România
Muncitoare
OCTOMBRIE
2018
Muncă
şi unitate, luptă
pentru
dreptate!
Publicaţie
a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia
România
Muncitoare – Nr.270 din OCTOMBRIE 2018
Colectiv
de redacţie:
Ciprian
POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ
(tehnoredactor).
Telefon:
0724/717293
OSIM-M-2005-06220;
ISSN-1224-2543
Dacă
nu votăm noi vor face legile ei
Referendumul
este o șansă unică și de nerepetat dată României. Este o
chemare a României de a-și hotărî destinul moral și de orice alt
fel la împlinirea celor 100 de ani.
De
ce să votăm la Referendumul pentru familie organizat în România?
Aceasta este întrebarea pe care și-o pun mulți români. Răspunsul
este simplu: “Pentru că o altă șansă natională de a spune nu
depravării morale nu vom mai avea!”
Dacă
azi nu suntem fermi și nu arătăm că ne pasă și că suntem uniți
pentru această cauză va veni vremea în care vom primi amenzi sau
vom fi arestați pentru că nu le-am permis copiilor noștri să vadă
filme și imagini pornografice încă de la grădiniță (nu sunt
povești și nu suntem paranoici- se întâmplă în state
“emancipate”).
Spre
deosebire de alte state care au trebuit să decidă înaintea noastră
și care s-au lăsat înșelate de o propagandă mincinoasă, aparent
despre niște victime ale discriminării, noi știm azi cu cine avem
de a face.
Avem
cazul Americii unde un ofițer de stare civilă a făcut închisoare,
avem un cofetar și o florăreasă hărțuiți și târâți prin
tribunale (și cine știe câți alții).
Avem
cazul Franței unde tocmai ce s-a votat o lege despre educația
sexuală încă din grădinițe unde copilașii vor învăța cum
mama și cu tata i-au făcut pe ei, de parcă au învățat tot în
viață și asta mai rămâne de învățat, plus că unii cred că
această lege are o meteahnă de care pot profita pedofilii deoarece
se spune acolo că atât timp cât copilul știe ce face și-și dă
acordul nu mai poate fi încadrat la corupere de minori.
Avem
cazul Canadei unde propaganda imoralității a mers așa de departe
încât s-a iscat un “război” între Stat și cetățenii sătui
de atâta corectitudine politică, între Stat și firme care chiar
au dat în judecată statul pentru că nu au dreptul să angajeze
studenți pe timpul verii dacă nu declară în prealabil că vor
angaja homosexuali.
Așadar,
nu e un moft acest referendum, ci este o necesitate imperios
necesară. Este un test, dacă, Doamne ferește, 精
vom pica
se vor hrăni din nepăsarea noastră și ne va durea strașnic. Dacă
vom ieși la vot și vom cștiga, vor ști că pe aici nu se trece.
Doamne ajută!
Preluată
de la un român rezident în Canada:
"Eu
am urmarit evoluţia drepturilor la homosexualii din Canada, și
treaba stă cam așa:
La început au zis ca ei nu vor absolut
nimic, doar să fie acceptaţi. Au fost acceptaţi.
După aia au
vrut sa fie consideraţi oameni normali (nu oameni cu probleme
psihologice, așa cum erau declaraţi ei în urmă cu 20 de ani). Au
fost.
Dupa aia au vrut o zi dedicată lor, Gay Parade. Au primit-o
și pe asta. Dar o zi nu a fost de ajuns. Anul asta au avut o lună
întreagă dedicată lor. Luna iunie. Steagurile curcubeu au fluturat
timp de o lună pe toate instituțiile publice. Să nu mai zic câtă
atenție li s-a oferit în mass media.
După aceea au vrut
drepturi, să se căsătorească și să aibă copii. Li s-a dat și
asta. După aia au vrut ca niște copii inocenţi să înveţe la
școli toate mizeriile pe care le fac ei (sex anal, oral), să înveţe
de identitatea de gen. S-a făcut și asta.
Anul acesta o
Universitate creștină de avocaţi din Canada a fost dată în
judecată de homosexuali pe motive de discriminare. Universitatea a
pierdut procesul.
Tot anul ăsta statul a înființat un program
prin care ajută studenții să își găsească un loc de muncă pe
timpul verii. Problema e că tu, companie, nu poţi participa la
acest program decât dacă semnezi o hârtie potrivit căreia ești
de acord să angajezi homosexualii. Prin urmare, statul canadian a
fost dat în judecată de companiile care au valori creștine.
Deci
homosexualii au tratament special, încalcă toate drepturile
celorlalți, și tot ei sunt victimele?
Vă sugerez la cei care
staţi în România, să nu faceţi nici un compromis. Nu cedaţi
absolut deloc, nimic. Sunt și ei oameni, nu-i urâţi, nu-i bateţi,
nu-i înjuraţi. Dar nu acceptaţi să vă calce în picioare
valorile și principiile.
E dreptul vostru să vă apărați
valorile."
STOP!
PSD Nu este PCR
Văd, cu tristețe, că
lumea se lasă manipulata în comparația Partidul Social Democrat
(partid de guvernământ cu doctrina socialistă) cu fostul partid
Partid Comunist Roman (partid interzis după 1990 în România).
Partidul
Social Democrat nu este în stare sa să creeze o baza economica
a statului (Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare) în
vederea obținerii unui suport financiar pentru proiectele de viitor
ale României.
Partidul
Comunist Roman, a lăsat în 1990, o infrastructura economica bine
dezvoltata și cel mai important lucru este ca România Nu mai avea
nici o datorie externa. Ultima transa a datoriei externe a fost
achitata în primăvara anului 1989.
Partidul
Comunist Roman a reușit să construiască punți de legătură
economica cu multe companii internaționale, lucru care a permis sa
avem un nume în multe domenii de activitate iar unele produse erau
căutate în lumea întreaga. În ciuda faptului ca aveam mincarea
pe cartela, porție la apa calda și căldură, ca s-a achitat
datoria externa a României, guvernul Partidului Comunist Roman
făcea și investii în procesul de producție și infrastructura
publica. Construia și moderniza uzine și construia și moderniza
sate și orașe.
PSD
se poate mindri doar cu majorarea salariilor și a pensiilor. Dar
cât timp vor putea fi date dacă nu ai nimic cu care sa le poți
susține?
Cu
câteva uzine producătoare în marile orașe (marea majoritate sunt
private) și cu cele câteva de uzine și companii de stat nu poți
susține o economie naționala.
Deschiderea
de magazine și super magazine, de centre comerciale în toate
localitățile, rurale și urbane nu poate ajuta la dezvoltarea
acestora (a localităților).
Partidul
Social Democrat nu a pus în schema de Guvern nici un departament,
ce sa mai zic de minister al Comerțului internațional, dar nici al
Comerțului intern.
Uitați-vă
pe schema Guvernului României în noiembrie 1989. Ele erau!
România
anului 2018 nu știe "pe ce lume se afla". Nu avem un
proiect de tara bine pus la punct. Cumpărăm infrastructura
militara însă fortam prin diverse legi ca aceștia sa iasă la
pensie la 40 de ani. Aruncam bani (miliarde de euro) pe
infrastructura militara, dar noi nu avem o buna infrastructura
terestra și fluviala.
Ne
facem ca nu vedem cum diverse tari vin și investesc în agricultura
României, însă produsele brute iau drumul străinătatii, iar noi
importam acele produse.
Cam
ciudat, mi se pare. Hadrian
R
E F E R E N D U M
Nu
vreau să discut despre referendumul iniţiat de societatea civilă.
Dacă s-ar mobiliza la fel şi pentru alte cauze, ne-ar merge mai
bine. Aşa, măcar îi va enerva pe cei de la Bruxelles, ceea ce îmi
va face plăcere, eu fiind eurosceptică. Şi tocmai despre asta am
de gînd să vorbesc. Pe cînd un referendum ca să ieşim din UE ?
Dacă s-au strîns acum atîtea semnături, nu s-ar putea strînge
tot atîtea şi pentru a scăpa de situaţia de ţară de mîna a
doua bună doar de muls ? Ce aavem de fapt în urma intrării în UE
? Absolut nimic!
Ne-au
distrus industria, acum fac acelaşi lucru şi cu agricultura ca să
rămînem o simplă piaţă de desfacere şi să lucrăm pe salarii
de nimic, în vreme ce ei ne iau toţi profesioniştii, scoliţi pr
banii statului român, adică din impozitele şi taxele românilor,
pentru că firmele lor îşi externalizează tot profitul!
Desigur,
de vină sîntem toţi, că admitem asta! Ba ne mai facem griji că
ce zic mai marii din uniune. Şi dacă zic ce ? Şi cîţi zic ?
Cîteva ţări care au interese economice şi nostalgii imperiale.
Alţii au curajul să riposteze. Cum e ministrul de interne al
Italiei. Nu mai vrea vase cu migranţi, pentru că Italia a suportat
destul singură şi au şi italienii destule probleme şi astea sînt
pe primul plan.Cei care nu mai poate de grija migranţilor, care în
majoritate nu sîmt refugiaţi de război, să-i ia la ei a zis
Salvini. Tot aşa cum a mai zis să nu le dea alţii lecţii pentru
că politica internă şi-o face fiecare ţară! Cam la fel
procedează şi ţările din grupul Visegrad.
Iar
la ameninţări de tot felular trebui să acţionăm şi noi în
consecinţă! În loc să ne speriem de ce vor zice domnii de la
Bruxelles. Păi ar trebui să zicem noi cam aşa :
Deoarece
MCV-ul s-a dovedit doar un mijloc de şantaj, solicităm renunţarea
la el, avînd în vedere că s-au susţinut doar abuzurile şi
amestecul servicilor secrete în justiţie, noi fiind transformaţi,
cu binecuvîntarea UE într-o ţară de tip America Latină unde
unii, în special reprezentanţi ai PPE nu mai ştiu cum să ne
umilească.
Tratament
egal cu celelalte ţări, în sensul că politica internă nu se
dictează de la Bruxeelles,mai ales că ea e la fel cu c aplică
eea ce prevede legislaţia UE adică inclusiv a celor care ne
critică. Ne-am săturat să ni se tot spună că egalitatea nu e
pentru căţei!
Să
se înceteze tentativele de influenţare a alegerilor în favoarea
celor din PPE şi intimidările dacă noi votăm altfel.
În
caz contrar, am putea încerca să mai strîngem cîteva milioane de
semnături şi să-i dăm dracului cu Europa lor cu tot, că asta nu
e decît un nou tip de colonialism. Şi să-i vedem cum se vor
descurca dacă ţările din Est refac, fie şi în altfel, fostul
CAER. Pentru că nici altădată nu ne-au "eliberat de
comunism" pentru că îi interesa viaţa noastră, ci pentru că
se sufocau economic. Pe cînd noi, obişnuiţi cu greul, nu le vom
simţi lipsa, ci s-ar putea să ne meargă mai bine. AMARANTA
F
O R M A T O R I I D E O
P I N I E
De
ceva vreme am încetat să mă mai uit la televizor. Nu mai vreau să
mă enervez cu formatorii de opinie. Şi nici cu foarte mulţi
"jurnalişti"! M-am săturat de clişee, scenarii şi
"judecăţile de valoare" ale unor indivizi care nu
gîndesc decît rareori cu propriul cap. De obicei, din snobism, din
servilism sau din teamă debitează ceea ce stăpînii lor ar vrea
să audă. Stăpîni mai mari sau mai mici, depinde de calibrul
respectivelor posturi.
Chiar
şi televiziunile care se bat pentru cauze bune, tot sufere de
anumite influneţe. De exemplu, nici o televiziune nu este
interesată cu adevărat de ceea ce au de spus oamenii. Nu poţi
ajunge la un "jurnalist", poate de bună credinţ, pentru
că sunt foarte ocupaţi ...cu emisiunile... Deşi, dacă ar fi
atenţi la ceea ce au de spus oamenii de rînd, poate că le-ar
folosi exact pentru o informare corectă şi ar avea o mai mare
audienţă. Ştiu că unii, care se bat în audienţe, cred că e
bine şi aşa, doar că la un moment dat s-ar putea să nu mai ţină
manipularea şi audienţele să meargă în cap! Pentru că, avînd
aceeaşi invitaţi, care spun cam acelaşi lucru şi avînd nişte
moderatori care, vrînd să facă pe deştepţii, vorbesc mai mult
decît invitaţii, nu prea mai eşti tentat să asculţi ce au de
zis.
În
plus mai există şi numitele sondaje de opinie. Cum are cineva de
rezolvat o problemă, mai ales una politică, hop şi sondajul de
opinie! Numai că, dacă ai răbdare să citeşti atent aceste
sondaje, vezi că sunt o manipulare. E adevărat că, deşi simplă,
e mai greu de observat. Totul se joacă în marja de eroare, Dacă
cel pe care eşti decis dă-l urci în sondaje nu e cum vrei îi
aplici eroaea cu plus, iar dacă vrei să cobori pe cineva, mergi la
minus. Creezi astfel o diferenţă destul de mare, oricumi
suficientă, să distrugă încrederea celor nu prea hotărîţi. Si
uite aşa, se oferă material de discuţiiformatorilor de opinie
care, ştiind că ne mint, îşi permit totuşi să manipuleze la
rîndul lor adevărul, după cum le dictează interesul.
De
aceea am decis să nu-i mai ascult pe deontologii naţiei, decît
dacă îşi schimbă stilul de comunicare şi dacă devin ceva mai
corecţi şi mai curajoşi! Amaranta
Dunărea
Fluviul
Dunărea este unul dintre cele mai importante ape curgătoare din
Europa. Străbate tari ca: Germania, Austria, Slovacia, Croația,
Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, R. Moldova, Romania și se varsă
în Marea Neagra prin intermediul Deltei Dunarii.
Străbate
capitale ale Europei ca Viena, Bratislava, Budapesta și Beolgrad.
Despre
importanta lui doresc sa va spun câte ceva în continuare și asta
pentru a înțelege de ce Nu suntem doriți de unele țări în
spațiul economic Schengen.
Planuri
de a construi un canal ce scurtează drumul dintre Dunăre și Marea
Neagra sunt încă din secolul al XIX - lea. El s-a constituit în
anii guvernării Partidului Comunist Roman sub numele de Canalul
Dunăre Marea Neagra.
Rolul
acestui canal este de a contribui la dezvoltarea agriculturii
(folosirea sistemelor de irigații) și de a scurta durata și
distanta navelor maritime și fluviale între Marea Neagra și
centrul Europei.
România
Nu știe, acum, Nu poate, acum, sa profite de acest fluviu. Avem
foarte multe posibilități de a câștiga imagine și bani de pe
urma lui.
Deja
producem curent electric, nu știu dacă se mai face turism în
masa, comerțul pe apa dacă este o prioritate. Dacă se mai
practica pescuitul. Sistemele hidrotehnice amenajate pentru
irigații, mai exista?
Gândiți-vă
la o ruta terestra(Autostra) pentru Pitești - București - Giurgiu,
apoi pe apa pentru Dacia.
Asemenea
o ruta terestra (Autostra) Craiova - Drobeta Turnu Severin apoi pe
apa.
De
ce credeți că Guvernul Partidului Comunist Roman a lansat
proiectul Canalului București - Giurgiu?
Sa
nu credeți ca bombardarea podurilor de peste Dunăre în zona
Serbia nu a fost gândită, în timpul războiului din fosta
Iugoslavie. Asta înseamnă blocarea traficului pe Dunăre între
Marea Neagra și restul Europei.
Vasele
comerciale vin din Asia și ar intra prin Bosfor, apoi de la
Constanța transportul ar fi pe apa pe Dunăre, mai ieftin.
Asta
înseamnă că porturile mediteraneane din Italia, Spania,
Portugalia și cele de la Oceanul Atlantic (deci și cele din Belgia
și Olanda) nu ar mai avea asa trafic și ar fi în pierdere.
De
aceea, România Nu este invitata sa intre oficial în zona libera
comerciala Schengen.
Pina
în intrarea Dunării în Serbia toate tarile se folosesc de acesta
în a câștiga cât se poate de mult de pe urma sa: comercial,
turistic și un mediu înconjurător adecvat.
Va
propun sa ne gândim economic și strategic de ce Nu putem face și
de ce Nu suntem lasă-ți sa facem. Hadrian
Partide
noi și politicieni vechi
Ceea
ce ma deranjează pe mine este faptul ca politicienii români nu
înțeleg ce se întâmplă cu adevărat în România.
Dacă
ai fost președinte, prim ministru sau ministru și vi acum și spui
ca ai soluții, nu mai crede nimeni. Când ai fost în funcție ce
ai făcut?
În
doi, patru sau mai mulți ani ai avut posibilitatea să pui în
practica programul cu care ai câștigat alegerile prezidențiale
din sau parlamentare.
După
29 ani de la evenimentele din 1989, dar mai ales după intrarea
României în Uniunea Europeană (în anul 2007) condițiile de
muncă și viață nu s-au îmbunătățit, drept urmare, anual, cca
70000-80000 de locuitori diminuează populația României. Fie prin
moarte, fie prin emigrare.
Treptat
multe companii cu capital romanesc (privat sau de stat) au trebuit
să-și închidă activitatea sau sa fie vândute la companii cu
capital extern. Ajutorul de stat și diverse facilități fiscale se
dau cu precădere companiilor externe și mai puțin celor locale.
La
guvernare au fost în diverse perioade și forme majoritatea
partidelor parlamentare din 2018, fie cu numele de partid același
sau modificate.
Rezultatele
nu sunt asa cum ar trebui sa fie.
Toată
lumea de la guvernare face experimente cu divesre legi, legile și
metodele de aplicare se schimba trimestrial.
Ne
angajam sa facem Investiții în tehnica militara, dar noi facem
legi și încurajăm ca militarii să iasă la pensie la 40-45 ani.
Ne
complicam în formule și formule pentru coeficienții folosiți la
calcularea pensiilor.
Atragem
atenția ca nu sunt sume suficiente pentru investiții însă atunci
când este necesară suplimentarea sumelor acordate pentru partidele
parlamentare de la buget nimeni nu comentează. În presa comentam
de indemnizațiile speciale, iar la vot iese ce iese.
Cum
guvernul Ungariei reușește sa participe cu sume de bani la
dezvoltarea locala în Transilvania și Banat prin diverse Fundații?
Toată presa financiara și economica știe și spune, iar guvernul
României, tace. Hadrian
Situația
financiara a României
In
primăvara anului 1989 România a achitat toate datoriile externe.
La
finalul lui 1989, rezervele valutare ale României erau echivalentul
în dolari a 1,86 miliarde.
Rezerva
în aur era de 0,87 miliarde dolari.
După
29 ani România se prezintă astfel :
Datoria
publica financiara a României la 30 iunie 2018 era de cca 80
miliarde euro. Din aceasta cca 48 miliarde euro era datorita publica
interna.
La
data de 31 mai 2018 datoria externa totala a fost de cca 96,04
miliarde euro. Aici întra datoria publica și privata.
Pentru
anul acesta, 2018, la un curs de 4,6 lei pentru 1 euro, Romania are
de plătit pentru datoria externa cca 2,1 miliarde euro doar pentru
dobânzile și comisioanele aferente.
Rezervele
internaționale ale Băncii Naționale a României au fost la 31
august 2018 de:
-
31060 milioane euro în valuta,
-
3448 milioane euro în aur.
În
prezent, statul mai are cca 4% din economie. Din păcate, maririle
de salarii și pensii, precum și plata datoriilor tarii nu se pot
face prea mult din economie prin taxe și impozite. Împrumuturile
și banii trimisi de cei ce lucrează în afara României mai
salveaza ceva.
Cât
timp mai merge asa? Cine va plăti, apoi? Hadrian
Ajutoarele
sociale, alocațiile și locurile de munca
Ajutoarele
sociale ar trebui date celor care au nevoie, cu adevărat, de
ele.
Alocațiile
trebuie distribuite celor care Au Nevoie și probleme cu adevărat (
persoanelor cu dizabilități, copiilor si studentiilor de
exemplu).
Locurile
de munca disponibile sunt, după unele surse, aproape 1 milion.
Aproximativ 4,3 milioane de persoane, apte de muncă, prefer sa
primească ajutoare sociale și alocații de la bugetul de stat.
Dacă
500 000 de locuri de munca ar fi ocupate, iar alte 50 000 de
angajati ar lucra sezonieri în agricultură, altele ar fi
incasarile la bugetele locale, bugetul de stat și bugetul
asigurărilor sociale.
Dacă
statul asigura o suma de 500 lei pe luna pe persoana ca ajutor
social, iar dupa ce se scad impozitele și taxele la un salariu
minim pe economie rămân cca 1 100 lei, omul simplu nu mai este
stimulat sa lucreze.
Doua
lucruri nu îmi plac:
-
dispariția cărților de munca,
-
posibilitatea de a plăti contributiile restante de către
salariați.
Nu
vreau să par necinstit, dar de ce sa plătesc din buzunar sumele
restante, neplătite de angajator. Ele au fost reținute de acesta.
Omul a muncit, legal, cu carte de munca, dacă însă firma nu a
plătit asigurările sociale și de sănătate, cine este vinovat?
Nu
mai este tratat de medic, nu poate ieși la pensie, pentru o luna
sau un an neplătit, respectiva persoana?
Ar
trebui gândite diverse soluții.
Să
revenim la locurile de munca. Toți se plâng că nu mai găsim
oameni care sa lucreze, oameni calificați în diverse domenii de
activitate.
Haideți
să facem ceea ce trebuie făcut. Naționalizarea infrastructurii
rutiere (drumurile naționale, europene și autostrazi) și a
infrastructurii feroviare. Aici se pot învăța și meserii
diverse.
În
agricultura și turism sa se facă un parteneriat stat - fermier
sau privat cu privire la condițiile de munca, 50% din salariu sa
fie suportat de stat și restul de cei enumerați mai sus. Cursul de
calificare se poate face și la locurile de munca.
Cunoscând
istoria economica a României putem găsi soluții pentru viitor.
Hadrian
SUA
ar trebui să dea dovada de generozitate și deschidere fata de
Coreea de Nord
70
de ani s-au scurs de când, iată, Republica Populara Democratica
Coreeana (RPDC) este subiect de drept internațional, cu 52 de
Misiuni Diplomatice în străinătate, reprezintă o realitate
geo-politică, o tara cu peste 23 de milioane de suflete. Acestea
fiind spuse, ar cam fi timpul ca actuala administrație de la
Washington sa facă pașii necesari pentru o reconciliere, având în
vedere momentul care, se pare, ar fi acum mai prielnic ca niciodată.
Când
declarația istorică de la Panmunjom a fost anunțată în aprilie
anul acesta, întreaga lume a fost încântată, iar SUA au
apreciat-o cu brațele deschise înaintea oricui altcuiva.
Dar,
SUA acționează astăzi foarte "ciudat". Statele Unite se
uită la Coreea de Nord într-un mod sumbru și abordează relațiile
inter-coreene într-o manieră total greșită, parând ca nu vor sa
înțeleagă nimic din lecția istoriei.
Oficialii
de rang înalt de la Washington afirma că progresul relațiilor
inter-coreene ar trebui să țină pasul strict cu proiectele de
denuclearizare și ca, orice proiect de colaborare NORD -SUD, sub
orice formă, diminuează presiunea economică și diplomatică
asupra Coreei de Nord și nu face decât sa reducă probabilitatea
atingerii scopului denuclearizării.
Aceeași
oficiali se plâng plâng chiar și de apropiatul summit-ul
inter-coreean , spunând că se lărgește „discordia intre SUA și
Coreea de Sud” pe fundalul apropierii dintre Seul și Phenian.
Potrivit
presei de la Seul, Statele Unite ar fi simțit un "sentiment de
înstrăinare", deoarece nordul și sudul Coreei au stabilit un
raport mai pozitiv ca niciodată și par sa arunce cu apă rece
peste entuziasmul națiunii coreene vizând reconcilierea și, în
loc sa sprijine aceste demersuri, îndreaptă un deget acuzator
asupra legăturilor inter-coreene.
Statele
Unite trebuie să fie conștiente de faptul că împiedicarea
îmbunătățiri relațiilor inter-coreene reprezinta un act
nesăbuit, cu grave consecințe în viitor. SUA ar trebui să se
elibereze de ideea narcisistă precum că soarele ar trebui să
răsară doar asa cum SUA o doresc și sa renunțe la ideea ca
sancțiunile ii vor aduce succesele dorite în materie de politică
impusă asupra poporului coreean.
De
asemenea, Administrația Trump trebuie sa înțeleagă lecția
istoriei și sa folosească momentul, să nu repete greșeala de a
aduce negocierile intre Coreea de Nord și SUA într-un impas prin
insistența excesivă asupra denuclearizării, ci să aleagă o
abordare pragmatică, empatica, nouă și îndrăzneață, dacă nu
bazată pe un tratat, pe o pace durabilă, care sa înlocuiască
Armistițiul din 1953, măcar sa adopte o politică bazata pe
relaxarea sancțiunilor și cooperarea economică....ar fi un bun
inceput. Ciprian Pop
In
cadrul celei de-a 73 sesiuni a ONU, Coreea de Nord sprijină pacea
internațională
Ministrul de Externe
al Republicii Populare Democrate Coreene (R.P.D.C.), Ri Yong-ho, a
asigurat, în cadrul intervenției sale în plen, cu ocazia celei
de-a 73-a sesiuni ordinare a ONU, desfășurată în aceste zile la
New York, că „o pace durabila se creează într-adevăr în
peninsula coreeană”. Intervenind în plen, el a criticat
Consiliul de Securitate al ONU pentru că „a păstrat tăcerea cu
referire la prețiosul impuls pe care tara sa îl susține în
vederea realizării unei păci durabile în peninsulă” și a
descris ca pe „o himeră percepția că sancțiunile
internaționale pe care Statele Unite le încurajează și le
promovează împotriva Republicii Populare Democrate Coreene
(R.P.D.C.) îi pot aduce țara în genunchi”.
El
a spus că actualul impas în dialogul dintre cele două State se
datorează faptului că Washington-ul se bazează pe metode
coercitive pentru a supune R.P.D.C.
Șeful
diplomației nord coreene a avertizat că această abordare aleasă
de SUA și de unele țări care o sprijină, nu ajută deloc la
construirea încrederii între cele două țări.
In
opinia demnitarului nord coreean, „cheia pentru consolidarea păcii
și securității în Peninsula Coreeană este de a pune în
aplicare pe deplin Declarația comună adoptată în luna iunie, la
summit-ul istoric din Singapore, între Președintele Partidului
Muncitorilor din Coreea, Kim Jong Un și Președintele american,
Donald Trump.
Ministrul
de Externe al R.P.D.C. a reamintit că textul menționat mai sus
răspunde tuturor întrebărilor și oferă soluții pentru a pune
capăt ostilității de zeci de ani a Statelor Unite împotriva
țării sale.
De
asemenea, a solicitat comunității internaționale să ajute la
stabilirea de noi relații între Phenian și Washington, cu scopul
de a favoriza un climat solid de pace și denuclearizare completă
în peninsula coreeană. El a estimat că, odată ce declarația de
la Singapore este pusă în aplicare și toate părțile implicate
fac eforturi concertate pentru a sparge barierele de neîncredere ,
tendința actuală spre destindere se va transforma într-o pace
durabilă și va aduce prosperitate.
Ri Yong-ho a reamintit
că țara sa a consolidat suficient capacitățile naționale de
apărare. El a mai adăugat și ca tara sa a conceput și conduce o
noua strategie de construcție economică și care necesită un
mediu pașnic, Coreea de Nord făcând în prezent toate eforturile
diplomatice pentru a transforma peninsula coreeană într-un spațiu
al păcii, fără arme nucleare și amenințări.
De
la același tribună, Șeful diplomației nord coreene a ținut să
reamintească faptul că, înainte de reuniunea la nivel înalt de
la Singapore, pe 12 iunie, țara sa a adoptat măsuri de bunăvoință.
Printre acestea, oprirea testelor nucleare și cu rachete balistice.
Totodată,
a exprimat și regretul că, în ciuda acestor acțiuni unilaterale,
Phenianul nu vede nici un răspuns reciproc din Statele Unite, care
insistă asupra denuclearizării unilaterale în primul rând, și
refuza sa renunțe la presiunea sancțiunilor asupra R.P.D.C.
Ri
Yong-ho a ținut să reamintească auditoriului și de faptul că
SUA dețin arme nucleare în imediata vecinătate a R.P.D.C. și, în
plus, sunt singurul Stat care a folosit arma atomică într-un
război, iar acum nu renunță să dețină arsenale nucleare
strategice lângă frontiera nord coreeană.
Referindu-se la
problema reunificării peninsulei coreene, el a menționat că, în
mai puțin de cinci luni, liderii R.P.D.C. și Republicii Coreea,
Kim Jong-un și Moon Jae-in, s-au întâlnit de trei ori, "rupând
toate barierele și generând o extraordinara încredere
reciprocă".
Dialogul dintre Phenian și Seul în multe
domenii, inclusiv politic, militar, legat de activități umanitare
și sport, este foarte activ, iar atmosfera de reconciliere este mai
bună ca niciodată, a mai adăugat acesta. Ciprian POP
Ziua
internațională a animalelor (World Animal Day) este sărbătorită,
în fiecare an, pe 4 octombrie
Începând
din 1931, la Florența, Organizația Internaționala pentru
Protecția Animalelor a declarat data de 4 octombrie Ziua Mondială
în care sunt sărbătorite toate necuvântătoarele. Această
proclamare a venit ca urmare a informării asupra faptului că multe
dintre specii se aflau în pericol de dispariție.
De
asemenea, 4 octombrie este și data la care a fost canonizat Sfântul
Francisc de Assisi, întemeietorul Ordinului Franciscan și
protectorul animalelor.
Ziua
internațională a animalelor este menită să celebreze viața
animalelor, în toate formele ei, să contribuie la conștientizarea
diverselor roluri pe care animalele le au în viața oamenilor, la
manifestarea recunoștinței față de modul în care animalele ne
înfrumusețează viața.
Marcarea
acestei zile prilejuiește și o rememorare a drepturilor
animalelor.
Nu
în ultimul rând, Ziua internațională a animalelor este o ocazie
specială de a celebra iubirea și respectul nostru față de
animale prin activități speciale care să evidențieze importanța
lor în lume.
