Patru întrebări despre noua doctrină rusă formulată de Vladimir Putin
Motto:
"De la înalta tribuna a Marii Adunări Naționale, adresez parlamentelor, șefilor de state și guverne, tuturor forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, popoarelor chemarea de a ne uni eforturile, de a face totul pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru a determina trecerea la dezarmare, și în primul rând la dezarmare nucleară, pentru asigurarea dreptului fundamental al popoarelor la dezvoltare liberă și independentă, la existență, la pace, la viață!
Acum, până nu este prea târziu, până nu au început să cadă primele bombe atomo-nucleare, până nu s-a dat drumul rachetelor cu diferite raze de acțiune cu încărcătură nucleară, în numele popoarelor noastre, al viitorului planetei, să trecem peste orice alte considerente, să actionam pentru distrugerea armelor nucleare, pentru înlăturarea primejdiei unui război mondial, a unei catastrofe nucleare, să facem totul pentru a răspunde așteptărilor tuturor națiunilor lumii!
Acum, până nu este prea târziu, până nu au început să cadă primele bombe atomo-nucleare, până nu s-a dat drumul rachetelor cu diferite raze de acțiune cu încărcătură nucleară, în numele popoarelor noastre, al viitorului planetei, să trecem peste orice alte considerente, să actionam pentru distrugerea armelor nucleare, pentru înlăturarea primejdiei unui război mondial, a unei catastrofe nucleare, să facem totul pentru a răspunde așteptărilor tuturor națiunilor lumii!
Să facem totul pentru a opri militarizarea spațiului cosmic! Să indreptam cercetarea științifică nu spre un "război al stelelor"; aceasta ar însemna dispariția sau întunecarea în general a universului! Să facem totul pentru a păstra planeta noastră așa cum a creat-o natura, pentru a păstra universul liber de orice arme nucleare! Să facem totul pentru ca generațiile viitoare să poată privi stelele, pentru ca indragostitii să poată privi stelele și să se bucure de ele! Omenirea are nevoie de oameni politici, de conducatori care doresc viața, care iubesc lumea, iubesc oamenii! În numele vieții și oamenilor, să facem totul pentru dezarmare, pentru pace și pe Pamînt și în Cosmos!
Nicolae Ceaușescu
Miercuri, 25 septembrie, președintele rus a schimbat doctrina nucleară a țării sale pentru a trimite „un semnal” către Occident. Ce schimbări a adus Vladimir Putin acestei doctrine? Și cu ce posibile consecințe ar putea avea?
Vladimir Putin a declarat că Rusia va studia „posibilitatea” de a folosi arme nucleare dacă Ucraina ar efectua un „atac masiv”.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va studia „posibilitatea” de a folosi arme nucleare în cazul unei „lansări masive” de avioane, rachete sau drone împotriva teritoriului său, într-un moment în care Kievul încearcă să convingă Occidentul să autorizează utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune în conflictul său împotriva Moscovei.
„Vom lua în considerare o astfel de posibilitate dacă vom primi informații fiabile despre lansarea masivă a mijloacelor de atac aerospațiale și trecerea acestora a frontierei statului nostru. Mă refer la aviație strategică și tactică, rachete de croazieră, drone, avioane hipersonice și alte tipuri de dispozitive”, a spus el la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei.
Condiții deja stabilite
El a început prin a anunța mai multe propuneri care vizează modificarea doctrinei nucleare a țării sale. „Se propune ca orice agresiune împotriva Rusiei de către un stat non-nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear, să fie considerată un atac comun împotriva Federației Ruse”, a spus Vladimir Putin.
„Condițiile […] pentru utilizarea armelor nucleare de către Rusia sunt, de asemenea, clar stabilite ”, a adăugat el. Moscova ar lua în considerare un astfel de recurs dacă ar detecta iminența unui val masiv de atacuri cu rachete sau drone.
Armata ucraineană a lansat o ofensivă terestră în regiunea rusă Kursk la începutul lunii august, iar Kievul cere de săptămâni întregi aliaților săi occidentali, conduși de Statele Unite, autorizația de a lovi în profunzime teritoriul rus cu rachete furnizate de aceștia.
Iată 4 întrebări și 4 posibile răspunsuri...
1. Ce este o „doctrină nucleară”?
O doctrină nucleară reunește principiile fundamentale care ghidează condițiile care pot determina o putere nucleară să recurgă la arme atomice. Foarte strategică, descurajarea nucleară se bazează pe aceasta.
Doctrina nucleară franceză, de exemplu, are „obiectivul de a proteja [Franța] împotriva oricărei agresiuni de origine statală împotriva intereselor noastre vitale, de oriunde provine și indiferent de forma ei”, așa cum a prezentat Cartea albă a apărării din 2013.
O astfel de doctrină este adesea în mod deliberat imprecisă, pentru a menține o oarecare expectativă strategică. „Mulțumită acestei neclarități create în jurul interesului vital, îl menținem pe adversar într-o ambiguitate care ar trebui să-l descurajeze să atace cutare sau cutare interes și îl facem să se întrebe dacă este vorba despre interesele vitale pentru Franța. „Este una dintre provocările descurajării”, a declarat Benjamin Hautecouverture, cercetător principal la Fundația pentru Cercetare Strategică, pentru publicația Ouest-France în 2022.
2. Ce schimbări sunt în doctrina rusă?
Ultima versiune publică a doctrinei nucleare rusești, formulată în 2020, prevedea ca Rusia să-și poată folosi propriul arsenal în cazul unui atac nuclear sau al unui atac convențional „care amenință existența statului”, potrivit datelor publice din presa rusă.
În cadrul unei întâlniri televizate organizată cu consilierii săi în această miercuri, 25 septembrie, președintele rus a schimbat această doctrină pe trei puncte. În primul rând:
1. Ce este o „doctrină nucleară”?
O doctrină nucleară reunește principiile fundamentale care ghidează condițiile care pot determina o putere nucleară să recurgă la arme atomice. Foarte strategică, descurajarea nucleară se bazează pe aceasta.
Doctrina nucleară franceză, de exemplu, are „obiectivul de a proteja [Franța] împotriva oricărei agresiuni de origine statală împotriva intereselor noastre vitale, de oriunde provine și indiferent de forma ei”, așa cum a prezentat Cartea albă a apărării din 2013.
O astfel de doctrină este adesea în mod deliberat imprecisă, pentru a menține o oarecare expectativă strategică. „Mulțumită acestei neclarități create în jurul interesului vital, îl menținem pe adversar într-o ambiguitate care ar trebui să-l descurajeze să atace cutare sau cutare interes și îl facem să se întrebe dacă este vorba despre interesele vitale pentru Franța. „Este una dintre provocările descurajării”, a declarat Benjamin Hautecouverture, cercetător principal la Fundația pentru Cercetare Strategică, pentru publicația Ouest-France în 2022.
2. Ce schimbări sunt în doctrina rusă?
Ultima versiune publică a doctrinei nucleare rusești, formulată în 2020, prevedea ca Rusia să-și poată folosi propriul arsenal în cazul unui atac nuclear sau al unui atac convențional „care amenință existența statului”, potrivit datelor publice din presa rusă.
În cadrul unei întâlniri televizate organizată cu consilierii săi în această miercuri, 25 septembrie, președintele rus a schimbat această doctrină pe trei puncte. În primul rând:
- include agresiunea împotriva aliatului său, Belarusul, ca fiind capabilă să justifice un răspuns nuclear.
- Apoi, el a avertizat că țara sa poate apela la un răspuns nuclear pentru orice asalt efectuat de o țară non-nucleară, dar susținută de o putere cu arme atomice.
- În cele din urmă, Rusia va putea folosi arme nucleare în cazul unei „lansări masive” de atacuri aeriene către teritoriul său.
Rețineți că această nouă doctrină trebuie în continuare elaborată și publicată prin decret prezidențial.
3. Ce consecințe pot fi pentru războiul din Ucraina?
Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 1968 obligă țările semnatare să nu folosească arme atomice împotriva țărilor care nu le dețin. Prin această modificare, Rusia își oferă posibilitatea de a riposta direct împotriva Ucrainei sau a unui stat care o sprijină în cazul unui atac împotriva Rusiei.
A doua zi după anunțul lui Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a explicat că schimbarea doctrinei este „un semnal” pentru Occident. Scopul, printre altele, să-i descurajeze pe aliații Ucrainei de a-i oferi credite și arme, într-un moment în care Kievul cere Statelor Unite să îi acorde dreptul de a-și folosi rachetele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul rus.
4. Cum au reacționat ONU și Occidentul?
Comunitatea internațională a reacționat ferm la acest amendament la doctrina rusă, șeful diplomației americane Antony Blinken calificând-o drept „total iresponsabilă”.
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat în cadrul unei conferințe în cadrul Adunării Generale a ONU din 25 septembrie la New York că „niciodată, de la cele mai grele ore ale războiului rece, spectrul armelor nucleare nu a aruncat un asemenea umbra.
„Rusia nu mai are niciun instrument care să intimideze lumea, în afară de șantajul nuclear”, a reacționat șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andriy Yermak, pe canalul său Telegram.
Dincolo de analize și retorici, poate ca a venit intradevar timpul ca, in loc sa ne gandim la asa-zise strategii digitale și distopice ale viitorului, sa incercam sa confruntăm, mai întâi de toate, cel mai periculos flagel care planeaza asupra noastra, pericolul armei nucleare și să ținem seama de cele spuse la început, în citatul cu care am început acest articol, cuvinte mai actuale astăzi ca niciodată!
A consemnat Ciprian Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu