complexe », « obscure », rétive aux explications « simples ». Or, même s'il subsiste des zones d'ombres, des noms reviennent systématiquement : ceux des alliés des USA.

Cela fait des mois que l'ex-Premier Ministre irakien Nouri al-Maliki accuse directement l'Arabie saoudite et le Qatar du financement des fondamentalistes islamistes de l'EIIL. Des dénonciations qui ont rencontré les démentis des autorités saoudiennes, le mépris des puissances occidentales.

Il faut pourtant prêter une oreille au « faucon » John McCain, en février 2014, à la Conférence de sécurité de Munich : « nous remercions Dieu pour les Saoudiens, le prince Bandar et nos amis qataris ».

En mai 2013, John McCain s'était rendu en Syrie pour rencontrer ces « combattants de la liberté », posant sur une photo où on retrouvait, outre le Général Idris de l'Armée syrienne libre, des guerriers des factions islamistes d' « Al Nosra » tandis que l'EIIL revendique depuis cette photo comme preuve de sa légitimité, plusieurs de ces combattants présents ayant depuis rejoint le groupe.

La politique états-unienne n'a pas été uniforme depuis le début de la guerre civile en Syrie, des dissensions se sont faits jour sur les modalités du soutien aux rebelles – direct ou indirect, tout azimut ou ciblé, intervention armée ou coopération avec d'autres puissances dans la région (Iran).

Une chose est sûre, trois pays reviennent systématiquement quand on évoque le soutien aux islamistes d'Irak et de Syrie – l'Arabie saoudite, le Koweït et la Turquie – trois alliés incontournables des États-Unis dans la région.

L'Arabie saoudite, l'épicentre du djihadisme

Le premier au banc des accusés est l'Arabie saoudite, pointé par les gouvernements irakien, iranien et syrien mais aussi par son « meilleur ami/ennemi », le Qatar.

Première question, celle du financement. Bien que les Saoudiens aient toujours dénié tout soutien financier aux guérillas islamistes, on sait désormais que les deux principaux bailleurs de fonds de la rebellion syrienne, en rivalité par ailleurs, sont le Qatar et l'Arabie saoudite.

On sait également que les dits « modérés » (mais qui est modéré dans ce conflit ?) ont depuis longtemps perdu le contrôle au profit des dits « extrémistes », les groupes liés à Al-Qaeda en tête.

Dans ce cadre, la rivalité entre Qataris et Saoudiens portaient sur l'identité des groupes islamistes à soutenir, le Qatar auraient favorisé plutôt le « Front al-Nosra » tandis que les Saoudiens privilégiaient l' « EIIL » ou la nouvellement formée « Armée de l'Islam » (JAI).

Or, en février dernier, une rencontre à Washington entre les services de renseignement alliés des Etats-unis – Jordanie, Turquie, Qatar, Arabie saoudite – débouchait sur une affirmation de la nécessité de cesser de financer, d'armer les groupes « extrémistes » plutôt que les « modérés ».

Le premier pays visé était l'Arabie saoudite dont le chef des services de renseignement, le prince Bandar bin Sultan venait, peut-être sur sollicitation américaine, d'être congédié. Un aveu du bien-fondé des suspicions irako-irano-syriennes, inavouables publiquement bien sûr.

De quoi s'attarder sur la personnalité du prince Bandar bin Sultan, et son rôle dans la préparation militaire de la rébellion. Belliciste et influent, résolu mais aussi incontrôlable, le prince Bandar a fini par agacer les Etats-unis qui ont demandé sa mise sur la touche.

Pourtant, jusque-là, la collaboration des services saoudiens avec la CIA avait fonctionné à plein, comme dans les camps d'entraînement des djihadistes en Jordanie.

Ou encore dans la « rat line », un approvisionnement d'armes libyennes jusqu'en Syrie via la frontière turque, avec des financements saoudiens, et l'action d'agents de la CIA américaine et du MI-6 britannique, une opération coordonnée par le directeur de la CIA, David Petraeus.

La « rat line » a été divulguée au moment de l'attentat contre le consulat américain à Benghazi, en septembre 2012. Elle était contenue dans une annexe classifiée secrète à un rapport du Département d'Etat sur l'événement.

Toutefois, les doubles objectifs de l’État saoudien, les plans secrets de soutien aux islamistes radicaux du prince Bandar ont refroidi les États-Unis.

L'influence de ce dernier auprès des cercles dirigeants néo-conservateurs et des groupes pétroliers est notable, profitant de sa charge d'ambassadeur aux Etats-unis de 1983 à 2005 pour tisser son réseau, lui qui fut un ami personnel de Ronald Reagan, George Bush (père et fils) ou encore Dick Cheney. Il fut pendant longtemps la face publique du « lobby saoudien » à Washington.

Pourtant, le prince Bandar n'a jamais caché ses intentions. Ainsi, en juillet dernier, le prince Bandar a parlé franc jeu avec le président russe Poutine, après avoir menacé à demi-mot les JO de Sotchi d'attentats terroristes :

« Ces islamistes tchétchènes (...) sont comme ceux que nous contrôlons en territoire syrien, ils ne bougent pas sans que nous nous coordonnions. Nous les utilisons contre le régime syrien, mais ils n'auront pas d'influence dans l'avenir politique du pays ».

Sur le terrain, les forces militaires de l'EIIL sont composés de combattants de toute nationalité, mais avant tout saoudiens selon diverses estimations.

En 2007, les Etats-unis avaient déjà estimé que 45 % des combattants étrangers en Irak étaient saoudiens. Selon un institut de recherche basé aux Emirats arabes unis, l'INEGMA, 4 000 combattants saoudiens et 1 500 des Emirats seraient présents dans les rangs de l'ISIS.

De quoi éveiller quelques doutes chez les responsables américains, en coulisses bien sûr. En 2009, Hillary Clinton avait signé un mémo secret – révélé par Wikileaks – spécifiant que :

« l'Arabie saoudite représente une base de soutien financier capitale pour Al-Qaeda, les Talibans (…) les donateurs d'Arabie saoudite constituent la source la plus importante de financement des groupes terroristes sunnites dans le monde ».

Faut-il rappeler que 15 des 19 responsables directs des attentats du 11 septembre 2001 étaient Saoudiens, l'immense majorité des financements d'Al-Qaeda venait d'Arabie saoudite, tout comme son idéologie « wahhabite » dont s'est inspiré Ousama Ben Laden.

Aucun « terroriste », pas un sou ne venaient alors d'Iran, de Syrie ou d'Irak.

Le Koweit, et les autres pays du Golfe : la plaque-tournante du financement

Toutefois, pour ce qui concernerait le financement, il faudrait voir d'abord du côté des riches fortunes des pays du Golfe : Qatar, Émirats arabes unis et surtout Koweït.

Présenter ce financement comme « indirect » peut prêter à sourire quand on sait l'imbrication intégrale et même l'identité entre grandes fortunes et familles princières dans les Emirats.

Selon un rapport du think tank libéral Brookings Institution – financé partiellement par le Qatar – le Koweit est désormais devenu « une plaque-tournante du financement de la myriade de groupes rebelles en Syrie », chiffrant le montant des aides à plusieurs centaines de millions de $.

Utilisant la législation extrêmement laxiste du Koweit, une dizaine d'hommes de l'affaire de l'émirat auraient fait transiter des millions de $ via la Turquie ou la Jordanie pour financer la rebellion tandis que des membres de la minorité chiite au Koweit soutiendraient, eux, le régime d'Assad.

Le rapport de la Brookings Institution souligne que la collecte de fonds pour les rebelles syriens est devenue à partir de 2011 enjeu de rivalités entre tribus et clans, notables cléricaux ou politiques, poussés par les partisans du salafisme.

Des campagnes furent menées expliquant qu'on pouvait « avec 800 $ acheter une roquette », ou « équiper un soldat avec 2 500 $ », les noms de riches donateurs, parlementaires ou dignitaires religieux comme Jaman Herbach, Walid al-Tabtabai, Hadjaj al-Ajmi ou Abd al-Rahmane al-Anizi, représentent ces financements ouvertement proclamés pour les djihadistes syriens.

Les stratégies des donateurs koweitiens allaient du financement de la création de brigades salafistes regroupées dans « Jahbat al-Asala wa al-Tanmiya », du renforcement de groupes islamistes dont « Ahrar al-Sham » (soutenu par Shafi al-Ajmi) ou « Jabhat al-Nosra » (financé par Ghanem al-Mutairi).

Selon la Brookings Institution, tous les groupes financés par les Koweïtiens collaborent avec les mouvements d'Al Qaeda, d'abord le Front al-Nosra, ensuite l'EIIL.

Les Etats-unis ont d'ailleurs ciblé et gelé les avoirs il y a une semaine de trois individus pour financement de l'EIIL – ainsi que d'al-Nosra – qui se révèlent être Mohammed al-Ajmi, Hadjadj al-Ajmi et Abd al-Rahmane al-Anizi, des noms déjà mentionnés et connus des observateurs.

Le Qatar – tout en finançant des analyses qui dédouanent l'émirat, accusant ses voisins saoudiens et koweïtiens – dénie toute implication dans le financement, bien que l'on sache qu'il ait été le premier bailleur de la rébellion islamiste syrienne, avec 3 milliards de $ dépensés de 2011 à 2013.

Cette somme aurait servi avant tout à financer les islamistes du « Front al-Nosra », tandis que le Qatar aurait alimenté un réseau de trafic d'armes permettant d'armer notamment les rebelles en missiles anti-aériens.

La Turquie, base logistique des rebelles islamistes

Et la Turquie dans tout cela ?

Que ce soit pour le transport d'armes, les voies d'acheminement des rebelles, ou le transfert de fonds, tous les acteurs évoquent une voie royale :la frontière longue de 800 km entre la Turquie et la Syrie, qu'un journaliste turc a qualifié « d'autoroute à deux sens pour les djihadistes ».

Un simple coup d’œil à une carte révèle que les « rebelles syriens » contrôlent – en dépit de leurs revers face aux troupes syriennes gouvernementales – toujours le nord de la Syrie, le long de la frontière turque, ce qui laisse l'hypothèse lourde d'une base arrière turque pour les rebelles.

Une institution confirmée par nombre d'observateurs qui soulignent que les djihadistes utilisent les camps de réfugiés comme camps d'entraînement, traversent la frontière pour se soigner, se reposer ... ou simplement prendre un verre de thé et manger un kebab dans le sud de la Turquie.

C'est par exemple le témoignage d'un combattant d'ISIS interviewé par le journal turc « Yurt », évoquant « le soutien dont son organisation reçoit d'Ankara, sans lequel ils n'auraient pas autant de combattants, et ne contrôleraient pas tous ces territoires ».

Interviewé au cœur de l'Anatolie, il ajoute que lui et ses compagnons sont traités ici des blessures reçues en Turquie. Certains sont soignés dans des hôpitaux publics et privés à Ankara, Istanbul et Izmir. Selon les observateurs, 3 000 militants d'ISIS se trouveraient en Turquie à l' heure actuelle.

Le Washington Post insistait récemment sur la « répression tardive des combattants islamistes (12 août 2014), rappelant que« dans les étales poussiéreuses du marché, parmi les boutiques de baklava et les kebab, les habitants mentionnent des combattants islamistes qui achetaient leurs uniformes et les derniers portables Samsung ».

« Tandis que les djihadistes blessés de l'EIIL et d'Al-Nosra étaient soignés dans les hôpitaux turcs (…) les riverains indiquent que Reyhanli et les autres villes turques frontalières étaient devenues des étapes pour les combattants et les armes destinées à alimenter les rebelles syriens. »

Ce secret de polichinelle ne pouvait plus être caché après que le 1er janvier 2014, un camion rempli d'armes et de munitions à destination de la Syrie était arrêté à Adana, près de la frontière. Les policiers qui ont divulgué des photos de la prise, le procureur public d'Hatay qui a tenté de mener l'enquête ont tous été démis de leurs fonctions, l'affaire a été classée sans suite.

Ce camion appartenait à l'IHH (la Fondation turque pour les droits de l'Homme et l'aide humanitaire), une organisation de charité islamique – à laquelle est liée le fils du Président Erdogan –, paravent pour le financement de groupes djihadistes comme en Syrie, avec des livraisons d'armes avérées au moins à partir de septembre 2012.

L'implication des services de renseignement turcs, le MIT, est directe selon le journaliste turc Cengiz Candar pour qui l'organisme est l' « accoucheur » du groupe djihadiste.

Son rôle indirect semble indiscutable tant la porosité de la frontière turco-syrienne ne peut s'expliquer que par un laissez-faire (ou plutôt laissez-passer) coupable.

Certains combattants kurdes syriens dénoncent le fait que des officiers turcs aient participé à des interrogatoires de leurs militants capturés par ISIS.

Le journal turc Aydinlik a révélé, lui, que des anciens membres des Forces spéciales avaient été envoyés en Syrie pour épauler ISIS, avec une base logistique pour cette opération dans la ville de Konya, en Anatolie centrale.

Certains officiers des renseignements occidentaux – cités dans The Telegraph, le 14 avril 2014 – estiment que c'est le MIT turc qui serait à l'origine de l'attaque au gaz sarin du 21 août dernier, cherchant à provoquer l'entrée en guerre des Etats-unis.

Selon les autorités turques, il y aurait plus de 1 000 combattants turcs dans les rangs d'ISIS, soit un dixième de leurs forces. Difficile de croire que les services de renseignement turcs auraient manifesté une telle incompétence face à ce flot de combattants ayant résidé sur leur sol, traversé leurs frontières, étant de leur nationalité.

Enfin, un dernier élément troublant, accablant, ce sont les autres sources de revenus d'ISIS : d'abord le trafic de pétrole revendu dans la région.

Là encore, ce n'est guère un surprise, ce pétrole est revendu essentiellement à la Turquie, qui pomperait 1 500 tonnes par jour, soit 4 % de sa consommation, à prix cassés. Selon le député turc d'opposition, Ali Ediboglu, les rebelles d'ISIS auraient vendu pour 800 millions de $ de pétrole au gouvernement turc.

Il peut subsister des zones d'ombres sur qui est derrière la subite émergence de l'EIIL. Elles ont trait au degré d'implication des pays occidentaux – et de leurs services secrets. Mais le rôle des plus proches alliés des Etats-unis dans cette rébellion nous en apprend beaucoup sur son instrumentalisation au service des desseins impérialistes dans la région.

România Muncitoare - IUNIE 2017

România Muncitoare - 

IUNIE 2017

Muncă şi unitate, luptă 

pentru dreptate!

Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare - Nr.253 din iunie 2017

Colectiv de redacţie:

Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ (tehnoredactor).

Telefon: 0724/717293

E-mail: asociatia.romania.muncitoare@gmail.com

Web: http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/

OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543

Tărâmul viselor

A fi copil înseamnă să fii un pui de înger, dar pervertirea de către cei mari care distrug cu ușurință cele mai frumoase ființe care sunt pe pământ și aceia sunt copiii, constituie cel mai mare atentat la adresa acestora! Păcat că mulți dintre aceștia cad pradă cu bună știință șuvoiului de sclavaj sexual, iar organizațiile internaționale își ascund capul ca struțul ca și nimic nu s-ar fi întâmplat în bătătura sa. Ba mai mult, în loc să le ofere condiții pentru o dezvoltare armonioasă,printr-o legislație nesănătoasă aduc grave traume la adresa micuților,dar pozează bine prin aceste programe.

Singurul mesaj care poate fi dat este acela: ,,Salvați copiii!" ei sunt viitorul. Nu pot fi cobaii nimănui, au dreptul la viață, la învățătură, la un respect dat din partea adulților și nicidecum la pornografie infantilă!

Din cauza războaielor de pe planeta, mulți dintre acești au căzut victime și asta datorită unor minți bolnave fără respect și fără discernământ! Se impune ca indiferent de culoarea pielii,toți copiii să fie ocrotiți cu adevărat, nu numai pe hârtie . A fi copil înseamnă să fi pui de înger,ce aveți cu îngerii? Eugenia Rada Ioniță

E U,   S U P R E M U L  !

Ultimele apariţii publice ale domnului Dragnea dau oricărui om de bun simţ senzaţia că ne aflăm într-o dictatură de tip America Latină. Se pare că boala puterii îi ocoleşte pe foarte puţini, mai ales cînd modelele lor au fost în ultimii zece ani cei de tip Băsescu. De la domnul Dragnea nu mă mir, avînd în vedere provenienţa sa PD-istă.

Domnul Dragnea ne sugerează că el e singura voce din PSD. La dracu cu ceilalţi, la dracu şi cu votanţii, care ar fi putut să aibă şi alte speranţe decît să salveze pielea domnului pomenit mai sus! Cel puţin eu am motive să mă felicit că nu am votat PSD exact din motiv de lipsă de încredere în liderul suprem.Şi se pare că că între promisiunile campaniei şi ceea ce se întîmplă, e diferenţă uriaşă. Dar să le luăm pe rînd:

1. Cea mai mare greşală e că domnul Dragnea vrea să controleze tot şi crede că ştie tot. Şi nu ştie multe, iar faptul că vrea să impună lucruri la care nu se pricepe, e aproape periculos.
2. Pe acest principiu, dorind să-şi pună oamenii fideli (fideli lui, nu partidului şi nu alegătorilor!), a numit ca premier un personaj fără carismă, fără viziune şi fără autoritate. Însă dacă se aşteaptă la obedienţă, cred că va fi dezamăgit.
3. Sub ochii domnului Dragnea primul ministru îşi aduce consilieri numai securişti, iar principala favorită, catastrofala doamnă de la interne, o cheamă ca ajutor pe doamna Hăineală. Membrii PSD pot fi încrezători, în 6 luni se va reface sistemul !
4. În loc de profesionişti peste tot, de la parlament la guvern şi funcţii publice se pun nu oameni capabili, ci simpatii şi pile, ca să nu se strice tradiţia. Micimea liderului suprem al PSD se vede în faptul că a eliminat oameni capabili, fie pentru că nu-i sînt obedienţi, fie că au făcut parte din guvernul Ponta, fie că(extrem de grav)l-au concurat pe el sau sînt prea inteligenţi ori charismatici şi-i fac umbră! Din păcate, domnul Dragnea ne-a demonstrat că nu ştie ori nu poate să facă anumite lucruri.
5. Pentru "făuritorul programului de guvernare!" se pare că nu există : cultură şi educaţie, iar dacă la ministerele respective există miniştri, ei sînt ca şi inexistenţi! Probabil însă că sînt fideli! Alţii miniştri sînt lăsaţi să facă ce-i duce capul (şi nu prea îi duce), că vorba aceea, dacă e fidel, nu contează dacă respectă sau nu programul de guvernare.
6. Acum vrea să schimbe şi codul fiscal. Pe cînd şi cel silvic, pentru că firmele străine tot taie păduri în draci fără să vă pese, măcar să o facă avînd voie de la stăpînire ?! Preşedintele ar fi fericit!
7. În ciuda promisiunilor, nici vorbă de răspunderea magistraţilor. Pe acelaşi principiu, nu sper să să apară nici modificarea codului penal, nici legile care să ne scutească de plăţile dispuse de CEDO, care ne-a arătat oricum destulă înţelegere. Domnul Dragnea, în loc să dea de pămînt cu apărătorul doamnei Koveşi din guvern, un personaj care, deşi ştie meserie, nu are şi caracter şi pun pariu că a fost impus acolo de acelaşi sistem care îşi reocupă poziţiile, se ceartă cu domnul Şerban Nicolae.

Să nu ştie oare domnul Dragnea că fără amendamentele propuse de acesta nu ar fi putut fi graţiată nici doamna Rarinca, dacă la faimoasa contestaţie a doamnei Codruţa "justiţia" nu s-ar fi temut de reacţia presei şi a oamenilor şi ar fi condamnat-o cu executare, împotriva tuturor evidenţelor ? Ba ştie, dar nu îi pasă! Aşa cum nu-i pasă de mama fetiţei care a furat un salam pentru copil!  Aici e pe aceeaşi linie cu "inimă de piatră de la Cotroceni", care nu a vrut s-o graţieze. E bine!....

Se pare că liderul suprem nu ştie nici că unii iau concedii pentru copii de zeci de mii de euro, altfel nu s-ar fi repezit s-o pună la punct pe doamna Vasilescu, nu ştie nică că în parlament zace o lege care ar putea permite marilor magazine să doneze alimentele aflate în prag de expirare, ei solicitînd doar să nu li se perceapă TVa-ul pentru produsele donate; nu ştie că, înainte de a apărea legea salarizării toate magazinele, inclusiv cele de pîine au scumpit produsele, unele semnificativ,  produse pe care le vor mai scumpi odată cînd va apărea legea.

În schimb, a dat liber la plimbări studenţilor, pe banii contribuabililor. Să-i amintim domnului că ăsta e un populism ieftin, că facultatea nu e obigatorie, în schimb, 10 clase da, iar mulţi copii nu au bani de navetă şi renunţă la şcoală? Să-i spunem că pe vremea răposatului, studenţii aveau  foi de drum pentru a merge la facultate şi a pleca acasă în vacanţă, dar nu mai mult. Putea să le dea încă una pentru o excursie de vară, dar nu să-i lase să se plimbe de voie, mai ales că tot pleacă după absolvirea facultăţii.
Şi să-i mai amintim că pensionarii primesc doar 3 călătorii (6 la 50%), fapt care nu îi prea ajută. Poate că 4 gratis ar fi mai nimerit, că doar nu sînt studenţi şi oricum nu se plimbă toată ziua pentru că nu pot!
Şi nu mai ştie domnul Dragnea nici faptul că venitul minim garantat e o susţinere a lenei. Nu ştie că oamenii nu se duc la lucru pentru că el primeşte venit minim garantat şi concubina alocaţie monoparentală, plus alocaţiile copiilor, să te ţii trai. Îţi rîd în nas şi nu mai votează primarii care nu le susţin lenea. Un sprijin ar trebui dat exclusiv celor cărora nu li se poate asigura loc de muncă şi pe o perioadă limitată. Mai bine creaţi locuri de muncă, domnilor!
Un sfat pentru cei care mai speră la ceva bun: nu mai speraţi şi plecaţi cît mai departe pentru că aici sîntem şi vom fi în America Latină! Şi nu mai credeţi în promisiunile nimănui.

Precizez că nu am votat PSD, am votat ALDE şi singura mea speranţă e ca măcar domnul Tăriceanu să nu renunţe să se lupte pentru libertatea noastră şi să împiedice, dacă poate, revenirea sistemului la butoane. Celelalte partide (USR şi PNL) nu contează decît sub aspectul că ar trezi invidia domnului Caragiale, pentru că nici el nu a avut atîta imaginaţie încît să creeze personaje ca unele dintre cele care mişună acum prin parlament Amaranta
P.S. "Eu, Supremul!" este titlul unui roman despre America Latină şi una dintre dictaturile sale. Poate că ar fi bine ca unii să-l citească.

Tragem linie!

Da! Tragem linie și o luam de la zero.  Acestea este propunerea mea. 

Datorita noilor circumstanțe externe, România ar putea deveni o țară importanta. 

Partidul Socialist Democrat (cu voia dumneavoastră  "PSD") are șansa Unică de a Schimba în bine România! 

El trebuie doar să facă pasi mici și siguri în fiecare an:

- sa traseze teoretic o harta a zonelor istorice (exemplu Banat; Crișana  și Maramureș; Transilvania ; Oltenia; Muntenia ; Moldova de Nord ; Moldova de Sud și zona București-Ilfov) după care sa ia pe an câte un spital județean  (municipal)/ zona ; doua spitale orășenești și trei centre medicale comunale/zona ;  doua , trei școli si licee orășenești; trei patru școli și licee comunale/zonă pe care sa le repare și modernizeze, plus sa le doteze cu tot ce trebuie,

- tot pe zone sa repare și modernizeze drumurile locale și naționale  ( cam 100-200 km /an),

- sa facă 100 km de autostrada / an,

- sa repare 200 km de cai-ferate/an,

- sa repare și modernizeze muzeele și monumentele culturale și istorice - una doua pe zone/an.

Pentru 2017 sa facă legea fiscalității simple pe înțelesul tuturor, cu maxim 50 taxe și impozite locale și maxim 75 taxe și impozite naționale. 

Pentru 2017 sa copieze legea salarizării unitare de la Nicolae Ceaușescu. Impozitul pe salar sa fie simplu și progresiv. Pensiile, bursele, ajutoarele sociale sa fie plătitoare doar 1% pentru sănătate. 

Pentru 2017 sa pornească Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Cer prea mult? Hadrian 

România a pierdut războiul economic și financiar 

România a pierdut controlul asupra propriilor resurse financiare. România a pierdut controlul asupra economiei naționale. 

După 5 luni de guvernare, constat ca în loc sa simplificam lucrurile, guvernul se complica. Nu suntem în stare sa gândim un plan concret legat de lege a salarizării; a impozitului etc. Am văzut ca ne tot reunim și ascultam de diverse instituții care ne tot îndrumă. 

Faptul ca unele persoane care în trecut  au fost ministrii, au avut puteri mari in Sat, astazi au făcut o locada cu partidele, nu s-au regăsit în noul parlament ....dar  primesc diverse funcții publice (aici intră toate partidele) dovedește ca  experiența politica contează mai mult decât cea profesionala. 

Mi se pare ciudat cum toți marii investitori romani privați sunt condamnați, iar investitorii străini sunt atenționati! Mi se pare ciudat ca ajutoarele de stat, tot felul de investiții făcute trebuie rambursate de guvern numai investitorilor externi. Celor interni li se interzice. Dacă nu respectam acest lucru (investitorii externi) ne cer despăgubiri de milioane de euro sau dolari.

Recent s-a arătat ca s-au născut mai mulți copii de nationalite română în afara tarii, decât în România, în tara.

Tot mai multi mici întreprinzători se plâng ca nu mai poți recruta personal specializat în multe domenii de activitate, lucru care pe viitor v-a diminua investiția propriu zisă și cele viitoare. 

Nici un partid politic nu se gândește ca în 5-10 ani România v-a avea o populație de cca 80% vârstnici și copii. 

Păcat ca nu am făcut Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții și ca ne batem sa punem oameni în Consiliile de Administrație ale firmelor de stat.  Hadrian 

Câinele și omul, cea mai profundă conexiune din lumea vie

Multe materiale și studii de specialitate cu bogat și veridic conținut științific s-au scris despre empatia câinelui, frumusețile cu 4 lăbuțe, fiind, potrivit oamenilor de știință, mult mai inteligente emoțional decât se credea pana acum.

Cercetătorii Universității Emory , din Atlanta, SUA, au descoperit recent faptul ca cel mai bun prieten al omului percepe pe creier emoțiile într-un mod similar cu oamenii. Astfel, cercetările intreprinse cu ajutorul computerului tomograf arata schimbarea culorilor sub influenta unor stimuli ce cauzează emoții pozitive, în aceleași zone cerebrale ca și la oameni. Si memoria câinelui este mult mai profunda și complexa decât se credea: potrivit unui amplu studiu ale cărui concluzii au fost făcute publice în aceasta primăvară de către cercetătorii Centrului de Cercetări Comparate în domeniul Etologiei de la Budapesta (apărut recent în revista “Current biology”), căinii poseda ceva similar cu “memoria episodica umana”, recurgând la o memorie de lunga durata pentru a-și aminti clar momente din trecut, informații ce datează încă din perioada de socializare când se face tiparul la om (pana în ce-a de-a 12-a săptămână de viata). Aceeași cercetători budapestani susțin ca au și capacitatea sa înțeleagă gesturile și indicațiile noastre, ba chiar mai mult, și în aceasta privință, folosesc aceeași zona din creier pe care o folosesc și oamenii pentru a procesa informația.

Pe de-alta parte, cercetătorii elvețieni de la Universitatea din Zurich au ajuns la concluzia ca prietenii noștri patrupezi au și..”abilitați manipulative”, având capacitatea sa reacționeze la sensibilitățile stăpânului, sa ii mimeze comportamentul, acționând emoțional spre a obține mângâieri, o plimbare sau un biscuite, fapt ce dovedește abilitați cognitive ce ii permit câinelui sa se adapteze foarte bine în comunitățile umane, putând spune chiar ca, uneori, “câinii ne adopta pe noi” și nu invers.

Potrivit unui alt studiu, cel al Universității British Columbia, din Vancouver, Canada, câinii sunt capabili sa înțeleagă 160 de cuvinte (unii cercetători susțin ca ar înțelege, în fapt, peste 200 de cuvinte).

Dincolo de semnalele chimice (aciditatea transpirației sau alte mirosuri umane), câinii au și capacitatea de a înțelege ce denota intonația vocii umane.

De asemenea, o alta chestiune deosebita legata de câini, legătura intre câine și stăpân, ar fi, se pare, similara cu liantul părinte-copil, din punctul de vedere canin. Acest lucru nu este o afirmație subiectiva, ci este rezultatul unor studii intreprinse de către cercetătorii Universității Azabu (din Japonia). Studiul lor, publicat în revista de limba engleza “Science”, și câinii secreta oxitocină, hormon al dragostei și atașamentului atunci când sunt în compania oamenilor, fapt ce face ca liantul pe care îl dezvolta cu noi sa fie oarecum similar celui pe care îl dezvolta un copil cu părintele său, conchide studiul japonez.

Cu privire la problemele de natura emoțională, este cunoscut ca și câinii, asemeni nouă, pot suferi de depresii. Un studiu publicat în revista “Current Biology” a ajuns chiar la concluzia ca unii câini pot avea un temperament jovial înnăscut și ca pot suferi de anxietate de separare sau de durerea provocata de pierderea unei persoane dragi.

Mâncare sau afecțiune?

Mai bine, afecțiune! aceasta este concluzia la care a ajuns studiul apărut în revista “Social Cognitive and Affective Neuroscience”, care demonstrează ca marea majoritate a câinilor preferă afecțiunea mâncării. In cursul experimentului, zona din creier asociata luării deciziilor și recompensei se manifesta mai pregnant la mângâieri în comparație cu momentele în care cățeii erau hrăniți.

Este, așadar, un veritabil dar divin, poate chiar un miracol aceasta trainica prietenie începută, se pare, cu circa 20 de mii de ani în urma, frumoasa poveste continua și tot istoria ne va spune cat de mult datorează omenirea câinelui.

Ciprian POP

Coreea de Nord pierde unul dintre cei mai însemnați parteneri comerciali din Asia

După ce autoritățile indiene au decis sistarea unor proiecte comerciale aflate în derulare cu Phenianul, rămânând în picioare doar acele spete care implicau schimburi de medicamente și de produse alimentare, Coreea de Nord pierde un însemnat partener comercial.

Măsura a intrat in vigoare la începutul lunii mai, ca urmare a alinierii Indiei la pachetul de masuri pe care le-au adus cu sine sancțiunile ONU împotriva Phenianului.

India a exportat pe piața nord coreeana bunuri în valoare de 111 milioane de dolari intre 2015 și 2016, în timp ce importurile provenite  Republica Populara Democratica Coreeana (RPDC)s-au cifrat la 88 de milioane de dolari, în aceeași perioada.

Masurile intrate în vigoare la începutul lunii mai vizează și colaborarea științifică intre cele doua tari, vizând și reducerea numărului de studenți nord coreeni în India.

Ciprian POP

Federația Rusa și Coreea de Nord deschid o noua ruta maritima

Prima linie maritima de pasageri, ce urmează sa conecteze portul nord coreean Rajin de orașul Vladivostok, va fi inaugurata pe 17 mai anul curent, potrivit celor semnalate pentru presa locala de Vladimir Baranov, directorul companiei InvestroiTrest, contractorul rus. Ruta va fi operata cu echipaj nord coreean, de către motonava Man Gyong Bong și, conform presei locale de la Vladivostok, se așteaptă ca la prima cursa sa fie transportați circa 100 de pasageri. Ciprian POP

Inițiativa Președintelui nicaraguan pentru pace în peninsula coreeana

Președintele Nicaraguei, Daniel Ortega ii sugerează lui Kim Jong Un sa reia proiectul reunificării peninsulei și sa se abțină de la realizarea unor teste nucleare și tiruri cu rachete, urmând exemplul mult mai înțelept al bunicului sau, Kim Il Sung.

"As vrea sa lansez o invitație către tânărul Kim Jong Un, sa se uite în urma și sa reia drumul reunificării peninsulei, început de bunicul sau, Kim Il Sung", a semnalat Daniel Ortega în conferința de presa comuna susținută după întâlnirea cu Ministrul japonez de Externe, Kentaro Sonoura, aflat în vizita de lucru la Managua, ca parte a unui turneu în America Centrala.

"Mai întâi de toate, însă", a subliniat Șeful Statului nicaraguan, "trebuie sa înceteze testele nucleare, pentru a se putea astfel crea condițiile favorabile dialogului în aceasta regiune".

In același context, Ortega a mai spus și ca "tara sa condamna orice test nuclear, oricine l-ar face și indiferent unde pe planeta". Ciprian POP