România Muncitoare – Nr.314 din FEBRUARIE - MARTIE 2024
Muncă şi unitate, luptă
pentru dreptate!
Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare
Colectiv de redacţie:
Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ (tehnoredactor).
Telefon: 0724/717293
E-mail: asociatia.romania.muncitoare@gmail.com
Web: http://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/
OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543
De ce?
De ce cresc in sondage partidele radicale de extrema dreapta si extrema stanga in Europa ?
Oare cine le permite prin reformele facute la nivelul continentului si apoi in fiecare tara in parte?
Taxa pe carbon si ecotaxa nu fac decat sa dubleze pretul produsului. In conditiile in care tari ale Globului , tari care nu sunt in Uniunea Europeana nu au asa taxe, pot intra pe Piata Europeana fara problème. De aici déjà preturile sunt mici la achizitie. Exemplu : pentru o bovina crescuta in America de Sud nu se percep taxe si impozite si restrictii climatice ( in America de Sud) ca in Europa. Pentru multinationale este o afacere interesanta. Cumperi si transporti peste Ocean carnea de bovina, care pare a avea un pret mai mica decat cumperi de la fermierii din Europa.
Domnilor politicieni ai Europei chiar nu intelegeti ce se intampla ?
Puneti suprataxe peste taxe, faceti ca importurile sa fie foarte scumpe la carburanti si gaze naturale si apoi va mirati ca se inchid firme, se muta uzine si companii in Africa si Asia.
De ce va bateti joc de agricultura Europeana ?
Toata Europa trebuie sa respecte norme ecologice iar prerurile la alimente sunt mari. In plin razboi trebuie ajutata o tara Europeana. Bine, o ajutam. Dar cum? Anulezi toate legile si normele ecologice pentru acea tara in schimb celalalte tari trebuie sa le respecte. Din start agricultura Europeana a pierdut.
Exemplu : o carcasa de pui costa 3 euro din Ucraina si 5 euro de la fermierul din Uniunea Europeana.
Tona de florea soarelui din Ucraina este 75 euro/tona si 100 euro/tona de la fermierul din Uniunea Europeana.
Marile magazine si supermarketuri si firme de procesare vor lua de la firmele din Ucraina si vor putea pune un adaus comercial mai mare.
De ce trebuie sa platim energia electrica facuta de hidrocentrale si centrale nucleare, la preturi mult mai mari. De ce trebuie sa platim la pret de centrale eoliene si centrale foltovoltaice ? Daca nu este soare si nici vant, ce facem?
De ce daca produc cu 1 euro media de curent electric, trebuie sa vant cu 3 euro caci atita costa productia la eoliene. Fie ca am fie ca nu productie de energie electrica eoliene sau foltovoltaice.
De ce se muta uzinele din Europa ?
De ce luam carburanti si gaze naturale la mana a treia si a patra? Chiar asa am ajuns sa nu intelegem ca cca 20%-25% din carburantii consumati vin din Rusia dar prin multi intermediari.
De ce mai are rost sa ne spunem ca suntem trei familii politice diferite in Europa : populari, socialisti(social-democrat) si centristi( modelul francez al aliantei de guvernare), cand in 9 din 21 de tari vor fi alegeri cu liste comune ?
Un fostul premier (Orban de Romania) spunea ca a trebuit dat jos guvernul PSD pentru ca trebuia ca Romania sa dea un comisar european de la populari si nu de la social-democrati.
Atunci de ce mai votam?
Hadrian
De aici putem castiga: Casa de Comert Agro-alimentara Unirea si Fondul Suveran de Investitii si Dezvoltare.
Casa de Comert Agro-alimentara Unirea reprezinta o sansa reala de valorificare a produselor locale, romanesti.
Ar trebui regandit tot ,de la organizare , la parteneriate.
Ar trebui platite toate datoriile acumulate pina acum, trasa o linie si sa o luam de la inceput.
Un fost director al Casei Unirea a gandit foarte bine, o colaborare cu Posta Romana, in vederea inchirieri unor spati, pentru desfasurarea de activitati economice. Ideea este o suma simbolica 200 euro/ spatiu sub 5000 mp si 300 euro/spatiu peste 5000 mp.
Apoi Casa Unirea v-a negocia cantitatile de marfa de la fermierii romani si cu pretul fixat de acestia v-a vinde produsul. Comisionul Casei Unirea este de 5% din marfa vanduta.
Nu este o suma importanta dar poate acoperi partial cheltuielile cu intretinerea spatiului.
Fondul Suveran de Investitii si Dezvoltare ar trebui sa reunesca toate marile uzine si companii nationale si banci cu capital majoritar de stat.
Cele din industria de aparare, energie si petrochimie , la fel sa faca parte.
Cu 50% din profitul obtinut de o firma sa ramina pentru investitii la ea, 25% sa mearga la bugetul comun al Fondului Suveran, iar restul de 20% sa fie pentru investitii in scoli pe meserii, pentru colaborare cu Facultati, sustinerea proiectelor sportive, culturale, de stiinta si sociale, restul de 5% pentru plata datoriilor publice interne si externe.
De exemplu la 100 milioane lei profit net la o companie pe an, 50 milioane lei ramin pentru investitii, 25 milioane lei la bugetul comun al Fondului, 20 milioane lei pentru scoli, si alte proiecte (amintite mai sus), 5 milioane lei pentru plata datoriilor publlice interne si externe.
Cele de mai sus se pot realiza doar daca incepem sa invatam ca tot ce producem in Romania trebuie sa producem in primul rand pentru a fi consumat in Romania. Statul trebuie ajutat sa existe economic si nu sufocat cu contracte pierzatoare.
Hadrian
Erou intre eroi
Indiferent ce s-a scris, ce s-a spus dupa anul 1990 despre unul din conducatorii Romaniei, acesta v-a ramine in istorie ca un om de stat ce à luptat pentru dezvoltarea si prosperitatea Romaniei.
Ne place sau nu a fost singurul conducator de stat care a reusit sa industrializeze puternic Romania, a reusit in 25 de ani ridice orase cu fabrici si uzine intregi si a reusit pe plan extern sa aplaneze conficte internationale.
Cea mai mare realizare in timpul conducerii sale de stat a fost achitarea datoriei publice interne si externe a Romaniei. A recunoscut ca poporul a facut acest lucru cu efoturi uriase.
In fiecare an pe data de 26 ianuarie oamenii merg si pun la mormintul sau o flore si o luminaire. Era data de nastere a sa.
Eroul despre care vorbesc v-a ramine in istoria Romaniei ca si Decebal, Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Carol I si multi altii.
Numele Eroului este Nicolae Ceausescu.
Hadrian
Proiectul de acord de pace dintre Ucraina și Federația Rusă, care a fost discutat în aprilie 2022, a apărut în mass-media: ce dorea Rusia
Wall Street Journal a publicat termenii păcii dintre Rusia și Ucraina, care au fost discutați în aprilie 2022.
Proiectul acordurilor de pace dintre Rusia și Ucraina, care a fost discutat în aprilie 2022, prevedea o serie de concesii din partea părții ucrainene.
Cu toate acestea, Ucraina nu a fost de acord cu ele. Wall Street Journal scrie despre asta.
Proiectul prevedea că, pentru a încheia pacea, Rusia va stabili următoarele condiții pentru Ucraina:
- interzice Ucrainei să primească arme străine și să adere la NATO (în UE - este posibil);
- limba rusă să fie folosită pe picior de egalitate cu ucraineană în autorități și instanțe;
- Ucraina ar trebui să reducă numărul forțelor armate la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie și să limiteze raza de acțiune a rachetelor la 40 km. Kievul ar fi insistat asupra a 250.000 de militari, 800 de tancuri și 1.900 de piese de artilerie;
- Federația Rusă păstrează Crimeea anexată. Viitorul teritoriilor din estul Ucrainei, ocupate de Federația Rusă din 2014, nu a fost inclus în proiect - acesta urma să fie discutat personal de Putin și Zelensky. Întâlnirea lor nu a avut loc niciodată;
- în caz de încălcare a acordului, neutralitatea Ucrainei va fi protejată de Rusia însăși, SUA, Marea Britanie, China și Franța.
Potrivit WSJ, negociatorii ucraineni au cerut închiderea spațiului aerian și furnizarea de arme de către garanții de securitate în cazul unui atac al Rusiei. Moscova nu a fost de acord cu asta. Kievul a refuzat, de asemenea, să anuleze toate sancțiunile reciproce cu Rusia.
Negocierile au durat până în iunie 2022 și s-au încheiat la inițiativa Ucrainei, scrie WSJ. Moscova a susținut anterior că negocierile s-au încheiat deja în aprilie.
Comentând pe seama publicației, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu ar dori ca documentul să fie făcut public și că acum, în cazul unei reluări a negocierilor de pace, condițiile Rusiei vor fi deja diferite - întrucât de atunci a anunțat anexarea a patru regiuni ucrainene.
Ciprian Pop
"Războiul pentru ucraineni se poate încheia tragic" , o spune Milly, fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale SUA
Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale SUA, Mark Milley, insistă asupra asistenței imediate pentru Ucraina.
Fără ajutorul SUA, Rusia poate obține un avantaj strategic față de Ucraina.
Acest lucru se poate termina cu o tragedie, a spus fostul comandant șef al Forțelor Armate ale SUA, Mark Milley.
"Fără sprijinul occidental, Rusia va câștiga în cele din urmă un avantaj strategic față de Ucraina, ceea ce va fi devastator. Aceasta va fi o tragedie, pentru că în acest moment ucrainenii nu se vor mai putea apăra cu succes", a spus fostul șef al armatei americane.
Milley a cerut membrilor Partidului Republican să deblocheze ajutorul pentru Ucraina. În caz contrar, potrivit lui, ordinea mondială, bazată pe principiile democrației, poate primi o „lovitură de moarte”. În același timp, Milli a recunoscut că, după Afganistan și Irak, americanii s-au săturat de războaie.
Președintele Camerei Reprezentanților Statelor Unite ale Americii, Mike Johnson, amână votul privind ajutorul acordat Ucrainei.
El a spus că este necesar să ne îngrijim mai întâi de „nevoile Americii”. El consideră că granița cu Mexicul este principala prioritate pentru SUA acum. El a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele Joe Biden, la Casa Albă.
Ciprian Pop
"Ucraina poate supraviețui ca stat doar dacă devine o zonă tampon între Rusia și Occident, refuzând integrarea în UE și NATO", în opinia premierului maghiar
Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Ucraina își va pierde statalitatea. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a declarat acest lucru într-o conversație cu fostul cancelar austriac Wolfgang Schüssel.
Orban și-a exprimat și opinia că războiul din Ucraina cu siguranță nu se va încheia anul acesta.
În același timp, el consideră că Kievul ar trebui să fie de acord cu o încetare a focului pentru a nu pierde și mai multe teritorii și a nu suferi o înfrângere. În opinia sa, este imposibil să te bazezi pe UE pentru a oferi suficiente arme și bani, pentru că blocul „nu poate face asta”.
Ciprian Pop
Putin a semnat un decret privind pregătirile militare. Conține elemente secrete
Putin a semnat un decret privind recrutarea rușilor pentru pregătire militară. Eset vorba despre recrutarea, în 2024, a cetățenilor aflați în rezervă.
Două puncte ale acestui decret sunt secrete.
Potrivit documentului, rușii aflați în rezervă vor fi chemați „pentru pregătire militară în forțele armate, trupe de gardă națională, formațiuni militare ale Ministerului Apărării Civile, situații de urgență și eliminarea consecințelor dezastrelor naturale, agenții de securitate de stat și serviciul federal de securitate”.
Două din cele cinci puncte ale decretului (nr. 2-3) sunt închise la rubrica „pentru uz oficial”.
Anterior, la 1 decembrie, Putin a semnat un decret de creștere a numărului oficial final al trupelor ruse de la 2,039 milioane de oameni la 2,209 milioane de oameni.
Numărul total de personal al armatei ruse a crescut documentat de la 1,15 milioane de oameni la 1,32 milioane de oameni.
Ciprian Pop
Polonia a făcut o nouă declarație cu privire la posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina
Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysh, a comentat posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina. Polonia respinge posibilitatea de a-și trimite trupele în Ucraina.
Varșovia consideră că este mai bine să se transfere echipamente pentru armata ucraineană. Acest lucru a fost declarat de ministrul apărării al Poloniei, Wladyslaw Kosiniak-Kamysh, relatează Kresy.
El a comentat declarația președintelui francez Emmanuel Macron despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina.
"Aceasta nu este o iniţiativă NATO. Aceasta este o iniţiativă franceză. Credem că este mult mai bine să transferăm echipamentul", a spus ministrul.
El a mai afirmat că, în prezent, Polonia antrenează o treime din armata ucraineană.
"Nu avem nici astfel de planuri, nici astfel de intenții. Le spunem asta direct și clar aliaților noștri. NATO nu are astfel de planuri", a adăugat Kosiniak-Kamysh.
Înainte de aceasta, propunerea lui Macron a fost respinsă de președintele polonez Andrzej Duda și de premierul Donald Tusk.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că toate declarațiile sale despre un război la scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei - în special, cu privire la posibilitatea de a trimite trupe occidentale - au fost atent gândite.
A consemnat Ciprian Pop
Partidul Comunist din Grecia votează împotriva legalizării căsătoriei homosexuale
La mijlocul lunii februarie, Parlamentul Greciei a aprobat o lege privind căsătoria civilă între persoane de același sex care a avut sprijinul din partea forței Noua Democrație și partidele reformiste tipice micii burghezii postmoderne, Syriza și Pasok.
Într-o rară explozie de curaj, KKE, Partidul Comunist din Grecia, a votat împotrivă pentru că adevăratul obiectiv al legii este legalizarea comercializării maternității-surogat și degradarea, în consecință, a rolului femeii.
Ideologia cea noua continuă cu munca sa subminatoare în întreaga lume, de data aceasta în numele „egalității” și „drepturilor”, ascunzând ceea ce nu este altceva decât o afacere care comercializează reproducerea umană și exploatează dorința de a fi părinte a oamenilor.
La fel, se vorbește despre „drepturile copiilor” dar nu se deplânge când aceștia sunt victime ale exploatării capitaliste sau ale războaielor, precum cel din Gaza, unde sunt uciși de mii de oameni cu cea mai mare răceală.
„Instituționalizarea căsătoriei civile pentru cuplurile de același sex este de fapt o extindere a instituției familiale la aceste cupluri, deschizând astfel calea comercializării procreării și adopției, chiar „ordonând” bebeluși personalizați care îndeplinesc cerințe specific”, a explicat KKE într-o rezoluție recentă prin care își explică votul.
Dar, postmoderniștii nu au nimic diferit de spus despre ce este „egalitatea” și ce sunt „drepturile” față de ceea ce spune burghezia, care nu este altceva decât cel mai îngust individualism burghez.
După cum era de așteptat, mica burghezie postmodernă a reacționat împotriva KKE, descriindu-i poziția ca „homofobă”, ceea ce este, de asemenea, foarte caracteristic pentru că ideologia sa „identitară” este poarta de intrare către gândirea burgheză în sectoarele populare.
Ciprian Pop
Jumătate dintre exportatorii britanici au fost afectați de blocarea Mării Roșii
Majoritatea exportatorilor și producătorilor britanici au simțit impactul perturbărilor din Marea Roșie cauzate de atacurile asupra transporturilor maritime ale rebelilor Houthi din Yemen.
Camerele de Comerț britanice susțin că 55% dintre exportatori au suferit perturbări, la fel ca 53% dintre producători și companii de servicii business-to-consumer, o categorie care include comercianții cu amănuntul și angrosistii. Dintre toate companiile, 37% au raportat un anumit impact.
„A existat un exces de capacitate în industria de transport maritim pentru a răspunde dificultăților, ceea ce ne-a mai dat ceva timp”, a declarat William Bain, directorul politicii comerciale la Camerele de Comerț.
„Cercetarea noastră sugerează că, cu cât situația actuală persistă mai mult, cu atât va fi mai probabil ca presiunile asupra costurilor să înceapă să crească”, a adăugat Bain.
Unele companii au raportat că costurile de închiriere a containerelor s-au dublat de patru ori, în timp ce altele s-au confruntat cu întârzieri de livrare de trei până la patru săptămâni, precum și cu dificultăți de flux de numerar și lipsă de piese de schimb.
Banca Angliei a evidențiat perturbarea Mării Roșii ca fiind unul dintre principalele riscuri pozitive pentru inflație în acest an, deși până în prezent atacurile și escaladarea războiului din Orientul Mijlociu au avut un impact economic mai mic asupra Marii Britanii decât se aștepta, ceea ce se temea inițial.
Militanții Houthi au lansat atacuri repetate cu drone și rachete în Marea Roșie, strâmtoarea Bab El Mandeb și Golful Aden din noiembrie în sprijinul palestinienilor, în timp ce războiul dintre Israel și Hamas continuă.
Săptămâna trecută, Houthii au spus că vor intensifica atacurile asupra navelor cu legături cu Israel, Statele Unite și Marea Britanie. Atacurile au afectat și cablurile submarine, dintre care patru au fost tăiate.
Camerele de Comerț și-au desfășurat sondajul în perioada 15 ianuarie – 9 februarie cu răspunsuri de la 1.087 de companii, dintre care 90% aveau mai puțin de 250 de angajați.
În această dimineață, S&P Purchasing Managers' Index a arătat că costurile afacerilor britanice au crescut în februarie cu cel mai rapid ritm din ultimele șase luni.
Mulți proprietari de afaceri au citat costurile mai mari de transport legate de blocada Mării Roșii, dar creșterea costului salarial a fost un factor mai important pentru majoritatea.
Ciprian Pop
Turcia susține saptamana aceasta ca ar fi "destabilizat" o grupare de trei persoane care spionau pentru Franța
Serviciile de informații turce au reținut trei sirieni care spionau în numele DGSE, serviciile de informații externe franceze, susțin turcii, citați de presa oficială.
O operațiune recentă a Organizației Naționale de Informații din Turcia (MIT) a demontat, spun turcii, o rețea de spionaj legată de Direcția Generală a Securității Externe din Franța (DGSE). Această revelație vine într-un context tensionat în care Turcia se confruntă cu multiple amenințări de spionaj, în special din partea Israelului, Iranului și Rusiei.
Trei persoane de naționalitate siriană au fost reținute în cadrul acestei operațiuni. Aceștia sunt acuzați că au furnizat informații serviciilor de informații franceze, cu scopul de a discredita Turcia prin răspândirea de informații înșelătoare despre presupusele maltratări ale refugiaților care încearcă să părăsească țara.
Rețeaua ar fi fost în contact cu o organizație non-profit cu sediul la Paris, Colectivul Prietenilor din Alep. Suspecții ar fi fost introduși în această organizație de către serviciile de informații franceze, care i-au asigurat și că vor obține azil în Franța.
Cu toate acestea, în loc să ofere ajutor umanitar refugiaților, rețeaua ar fi fost implicată în activități de spionaj la cererea autorităților franceze.
Unitatea de contrainformații a MIT și filiala din Istanbul a acesteia au monitorizat rețeaua de luni de zile înainte ca poliția din Istanbul să lanseze recent o operațiune de reținere a suspecților.
Cei trei cetățeni sirieni sunt acuzați că au falsificat documente care conțin informații defăimătoare despre Turcia și că au furnizat informații serviciilor de informații străine cu privire la politicile turcești de migrație.
Pe lângă furnizarea de informații false, suspecții ar fi încercat să contacteze partidele politice turcești și mass-media străină pentru a răspândi știri false menite să discrediteze guvernul turc. De asemenea, ar fi căutat să colecteze informații personale despre străinii care locuiesc în Turcia.
Șeful acestei rețele este Ahmet Katie, cu sediul la Istanbul, care se prezintă drept „jurnalist activist”. MIT a descoperit că Katie și asociații săi, suspecții Ibrahim Shewaish și Halis Elnahar, furnizează informații unui ONG francez la ordinul DGSE.
Aceasta ar fi controlată și de serviciile de informații franceze și i-ar fi instruit pe cei trei bărbați să falsifice dovezile de „tortură” a migranților în centrele în care aceștia din urmă sunt deținuți înainte de expulzare.
Katie s-a pozat ca o activistă pentru drepturile refugiaților și a falsificat mai multe documente în acest sens. De asemenea, a încercat să contacteze personal unele partide politice turce, potrivit informațiilor disponibile în presa turcă.
Printre informațiile false pe care rețeaua Katie le-a furnizat presei străine se numără afirmațiile conform cărora sirienii au fost masacrați de trupele turce la granița turco-siriană și susținerile că trupele de frontieră au aruncat 55 de migranți în râul Meriç (Evros) dintre Turcia și Grecia.
De asemenea, Katie este acuzat că a obținut date personale despre străinii care locuiesc în Turcia. A făcut schimb de informații prin intermediul unui grup WhatsApp pe care l-a format cu un contact al ONG-ului francez.
Cu mult înainte ca agenția de informații a Turciei să-l suspecteze de activități de spionaj, MIT îl chestionase pentru scurt timp pe Katie. În urma acestui scurt interogatoriu, Katie a contactat Consulatul Franței din Istanbul și a marturisit ca a fost sub investigație.
Unul dintre contactele lui era o femeie care lucra la DGSE pe nume „Irène”. În interiorul ONG-ului francez, Katie a fost în contact cu un anume Hussam Elnahar. Elnahar a fost cel care l-a „avertizat” pe Katie în legatura cu angrenajul din jurul sau.
Știind că o operațiune a MIT este în desfășurare, serviciile de informații franceze i-au cerut lui Katie să „aștepte” într-o casă sigură din Bursa, o provincie la sud de Istanbul. Dar, tocmai acolo l-ar fi găsit informațiile turcești. Consulatul Franței și-a accelerat procesul de viză. Katie se pregătea să plece în Franța când poliția și MIT l-au interceptat pe el și pe prietenii săi.
Ahmet Katie a cerut, așadar, azil pentru el și familia sa la Consulatul Franței din Istanbul. Serviciile de informații franceze i-au cerut să desfășoare activități de spionaj militar și politic care vizează Turcia în schimbul azilului. Katie a acceptat oferta și a început să colecteze date despre refugiații sirieni și politicile turcești de migrație, susțin turcii.
Presupusa recrutare de resortisanți sirieni de către serviciile de informații franceze ridică întrebări cu privire la metodele de recrutare și la motivațiile din spatele unor astfel de practici. Acest caz evidențiază o strategie de recrutare îngrijorătoare și binecunoscută în Franța, deoarece este folosită și de serviciile interne de informații care promit în mod regulat reînnoiri ale permiselor de ședere „recruților” lor pe teritoriul francez.
Aceste promisiuni de azil sau regularizare servesc ca pârghii de manipulare pentru a exploata vulnerabilitatea persoanelor care caută protecție și securitate, creând astfel un mediu propice recrutării agenților străini.
Descoperirea acestei rețele de spionaj evidențiază, de asemenea, provocările tot mai mari de securitate cu care se confruntă Turcia. Cu instabilitatea continuă în regiune și rivalitățile geopolitice dintre puterile regionale și globale, Turcia, ca pivot geopolitic între Europa, Orientul Mijlociu și Asia, are nevoie să lupte împotriva rețelelor de spionaj care provin din diferite țări.
Astfel, MIT, în cooperare cu poliția turcă, a dezvăluit o serie întreagă de rețele de spionaj în ultimii ani, dintre care una a funcționat pentru Rusia. De asemenea, el a dejucat un complot iranian de asasinare a cetățenilor israelieni în Turcia.
Operațiunile au dus și la descoperirea unui complot al agenților de informații iranieni de răpire a dizidenților iranieni care se refugiază pe pământul turc.
Mai recent, un număr mare de suspecți care lucrau pentru Mossad-ul israelian și spionau palestinieni și alții din Turcia au fost reținuți după operațiunile MIT. Se spune că Mossad-ul a recrutat palestinieni și sirieni în cadrul unei operațiuni împotriva străinilor care locuiesc în Turcia.
Chiar în această săptămână, o rețea chineză responsabilă cu spionajul refugiaților uiguri din Turcia a fost, și ea, demantelata.
A consemnat Ciprian Pop
Macron a făcut o nouă declarație despre trupele occidentale din Ucraina
"Fiecare cuvânt pe care îl spun este ponderat", a spus președintele francez.
Președintele francez Emmanuel Macron a spus că toate declarațiile sale despre un război la scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei - în special, cu privire la posibilitatea de a trimite trupe occidentale - au fost atent gândite.
Liderul francez a fost rugat să comenteze declarația după summitul informal al aliaților de la Paris.
"Acestea sunt probleme destul de serioase. Fiecare cuvânt pe care îl spun despre această problemă este măsurat și luat în considerare", a spus Macron reporterilor.
Pe 26 februarie, Macron a convocat un summit al liderilor la Paris. Președintele Franței a permis trimiterea de trupe occidentale în Ucraina.
„Nimic nu poate fi exclus” atunci când vine vorba de trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, a declarat si premierul francez Gabriel Attal.
A consemnat Ciprian Pop
După declarațiile făcute luni, 26 februarie, de Emmanuel Macron, care ridicau posibilitatea de a trimite trupe occidentale pe pământul ucrainean, Alexander Makogonov, purtătorul de cuvânt al ambasadei Rusiei în Franța, a avertizat că acest act ar putea declanșa un „Al treilea război mondial”. Deci, în caz de război, care este capacitatea militară a Franței?
Armata franceză are 200.000 de soldați activi și peste 35.000 de rezerviști.
„Trimiterea de trupe terestre va fi linia roșie pentru că ar putea declanșa al Treilea Război Mondial”, a declarat Alexander Makogonov, purtătorul de cuvânt al ambasadei Rusiei în Franța, ca reacție la declarațiile lui Emmanuel Macron de luni, în cadrul conferinței de sprijinire a Ucrainei. Președintele Republicii Franceze afirmase de fapt că „nu există astăzi un consens pentru a trimite trupe terestre în mod oficial, asumat și avizat. Dar în dinamică, nimic nu trebuie exclus.
De atunci, surpriza și consternarea au animat oponenții politici și aliații occidentali. Apare așadar o întrebare: este Franța pregătită în caz de război?
Abordarea lui Macron a suscitat multe reacții în presa din hexagon!
Ca în fiecare an, Global Fire Power publică clasamentul celor mai mari puteri militare. La începutul anului 2024, Franța a pierdut două locuri față de anul trecut și ocupă locul 11 din 145 de națiuni. Pentru stabilirea acestui clasament se iau în considerare nu mai puțin de 50 de factori: forța militară, bugetul alocat apărării, diversitatea armamentului, forțelor terestre etc. Pe baza acestor informații, fiecărei țări i se atribuie un punctaj între 0 și 1. Cu cât scorul este mai aproape de 0, cu atât națiunea este mai puternică din punct de vedere militar. Anul acesta, Franța obține un scor de 0,1878.
Global Fire Power realizează și o altă clasificare, cea a personalului armatei pe țară. De această dată, Franța ocupă locul 26 în clasamentul mondial, cu o forță de muncă de 200.000 de militari activi și peste 35.000 de rezerviști. Cu toate acestea, aceștia sunt soldați profesioniști atunci când alte puteri au un amestec de profesioniști și personal civil instruit doar în timpul serviciului militar obligatoriu, de exemplu.
În 2023, bugetul dedicat apărării se ridica la 43,9 miliarde de euro. Odată cu Legea privind programarea militară (LPM) adoptată de Parlamentul francez în iulie 2023, bugetul forțelor armate ar trebui să atingă o sumă de 47,2 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024.
Legea prevede, printre altele, 15 miliarde de euro alocate pentru muniție și 49 de milioane de euro pentru întreținerea echipamentelor. Unul dintre obiectivele pe care ea le mai menționează este dublarea numărului de rezerviști operaționali până în 2030. În fine, Franța are arme nucleare, cu 290 de focoase, potrivit SIPRI. Din acest punct de vedere, Franța are a 4-a forță de lovitură nucleară din lume, în urma Chinei (a 3-a), a Statelor Unite (a 2-a) și a Rusiei (a-a).
A consemnat Ciprian Pop
Tratatul OMS privind pandemia este noua carte a controlului nemarginit si a lipsei de libertate
Organizația Mondială a Sănătății, care din ianuarie 2020 a primit granturi de 782 de milioane de dolari de la Fundația Bill și Melinda Gates, este o agenție a... Națiunilor Unite finanțată de corporații și presată de lobbyiști fără jurisdicție legală asupra teritoriilor celor 194 de state membre ale sale, asupra cărora, teoretic, acționează în calitate de "consilier", dar asta se va schimba în curând.
La 3 martie 2022, când majoritatea blocajelor și restricțiilor legate de COVID au fost ridicate în Europa și NATO a declarat război Rusiei, Consiliul European a adoptat o decizie de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un Tratat internațional privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii, care este trecând fără durere sau glorie pe agenda informaţională.
În conformitate cu termenii acestui tratat, statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății vor fi obligate din punct de vedere legal să implementeze restricții privind drepturile și libertățile, cum ar fi libertatea de mișcare, utilizarea obligatorie a măștilor, terapiile genetice obligatorii, un sistem de identitate digitală și programe de supraveghere și cenzură, totul în opinia OMS.
La baza acestui acord se află articolul 19 din Constituția Organizației Mondiale a Sănătății, care prevede că Adunarea Generală a OMS poate adopta acorduri care, dacă sunt aprobate cu o majoritate de două treimi, sunt obligatorii pentru toate statele membre. Potrivit acestor acorduri, statele membre ale OMS își pot ceda suveranitatea înaltei instituții pentru ca aceasta să decidă ce restricții vor impune populațiilor lor, independent de guverne.
Cel mai important, odată capturată într-un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic, eficacitatea sau logica acestor așa-numite „măsuri”, dintre care niciuna nu a fost folosită înainte ca răspuns la pandemiile virale și toate s-au dovedit a fi ineficiente și de multe ori mult mai periculoase decât virusul, nu va mai fi deschis dezbaterii.
În schimb, OMS va deveni ceva de genul Comitetelor de experți, adică un comitet tehnocrat ai cărui membri nu i-a ales nimeni și căruia guvernele statelor naționale își pot ceda sferele de decizie sub pretextul sănătății atunci când doresc, și care este exemplul suprem al formelor de guvernare care populează în prezent majoritatea statelor Uniunii Europene, în care fațada democratică se prăbușește de moment.
La fel ca Forumul Economic Mondial cu care a colaborat la 11 martie 2020 (în aceeași zi în care Organizația Mondială a Sănătății a declarat „pandemie”), această tehnocrație internațională nealeasă și neresponsabilă este noua paradigmă de guvernare care a apărut sub manta „crizei” fabricate de coronavirus.
Consiliul European este gata să semneze rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii, pentru care peste 70 de state membre, inclusiv România, au pledat pentru un acord internațional puternic și obligatoriu din punct de vedere juridic.
Cu toate acestea, acest tratat este un cec în alb pentru guvernele naționale pentru a justifica și scuza consecințele devastatoare ale detențiilor preventive sau ale terapiilor genetice. Prin urmare, atunci când va fi adoptat, Tratatul pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii va depolitiza și va elimina discuția cu privire la astfel de măsuri represive de la contestația parlamentară sau juridică.
Adoptarea acestui tratat de către toate guvernele occidentale, fără referendum, vot parlamentar, dezbatere publică sau menționare în mass-media, demonstrează că fațada democrației pe care aceste guverne s-au luptat pentru a o menține în timpul a doi ani de izolare și vaccinare în masă a fost acum ruptă, iar acum suntem în război.
Armele acestui război nu sunt tancurile și rachetele cu rază lungă de acțiune, ci identitatea digitală, moneda digitală a băncii centrale și terapia genetică. Alianțele sale sunt Agenda 2030 și Tratatul privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii. Campaniile lor sunt izolări și orașe de 15 minute. Strigătele lor de luptă sunt „sustenabilitate”, „incluziune” și „biosecuritate”.
Conform Tratatului Organizației Mondiale a Sănătății privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii, al cărui prim proiect a fost publicat la 1 februarie 2023, 194 de țări își vor aloca 5% din bugetele pentru sănătate și un procent încă nespecificat din Produsul Intern Brut pentru pune în aplicare articolele sale.
De fapt, acest lucru va oferi OMS controlul asupra unui buget mai mare decât cel al Departamentului de Apărare al SUA și în scopuri similare. Aceasta va însemna exproprierea anuală a miliarde de dolari din fonduri publice din cuferele statelor semnatare către controlul bugetar și administrativ al Organizației Mondiale a Sănătății.
Traducerea acestui fapt este privatizarea tot mai mare a asistenței medicale globale prin contracte cu numărul tot mai mare de companii care furnizează „produse pandemice” - de la echipamente de protecție personală și teste RT-PCR până la terapii genetice și tehnologie de supraveghere.
Cu aceste produse, monitorizarea și cenzura oricărei opinii, date, dovezi, argumente sau cunoștințe care contrazice declarațiile și judecățile Organizației Mondiale a Sănătății va fi imediat cenzurată și persecutată, așa cum se întâmplă deja cu majoritatea platformelor și rețelelor sociale.
Organizația Mondială a Sănătății, prin acest Tratat, va exercita autoritatea brațului de biosecuritate a unui Guvern Mondial neales, tehnocrat, iresponsabil, autoritar și totalitar care unește interesele statului național cu cele ale corporațiilor internaționale. Cu alte cuvinte, Tratatul este instrumentul fascismului secolului XXI.
A consemnat Ciprian Pop
Premierul ucrainean admite pierderi a unei treimi din economie în doi ani
Pierderile Ucrainei au ajuns la 30% din economia sa. „Am pierdut 30% din economie, aproximativ 20% din teritorii și 3,5 milioane de locuri de muncă”, a recunoscut premierul ucrainean, Denys Șmyal, într-un interviu acordat canalului de televiziune japonez NHK. De asemenea, infrastructura țării a fost grav afectată: aproape două milioane de locuințe au fost afectate și aproximativ 8.400 de kilometri de drumuri sunt avariați.
În ultimii doi ani, aproape 10 milioane de oameni au părăsit țara și, potrivit șefului guvernului, nu vor să se întoarcă din Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări ale lumii din cauza problemelor de securitate.
Potrivit estimărilor guvernului ucrainean, Băncii Mondiale și ONU, reconstrucția țării va necesita 486 de miliarde de dolari în zece ani. 17% din acești bani sunt necesari pentru reconstrucția și renovarea locuințelor, 15% pentru transport, 14% pentru comerț și industrie, 12% pentru agricultură și 10% pentru energie.
În prima jumătate a anului trecut, aproximativ jumătate din bugetul Ucrainei (49,1 la sută) a fost plătit cu ajutorul extern. Bugetul din acest an prevede un deficit de 41 de miliarde de dolari (20,5% din PIB). Este un record pentru țară de la independență și poate fi plătit doar dacă Occidentul continuă să pună bani pe masă.
Este doar vârful aisbergului. Înainte de lovitura de stat, Ucraina era o țară dezvoltată industrial. Cea mai mare parte a acestei industrii era localizată în Donbas, pe care Ucraina l-a pierdut în 2014. Donbasul găzduia două dintre cele mai mari complexe siderurgice din Europa. Uzina metalurgică de la Mariupol este distrusă în proporție de 30-40 la sută, cea de Azovstal rămâne cu 20-30 la sută și totul în rest este în ruină.
Dar, principala problemă pentru Ucraina nu sunt companiile industriale sau materiile prime pe care le pot obține în Occident, ci lipsa forței de muncă. Milioane de ucraineni au plecat, așa că multe companii și afaceri s-au închis. Problema nu sunt atacurile cu rachete, ci faptul că cei care ar putea lucra la fabrică au încercat să fugă din Ucraina sau sunt acum căutați activ de birourile de recrutare militară.
Plecarea a 10 milioane de oameni din țară în ultimii doi ani reprezintă pierderea unei generații viitoare. Mulți dintre ei au lucrat, contribuind la producție. Acum sunt , fie în Rusia, fue trăiesc din beneficii sociale în Europa de Vest.
Construcțiile navale și aeronautice, sectorul spațial și producția de automobile s-au pierdut între 95 și 100 la sută. Rămân doar sectoarele de reparații, deoarece multe companii au fost convertite la îngrijirea și întreținerea echipamentelor militare.
Fabrica de aeronave din Ucraina a dispărut în primii ani după maidan și cu câțiva ani înainte de începerea războiului nu s-a fabricat nicio aeronavă civilă în țară. Industria aviației ucrainene este capabilă să asambleze drone și rachete antinavă Neptune, dar planurile guvernului de a reporni producția aeronavei de transport An-225 Mriya sunt nerealiste. Aeronava a fost asamblată în cooperare cu Rusia. Ucraina nu produce avionică.
Construcția de mașini agricole, inclusiv combine, a murit și ea cu mult înainte de începerea războiului. Fabrica de mașini din Kherson nu mai funcționează, iar uzina de tractoare din Harkov a fost distrusă în primele luni de război.
Cât despre energie, orașele ucrainene nu rămân fără electricitate, nu există întreruperi de curent în țară. Centralele electrice funcționează. Pe măsură ce companiile se închid, Ucraina are nevoie de mai puțină energie electrică, astfel încât electricitatea produsă în Ucraina este mai mult sau mai puțin suficientă pentru consumul intern. Dar în cele din urmă acest lucru va fi insuficient pentru a deveni din nou o putere industrială.
A consemnat Ciprian Pop
Aflat în Armenia, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu întărește sprijinul militar din Franța pentru tara caucaziană, partener tradițional al Franței
Ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu s-a aflat pe 23 februarie la Erevan.
În cadrul unei vizite fără precedent, ministrul Forțelor Armate a sporit cooperarea cu Republica Caucaziană în fața ambițiilor Azerbaidjanului.
Doi soldați sar dintr-un vehicul în culori militare. Înarmați cu puști Dragunov, au venit să întărească doi bărbați prinși sub foc. În spatele binoclului, vineri, ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, nu ratează nimic din demonstrație. În două săptămâni, „vom avea o echipă care va fi autonomă”, îi explică locotenent-colonelul Jean-Philippe.
În această tabără, în mijlocul peisajului arid al Armeniei, aproximativ cincisprezece vânători de munte francezi își antrenează omologii armeni în lupta in terenul muntos înalt. O modalitate de a le adapta la terenul înzăpezit al graniței, la 150 de kilometri mai spre est. Cea care separă această democrație creștină și ortodoxă de Azerbaidjanul musulman. În plină tensiune cu acest vecin și rival susținut de Turcia, Sébastien Lecornu a avertizat: vrea să ajute Armenia să-și protejeze populațiile civile în caz de agresiune. Așadar, Parisul și Erevanul își întăresc relația militară, prin toate palierele de colaborare.
În același context, Armenia anunță joi că participarea sa la alianța militară creată de Moscova, CSTO este „înghețată”
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinian, a anunțat joi că participarea țării la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), organizația regională de securitate condusă de Rusia împreună cu Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan, este „înghețată” pentru că „nu și-a îndeplinit obiectivele” în cadrul acțiunilor de la Baku împotriva Erevanului. „Tratatul de Securitate Colectivă nu și-a îndeplinit, în opinia noastră, obiectivele cu privire la Republica Armenia, în special în 2021 și în 2022 și, evident, acest lucru nu putea trece neobservat de noi (...) De fapt, participarea noastră în acest tratat este înghețată”, a spus el în timpul unui interviu acordat rețelei de televiziune France 24.
De asemenea, șeful guvernului armean l-a acuzat pe președintele Azerbaidjanului, Ilhan Aliyev, că a împiedicat negocierile de pace dintre ambele țări, interpretând că Baku nu recunoaște granițele armenești. „Dacă principiile integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor nu sunt recunoscute de Azerbaidjan, înseamnă că nu este posibil (să se ajungă la un acord)”, a spus premierul. După aceea, el a asigurat că autoritățile azere folosesc situația „pentru a-și alimenta retorica”, lucru care „îl face să creadă că Azerbaidjanul se pregătește pentru un nou atac împotriva Armeniei”.
În urmă cu câteva zile, Pashinian a acuzat Azerbaidjanul că încearcă să declanșeze „un război la scară largă” după moartea a patru soldați armeni după împușcături masive de la granița cu Azerbaidjan. Această confruntare la graniță a fost cea mai gravă între cele două țări de la integrarea regiunii Karabakh în Azerbaidjan după o ofensivă militară fulgerătoare din septembrie 2023.
Ciprian Pop
O revistă științifică evidențiază consecințele grave asupra sănătății ale vaccinurilor „contra covid”
Revista științifică Vaccine nu este un mediu de propagandă. Dimpotrivă... Așadar, studiul publicat tocmai în această săptămână cu privire la efectele secundare ale vaccinurilor „contra covid” este destul de surprinzător.
Studiul a fost realizat la o scară fără precedent și a fost coordonat de Global Vaccine Data Network. Cercetătorii au examinat datele de vaccinare de la 100 de milioane de oameni din opt țări diferite, inclusiv Canada, Argentina, Australia și mai multe țări europene, care afectează vaccinurile de la Pfizer, Moderna și AstraZeneca.
Rezultatele evidențiază asocieri îngrijorătoare între administrarea de vaccinuri și apariția unor probleme grave de sănătate. Acestea includ miocardita, paralizia Bell, convulsii, pericardită și sindromul Guillain-Barré, ale căror efecte secundare apar, în medie, la 42 de zile după vaccinare.
Studiul constată o incidență mai mare a miocarditei la persoanele care au primit vaccinurile ARNm Pfizer și Moderna și o creștere a cazurilor de pericardită la cei care au primit o a treia doză de vaccin AstraZeneca. În plus, cu acest ultim vaccin a fost asociat un risc crescut de tromboză cerebrală și sindrom Guillain-Barré.
Alarmați de consecințele inoculărilor, autorii solicită mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin consecințele vaccinurilor.
Pentru se explica, „experții” adoptă limbajul economic și îl numesc „echilibru” între cost și beneficiu, ceea ce în cazul vaccinurilor ARNm împotriva „covid” este pozitiv.
Este ingineria contabilă tipică să înșele pe cei neprudenți: pentru ca vaccinurile să aibă un bilanț pozitiv, și să nu se poata spune că „covid” este o simplă răceală. Este esențial să umflați costul, adică să exagerați severitatea și consecințele infecției, care este una dintre notele distinctive care a însoțit pandemia încă de la începutul ei.
Odată trecut valul de isterie, publicațiile științifice nu mai ascund că vaccinurile nu sunt atât de sigure pe cât spuneau în 2021 și că efectele secundare nu cad din cer și nici nu se datorează unui val de căldură, ci direct inoculărilor...
Dar, acum nimeni nu vrea să-și amintească aceste tipuri de chestiuni enervante care îi conduc la un moment foarte întunecat pe care ar prefera să-l uite. Această amnezie apare tocmai când propaganda s-a încheiat și știința începe să ridice capul, chiar dacă timid, deocamdată.
A consemnat Ciprian Pop
Nu este doar gazul. Europa este nevoită să colaboreze cu Rusia și pentru aprovizionarea cu uraniu
Compania rusă Rosatom a fost întotdeauna lăsată în afara sancțiunilor europene din motive evidente: pentru că Europa depindea nu doar de gazul rusesc, ci și de uraniul rusesc. A reușit să-l atenueze pe primul, până acum, dar nu și pe al doilea.
Companiile europene Orano și Urenco plănuiesc să-și crească capacitatea de a furniza uraniu centralelor nucleare, dar nu va fi suficient să le înlocuiască pe cele rusești. Mai ales că Rosatom monopolizează și producția de combustibil nuclear pentru reactoarele proiectate de specialiștii ruși și desfășurate în Europa centrală.
În măsura în care Agenda 2030 și alte politici pseudo-ecologice ale Bruxelles-ului încearcă să înlocuiască energia convențională cu energia nucleară, tranziția energetică atârnă de un fir legat de... poalele Kremlinului, că ne place să recunoaștem sau nu!
Potrivit datelor Euratom, organismul responsabil cu coordonarea programelor europene de cercetare în domeniul energiei nucleare, între 25 și 30 la sută din centralele nucleare din Europa depind de... Rusia.
Pare puțin, dar nu este așa. Spre deosebire de gaz, pe termen scurt și mediu nu este posibilă înlocuirea uraniului rusesc. Nu există conducte de gaz care să-l transporte. A scăpa de greutatea strategică a Rusiei în energia nucleară europeană va dura mult mai mult... dacă este posibil.
Consecințele sunt evidente: la Bruxelles trec deja prin cel de-al treisprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar Rosatom este încă afară și continuă comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene, în ciuda războiului și asta cu importante contracte in desfășurare.
Datele culese în februarie anul trecut de Royal United Services Institute, o echipă de analiză britanică, au arătat că în 2022 achizițiile de către Uniunea Europeană de tehnologii nucleare și combustibil rusesc au atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani!
Prin urmare, Europa nu poate să o evite și Rusia nu vrea să o evite, nici ea. Este un fenomen foarte interesant de analizat puțin mai încet.
Europa era antinucleară și acum vrea să fie exact opusul...
După căderea URSS, legislația europeană a impus cote de aprovizionare în 1994. Declarația de la Corfu stipulează că un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să aibă mai mult de 20% din combustibilul său nuclear provenind dintr-o țară din fosta URSS. Dar, și în Europa, regulile sunt acolo pentru a fi uitate, dacă nu ai de ales.
Rusia nu își impune doar ponderea în furnizarea unei materii prime, ci și în întregul lanț. Uraniul natural este mai întâi extras, dar apoi trebuie transformat și îmbogățit înainte de a fi asamblat într-un reactor.
Dar, țările occidentale au închis multe fabrici de îmbogățire a uraniului în ultimii 15 ani, în special în Statele Unite, lăsând Rusia pe o poziție dominantă pe piață. Rosatom are o cotă de piață de aproximativ 30 la sută în Europa, procent care ascunde niveluri extrem de disparate de dependență între statele membre ale Uniunii Europene. În Ungaria este aproape 100 la sută, iar în Spania este de 30 la sută.
Țările occidentale, și în special cele europene, plătesc pentru dezastrul politicilor lor economice de acum 40 de ani, ale căror politici ecologice și de mediu nu sunt altceva decât o palidă reflectare. Au început să fie antinucleare și acum intenționează să devină opusul, când firmele din sector sunt într-o stare deplorabilă. Francezul Orano și anglo-germano-olandezul Urenco au rămas în urmă. Nu sunt în măsură să implementeze tranziția energetică.
Ei vor, dar nu pot. La sfârşitul anului trecut, guvernul francez a ordonat Orano să mărească capacitatea unei uzine de îmbogăţire cu 30 la sută, cu o investiţie de 1,7 miliarde de euro. La rândul său, Urenco plănuiește să crească ușor capacitatea de producție a fiecăreia dintre cele patru fabrici ale sale, situate în Regatul Unit, Germania, Țările de Jos și New Mexico (Statele Unite). Cu toate acestea, trăim în vremuri ale capitalismului de monopol de stat: întrucât compania depinde de trei guverne diferite, acordurile sunt complicate.
După cum se poate observa, prețul uraniului pe piețele mondiale a crescut vertiginos după accidentul de la Fukushima din 2011. Dacă înainte, un kg de materie primă costa 30 de dolari, acum costă 100.
Cererea de uraniu crește în întreaga lume și prețurile cresc vertiginos
Mai mult, în Europa de Est (Finlanda, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria) există centrale nucleare care funcționează doar cu uraniu îmbogățit din Rusia. De asemenea, se poate atenua această situație, întotdeauna cu prețul înlocuirii lui Rosatom cu Westinghouse, adică Rusia cu Statele Unite.
Noi, grație Tovarășului Nicolae Ceaușescu, am fost prevăzători, am achiziționat reactoarele canadiene Candu, deci Cernavodă nu depinde de Rosatom!
Alții depind de ruși. De exemplu, compania franceză Framatome a avut un acord cu Rosatom, semnat înainte de începerea războiului din Ucraina. Cu licența Rosatom în mână, vrea să furnizeze combustibil companiilor nucleare slovace și bulgare. Vrea, dar nu poate. Cel puțin, încă nu a început să facă asta, deși a semnat contracte.
Din motive strategice, adică pentru supraviețuire, Rusia domină sectorul nuclear global: exportă materiile prime, îmbogățirea și, în final, tehnologia. Este singura țară din lume care vinde centrale nucleare „la cheie” oricărei țări din lume. Strategia sa comercială este ca cea a călătoriilor turistice: totul este inclus, chiar și finanțarea. Un client dorește un reactor nuclear, dar Rosatom se poate angaja și să furnizeze uraniu pe viață. Dorește clientul să scape de deșeurile din fabrică? Nu trebuie să vă faceți griji; Rosatom se poate ocupa și de asta... ingenioasă politică, nu-i așa?
Este cea mai convenabilă, economic vorbi d, că ne place sau nu, cam asta rezultă la final de analiza, iar pentru multe țări din Lumea a Treia, nu există altă soluție financiară și logistică pe care economia ta să și-o poată permite, altă decât să mergi la Rosatom...
A contribuit Ciprian Pop
Vaccinurile împotriva „covidului” provoacă cea mai gravă criză de afecțiuni cardiovasculare din istoria Regatului Unit
Din 2019, în Marea Britanie a apărut excesul de mortalitate cardiovasculară, la fel ca în alte țări, deci nu este un fenomen local.
În cele din urmă, a trebuit să fie recunoscut de British Heart Foundation (BHF), care admite că Marea Britanie suferă de cea mai gravă criză cardiovasculară din memoria vie, deși ziarul The Guardian "înmoaie" puțin exprimarea (*).
BHF se referă la „decese premature”, deoarece cifrele se referă la cei sub 75 de ani. Dar nu este cazul, pentru că situația este și mai gravă la cei peste 75 de ani, adică excesul de mortalitate cardiovasculară în rândul celor peste 75 de ani se explică la fel ca și la cei sub 75 de ani.
Mortalitatea cardiovasculară a scăzut constant în Anglia din 2004. În primul an de pandemie, 2020, situația este inversată, iar „experții” atribuie coronavirusului excesul de mortalitate. A fost "marele alibi" pentru ei: noul virus a provocat atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Odată cu trecerea timpului, alibiul nu mai funcționează, deoarece vaccinările au început în 2021, acum trei ani și nu exista nicio îndoială că erau „eficiente”. Datorită lor, medicii ar fi putut controla pandemia, dar a fost exact altfel....
În primul an de vaccinare în masă tendința nu s-a schimbat, ci, dimpotrivă, s-a înrăutățit. Noile vaccinuri au fost mai rele decât noul virus. Concluzia este evidentă: virusul nu a fost de vină pentru excesul de mortalitate cardiovasculară!!!
Dacă cei care au murit prematur în 2020 s-ar fi datorat virusului, nu ar fi putut muri și în anul următor. Prin urmare, cauzele excesului de mortalitate din 2021 sunt diferite.
Dar, există ceva și mai grav: excesul de mortalitate cardiovasculară a continuat să se agraveze în anul următor. Cifrele pentru acel an au fost mai proaste decât cele ale precedentului, ceea ce este copleșitor chiar și pentru cei mai îndrăzneți. De aceea, BHF concluzionează că este cea mai gravă criză cardiovasculară din istorie.
Înțelegem deja că este ceva greu de digerat pentru mulți, mai ales pentru toți acei reformiști care în 2020 pun sănătatea mai presus de orice, chiar și de economie și încercai sa ne convingă să ne vaccinăm.
Au spus că morții și bolnavii îi îngrijorau foarte mult... dar numai în timpul pandemiei. Odată terminată, se pare că nu mai sunt morți sau bolnavi. Sau cel puțin nu mai deschid gura să explice această situație.
A consemnat Ciprian Pop
Sursă:
Palestinienii au dreptul la luptă armată pentru a rezista opresiunii israeliene
Ieri dimineață, China a declarat în fața Curții Internaționale de Justiție că recurgerea palestinienilor la lupta armată pentru a-și exercita dreptul la autodeterminare, în fața dominației coloniale străine, este legitimă și bazată pe dreptul internațional.
„Este timpul să implementăm soluția cu două state prin măsuri concrete și să asigurăm încorporarea deplină a Palestinei în ONU”, a spus Ma Xinmin, reprezentantul Chinei în fața Curții Internaționale de Justiție.
„Folosirea forței de către poporul palestinian pentru a rezista opresiunii străine și pentru a finaliza crearea unui stat independent, ca parte a căutării sale pentru autodeterminare, este un drept inalienabil întemeiat pe dreptul internațional”, a spus reprezentantul chinez.
Citând rezoluțiile Adunării Generale a ONU, consilierul juridic al Chinei a declarat Curții că oamenii care luptă pentru autodeterminare pot recurge la „toate mijloacele disponibile, inclusiv lupta armată”.
„Lupta popoarelor pentru eliberarea lor și dreptul lor la autodeterminare, inclusiv lupta armată împotriva colonialismului, ocupației, agresiunii și dominației forțelor străine, nu trebuie considerată un act de terorism”, a adăugat el, invocând convențiile internaționale.
Adevăratele acte de terorism sunt de o natură complet diferită, a spus el. Practicile și politicile opresive ale Israelului „au subminat serios și au împiedicat exercitarea deplină a dreptului poporului palestinian la autodeterminare”, a adăugat el.
Conflictul rezultă „din ocuparea îndelungată de către Israel a teritoriului palestinian și din opresiunea de lungă durată a poporului palestinian de către Israel”.
Reprezentantul Chinei a subliniat că după al Doilea Război Mondial, mai multe popoare „s-au eliberat de ocupația străină, iar experiențele lor constituie dovezi convingătoare”.
Curtea de la Haga a audiat argumentele orale ale statelor, care fac parte din acțiunea introdusă de Africa de Sud împotriva Israelului, acuzat de „crima de genocid” pentru războiul său împotriva teritoriilor palestiniene ocupate.
A consemnat Ciprian Pop
Biroul Agenției Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Apropiat (UNRWA) solicită solidaritate și sprijin pentru a susține UNRWA în mijlocul campaniei de calomnie, a suspendărilor de finanțare și a crizei umanitare din Gaza
Biroul Comitetului își reafirmă sprijinul neclintit pentru Agenția Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Apropiat (UNRWA) și misiunea sa indispensabilă, în conformitate cu mandatul său dat de însăși Adunarea Generala, de a asigura bunăstarea, protecția și dezvoltarea refugiații palestinieni în așteptarea unei soluții juste la situația lor pe baza rezoluției 194 (III) din 1948. În urma scrisorii comisarului general al UNRWA către președintele Adunării Generale a ONU din 22 februarie 2024, Biroul își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la condițiile catastrofale din Gaza și obstacolele în calea implementării mandatului UNRWA.
Biroul recunoaște rolul UNRWA ca un colac de salvare pentru refugiații palestinieni în ultimii 75 de ani, oferind nu doar servicii esențiale, ci și un sentiment de speranță și stabilitate în mijlocul crizelor și nedreptății prelungite. De-a lungul a aproape cinci luni de război al Israelului împotriva Gaza, UNRWA a fost o entitate umanitară cu capacitatea de a livra ajutor pe scară largă celor peste 1,9 milioane de palestinieni strămutați, dintre care majoritatea se adăpostesc în propriile sale unități și de a facilita, de asemenea, activitatea altor entități umanitare. Rapoarte recente despre malnutriție, amenințări de foamete, răspândire a bolilor și acces limitat la îngrijirea medicală esențială în rândul refugiaților palestinieni evidențiază nevoia urgentă de sprijin sporit pentru UNRWA pentru implementarea măsurilor provizorii dispuse de Curtea Internațională de Justiție.
Prin urmare, Biroul face un apel ferm la donatorii care au suspendat finanțarea UNRWA să anuleze astfel de decizii, care periclitează grav eforturile umanitare și de stabilizare ale Agenției în regiune, în special în Fâșia Gaza și Cisiordania distrusă de război, inclusiv Ierusalimul de Est. Biroul sprijină decizia Secretarului General de a solicita o investigație independentă asupra acuzațiilor conform cărora un personal al UNRWA ar fi fost implicat în atacurile asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și se așteaptă la cooperarea deplină a Israelului cu ancheta Oficiului ONU pentru Supraveghere Internă.
Demonizarea Agenției trebuie să înceteze. Rolul agenției se extinde dincolo de eforturile umanitare - simbolizează angajamentul comunității internaționale față de justiție, drepturile omului, pace și drepturile refugiaților. Sprijinirea UNRWA înseamnă a fi alături de poporul palestinian până la obținerea unei soluții juste și durabile la problema Palestinei, în conformitate cu rezoluțiile ONU și cu dreptul internațional.
Biroul își reiterează din nou apelul urgent pentru o încetare imediată și durabilă a focului în Gaza, încetarea strămutării forțate a palestinienilor și accesul neobstrucționat la asistență umanitară.
A consemnat Ciprian Pop
Din nou, despre industria farmaceutică
La sfârșitul anului, Uniunea Europeană urmează să revizuiască legislația farmaceutică (*) și grupurile de presiune au declanșat o campanie frenetică pentru ca multinaționalele să câștige din nou jocul la Bruxelles, așa cum o fac de obicei.
Unul dintre obiectivele lor este de a preveni clasificarea noilor vaccinuri ARNm drept „terapie genetică”. Grupul Kangaroo, care reunește reprezentanți ai instituțiilor europene și ai marilor companii farmaceutice, face lobby pentru a sprijini accesul pe piață pentru vaccinuri și alte tehnologii ARNm.
Nu este o decizie birocratică sau tehnică, ci una economică. Programele europene de vaccinare depind de aceasta și, în consecință, vânzările de vaccinuri. Industria farmaceutică încearcă să treacă injecțiile de ARNm drept „vaccinuri”, încercând să scape de clasificarea lor drept „terapie genetică”. Acest lucru i-ar permite să aibă un cec în alb pentru a dezvolta o piață complet nouă, fără a fi supusă controalelor de siguranță legate de substanțele modificate genetic.
Pe 15 iulie 2020, la începutul pandemiei, Parlamentul European a votat într-o procedură accelerată pentru abrogarea legislației de autorizare a dezvoltării vaccinurilor împotriva „covid”, în special a tehnologiilor bazate pe ADN și ARN.
Dar, nu a fost o reformă definitivă, ci a făcut parte din măsurile de facilitare a studiilor clinice necesare combaterii pandemiei, spuneau ei. Acum multinaționalele au nevoie de mult mai mult, deoarece medicamentele pe bază de ARNm sunt un adevărat moft. Moderna are în testare numeroase vaccinuri ARNm: vaccinuri pentru „covid”, gripă, metapneumovirus uman, paragripa, RSV, CMV, virus Epstein-Barr, HSV, varicela, herpes, HIV, Zika, Nipah. Sanofi lansează un studiu clinic pentru primul său candidat vaccin împotriva gripei sezoniere pe bază de ARNm. Pfizer lucrează la un vaccin de rapel împotriva „covid”, un vaccin împotriva gripei, împotriva variolei maimuțelor, herpesului și un vaccin combinat împotriva „covidului” și gripei. Sanofi și GSK sunt, de asemenea, în cursa cu vaccinurile împotriva gripei și virusului respirator.
Trimițând dosarele la agențiile europene de sănătate la sfârșitul anului 2020, producătorii Pfizer și Moderna au declarat că tehnologia ARNm nu ar trebui considerată o terapie genică. Potrivit acestora, ARNm-urile ar rămâne în organism doar câteva zile și nu ar putea afecta genomul uman. Moderna a recunoscut în depunerea sa la Securities and Exchange Commission (SEC) în al doilea trimestru al anului 2020 că „FDA consideră în prezent ARNm un produs de terapie genetică”.
Injecțiile de ARNm nu corespund definiției pe care unele instituții de sănătate o dau în mod normal vaccinurilor. Conform criteriilor tradiționale, dacă nu există antigen nu există vaccin. Acestea sunt definite ca „un medicament preventiv compus din una sau mai multe substanțe active de origine biologică numite antigene, administrate pentru a proteja împotriva unei boli”. Cu toate acestea, ARNm desemnat de Agenția Europeană pentru Medicamente ca ingredient activ în aceste injecții nu poate fi considerat un antigen.
Situația este diferită în Statele Unite, unde CDC definește vaccinurile ca „preparate folosite pentru a stimula răspunsul imun al organismului împotriva bolilor”.
Calea clară către terapiile cu ARNm (vaccinuri)
Când injecțiile „covid” au ajuns pe piață, siguranța lor nu a fost studiată. În raportul său de evaluare a dosarului prezentat de BioNtech pentru obținerea autorizației de introducere pe piață pentru vaccinul său „covid”, Agenția Europeană a Medicamentului a menționat că nu a fost efectuat niciun studiu farmacologic. A închis ochii și a reprodus pur și simplu limbajul propus de producător: „Solicitantul se referă la faptul că aceste studii nu sunt considerate necesare, conform recomandărilor OMS”.
Dar, directivele OMS citate de BioNtech pentru a se scuti de obligațiile sale impun, dimpotrivă, ca studii farmacologice să fie efectuate atunci când suntem în prezența noilor tehnologii de vaccinare.
Mai mult, secvențele exacte utilizate de Pfizer și Moderna pentru a codifica proteina de suprafață nu au fost declarate Agenției Europene pentru Medicamente, dar au rămas secrete în temeiul drepturilor de proprietate intelectuală. Au fost aleși pe baza izolării declarate a secvenței Wuhan-wu-1 a SARS-Cov-2.
De asemenea, știm că ARN-ul injectat primește o codificare diferită de ARN-ul natural al celebrei proteine „spike”. Pe scurt, nimeni nu știe ce se injectează și nici ce ar trebui să codifice de fapt acest ARN pe care vor să-l numească „vaccin”.
Scurgerile de la Agenția Europeană a Medicamentului au scos la iveală presiunea exercitată de Comisia Europeană și de Ursula von der Leyen pentru a autoriza comercializarea noilor vaccinuri (terapii), în timp ce experții Agenției erau îngrijorați de controlul calității și, în special, din cauza degradarea ARN-ului în multe fiole.
Cel mai mare eșec din istoria medicinei!
În ciuda eșecului noilor vaccinuri (terapii), industria farmaceutică continuă să laude avantajele injecțiilor cu ARNm. Siguranța acestor tehnici este foarte pusă sub semnul întrebării. Mulți cer un moratoriu asupra injecțiilor de ARNm.
Unele loturi de ARNm au o contaminare semnificativă de ADN care nu respectă standardele actuale, fenomen care poate fi explicat prin procesul de fabricație.
ARNm pare să circule în tot organismul și prezența sa poate persista câteva săptămâni, luni sau ani. Studiile indică faptul că ARN-ul injectat ar putea integra ADN-ul uman și poate modifica cromozomii. Producția de „proteine” fantomă a fost observată și la persoanele injectate din cauza manipulărilor în codificarea ARN a vaccinului. De asemenea, ARNm pare să treacă în laptele matern, ceea ce ar putea avea efecte dăunătoare asupra bebelușilor alăptați.
Într-un articol publicat anul trecut în Jurnalul Internațional de Știință Moleculară, cercetătoarea în farmacologie și biologie Hélène Banoun a amintit că mai sunt multe elemente de studiat înainte de a reglementa noile tipuri de injecții: „Expresia ARNm pe termen lung, integrarea genomului său, transmiterea liniei germinale, trecerea spermatozoizilor, toxicitatea embrionară/fetală și perinatală, genotoxicitatea și tumorigenitatea trebuie studiate în lumina reacțiilor adverse raportate în bazele de date de farmacovigilență. Ar fi trebuit evaluată și posibila transmisie orizontală. Trebuie efectuată o supraveghere amănunțită a vaccinării. „Ne așteptăm ca aceste controale să fie necesare pentru viitoarele vaccinuri ARNm dezvoltate în afara contextului unei pandemii.”
Grupul Kangaroo pune presiune mai mare și la Bruxelles
Pe 17 ianuarie, lobbyiștii de la BioNTech și Moderna au organizat un prânz la Parlamentul European cu parlamentarii pentru a discuta despre revizuirea legislației farmaceutice. Obiectivul său principal este schimbarea definiției „terapiei genice” în legislație. În prezent, vaccinurile ARNm ar trebui clasificate ca terapie genică. Cu toate acestea, au considerat că numai produsele care modifică genomul ar trebui clasificate ca terapie genică.
Prânzul cu BioNTech și Moderna a fost organizat de „Kangaroo Group”, un puternic grup de presiune care reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, mass-media, universități și lumea afacerilor. Grupul a luat naștere în 1979 cu scopul de a atinge anumite obiective economice, precum organizarea pieței interne, crearea monedei euro și politica de apărare comună a Uniunii Europene.
Acum și-a schimbat "blana", dar năravul ba...cum spune proverbul. Este o asociație internațională „non-profit” și sunt înregistrați ca lobbyiști oficiali la Bruxelles. Influența sa este de așa natură încât, pentru o lungă perioadă de timp, birourile sale au fost situate chiar în cadrul Parlamentului European. Printre cei mai cunoscuți membri ai săi se numără regretatul președinte francez Valery Giscard d'Estaing, Alain Pompidou, fiul altui fost președinte francez, și fostul premier italian Mario Monti.
Anul trecut, consiliul a fost format din 16 deputați europeni, 28 de oameni din instituții și universități, 38 de oameni din industrie, servicii și comerț, inclusiv mai multe companii farmaceutice din SUA (Eli Lily, Emergent Biosolutions, Novartis, Merck) și EFPIA, Federația de industria farmaceutică europeană.
Invitația la masă a clarificat obiectivele "cangurilor":
„Produse pe bază de ARNm sunt dezvoltate pentru prevenirea sau tratarea cancerului, bolilor rare, HIV, malariei, variolei și agenților patogeni prioritari, precum și a altor afecțiuni care pun în pericol viața pacienților.
„În acest context, este important ca licența generală de funcționare să ofere un domeniu clar și larg pentru definirea tehnologiilor platformei, precum și o delimitare clară între produsele medicinale de terapie genetică care modifică genomul uman și cele care nu o fac (de ex. ARNm).”
Nu este prima dată când marile companii farmaceutice își unesc forțele pentru a face presiuni asupra politicienilor și parlamentarilor europeni. În 2021, grupul de cercetare Corporate Europe Observatory a evidențiat un „nivel ridicat de unitate între marile grupuri farmaceutice” că fiind îngrijorător. Articolul s-a concentrat pe grupurile de presiune care apără monopolul Big Pharma și drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor. El a dezvăluit că EFPIA, principalul grup de lobby pentru această industrie din Europa, a rămas în contact strâns cu Comisia pe tot parcursul pandemiei.
În cadrul prânzului, reprezentanții Moderna, Maren von Fritschen, și Pfizer/BioNtech, Constanze Blume, și-au prezentat oficial obiectivele. Sesiunea a dat roade. Câteva săptămâni mai târziu, Maren von Fritschen a fost invitată să prezideze o „sesiune crucială de reglementare” la cel de-al treilea summit al Conferinței Hanson Wade privind sănătatea privind ARNm. „Am avut privilegiul de a prezida o sesiune crucială de reglementare cu autorități de reglementare de vârf [...] Am aprofundat în complexitatea cadrului european de reglementare ARNm, concentrându-ne pe terapii inovatoare ARNm și tratamente emergente.”
Cea mai mare rețea de lobbyști se cuibărește la Bruxelles
În 2021, Observatorul Corporativ European a publicat un raport care dezvăluie că marile companii farmaceutice cheltuiesc cel puțin 36 de milioane de euro pe an făcând lobby în Uniunea Europeană. Industria angajează peste 290 de lobbyiști înregistrați pentru a-și apăra interesele la Bruxelles, fără a-i lua în calcul pe cei care lucrează în companii de consultanță. După cum notează raportul, „este clar că marile companii farmaceutice continuă să depășească numeric actorii societății civile care lucrează pe probleme care afectează sănătatea publică și medicamentele”.
Dar, în prezent, cea mai mare influență o exercită cei de la vârful instituțiilor europene. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, joacă un rol important în relațiile cu companiile farmaceutice și în gestionarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltarea terapiilor genetice.
Ea a fost chestionată în nenumărate rânduri despre opacitatea totală cu care a gestionat negocierile pentru achiziționarea vaccinurilor „covid”, în special despre celebrele mesaje schimbate cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Este considerată „cea mai bună prietenă a lobbyștilor”.
La începutul pandemiei, soțul ei, Heiko von der Leyen, a lucrat pentru Orgenesis, o companie de biotehnologie implicată în dezvoltarea terapiilor genetice, în special a vaccinurilor pe bază de ARNm. Compania a beneficiat de subvenții europene de 320 de milioane de euro în cadrul bugetelor alocate asistenței medicale.
Mai mulți deputați au pus întrebări Comisiei Europene cu privire la acest conflict de interese, sau chiar o posibilă deturnare de fonduri. Confruntat cu indignarea publică, soțul președintelui și-a dat demisia, dar laboratorul și-a păstrat profiturile și comisarul pentru Transparență Eva Jourova i-a exonerat pe președinte și pe soțul ei. El a urmat formula binecunoscută că „nu există dovezi și nu vor exista niciodată”.
Cât despre Charles Michel, care prezidează Consiliul Europei, acesta își datorează cariera companiei farmaceutice GSK. A fost primar al orașului Wavre, un mic oraș belgian care găzduiește unul dintre cele mai mari centre de producție de vaccinuri de pe planetă, și a urcat surprinzător la funcția de prim-ministru înainte de a deveni unul dintre capetele vizibile ale Europei. A fost un promotor înflăcărat al izolării în masă a populației europene și al finanțării acesteia de către Uniunea Europeană, în special, celebrul împrumut pandemic „Nextgen” realizat fără acordul țărilor membre. De asemenea, el a fost primul care a lansat ideea stabilirii unui tratat internațional privind pandemiile în timpul Summitului pentru Pace de la Paris din noiembrie 2022.
Cu astfel de păpuși la cârma Uniunii Europene, „cangurilor” nu le este greu să „sară peste obstacole științifice și juridice” care ar putea împiedica remodelarea pieței vaccinurilor în conformitate cu cerințele monopolurilor.
A consemnat Ciprian Pop
Israelul nu respectă ordinul Curții Curții Internaționale de Justiție (CIJ) în cazul genocidului. Neasigurarea serviciilor de bază si permiterea ajutorului în Gaza sunt elemente la ordinea zilei pe agenda Tel Avivului
Guvernul israelian nu a respectat cel puțin o măsură din ordinul legal obligatoriu al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) în cazul genocidului adus în judecată de Africa de Sud, a declarat astăzi Human Rights Watch. Invocând avertismente despre „condițiile catastrofale” din Gaza, instanța a ordonat Israelului, pe 26 ianuarie 2024, „să ia măsuri imediate și eficiente pentru a permite furnizarea de servicii de bază necesare urgent și ajutor umanitar” și să raporteze despre respectarea acesteia către măsuri specifice „în termen de o lună”.
Cu toate acestea, o lună mai târziu, Israelul continuă să obstrucționeze furnizarea de servicii de bază și intrarea și distribuirea, în Gaza, a combustibilului și a ajutoarelor de salvare a vieții, ceea ce constituie acte de pedeapsă colectivă care echivalează cu crime de război și includ utilizarea înfometării civililor ca armă de război. Mai puține camioane au intrat în Gaza și mai puține misiuni de ajutor au fost permise să ajungă în nordul Gazei în câteva săptămâni de la hotărâre decât în săptămânile precedente, potrivit Oficiului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).
„Guvernul israelian îi înfometează pe cei 2,3 milioane de palestinieni din Gaza, punându-i în pericol chiar mai mare decât înaintea ordinului obligatoriu al CIJ”, a declarat Omar Shakir, director pentru Israel și Palestina la Human Rights Watch. „Guvernul israelian a ignorat pur și simplu hotărârea curții și, în anumite privințe, chiar și-a intensificat reprimarea, inclusiv blocând în continuare ajutorul pentru salvarea vieților.”
Alte țări ar trebui să folosească toate formele de pârghie, inclusiv sancțiuni și embargouri, pentru a presa guvernul israelian să respecte ordinele obligatorii ale instanței în cazul genocidului, a spus Human Rights Watch.
Human Rights Watch a descoperit în decembrie 2023 că autoritățile israeliene folosesc foametea ca armă de război. În conformitate cu o politică stabilită de oficialii israelieni și realizată de forțele israeliene, autoritățile israeliene blochează în mod deliberat livrarea de apă, alimente și combustibil, împiedicând în mod intenționat asistența umanitară, aparent distrugând zonele agricole și privând populația civilă de obiecte indispensabile pentru supraviețuirea acestuia.
Autoritățile israeliene și-au oprit furnizarea de energie electrică pentru Gaza de la atacurile din 7 octombrie conduse de Hamas. După ce a întrerupt inițial întreaga aprovizionare cu apă pe care Israelul o furnizează Gaza prin trei conducte, Israelul a reluat conductele pe două dintre cele trei conducte ale sale. Cu toate acestea, din cauza tăierilor și distrugerii pe scară largă a infrastructurii de apă pe fondul operațiunilor neîncetate ale israelienilor aeriene și terestre, doar una dintre aceste linii a rămas operațională la doar 47% din capacitatea din 20 februarie. 20 februarie că autoritățile israeliene au obstrucționat eforturile de reparare a infrastructurii de apă.
Potrivit datelor publicate de OCHA și de Agenția ONU pentru Refugiați din Palestina din Orientul Apropiat (UNRWA), numărul mediu zilnic de camioane care intră în Gaza cu alimente, ajutor și medicamente a scăzut cu peste o treime în săptămânile care au urmat Hotărârii CIJ: 93 de camioane între 27 ianuarie și 21 februarie 2024, față de 147 de camioane între 1 și 26 ianuarie și doar 57 între 9 și 21 februarie. Un sondaj privind impedimentele la intrarea ajutoarelor cu care se confruntă 24 de organizații umanitare care operează în Gaza între 26 ianuarie și 15 februarie a evidențiat o lipsă de transparență în ceea ce privește modul în care camioanele de ajutor pot intra în Gaza, întârzieri și refuzuri la punctele de trecere și punctele de inspecție israeliene și preocupări cu privire la siguranța camioanelor.
Prin comparație, o medie de 500 de camioane cu alimente și bunuri au intrat în Gaza în fiecare zi înainte de escaladarea ostilităților din octombrie, timp în care 1,2 milioane de oameni din Gaza erau estimați că se confruntă cu o insecuritate alimentară acută, iar 80% din populația Gaza depindea de ajutor umanitar pe fondul închiderii ilegale a Israelului de peste 16 ani.
Oficialii israelieni de rang înalt au articulat o politică de a priva civilii de hrană, apă și combustibil, așa cum a documentat Human Rights Watch. Purtătorul de cuvânt al guvernului israelian a spus mai recent că nu există „limite” pentru a ajuta la intrarea în Gaza, în afara securității. Unii oficiali israelieni dau vina pe ONU pentru întârzierile în distribuție și acuză Hamas că a deturnat ajutorul sau poliția din Gaza pentru că nu a asigurat convoaiele.
Guvernul israelian nu poate schimba vina pentru a eluda responsabilitatea, a spus Human Rights Watch. În calitate de putere ocupantă, Israelul este obligat să asigure bunăstarea populației ocupate și să asigure satisfacerea nevoilor umanitare ale populației din Gaza. Gruparea israeliană pentru drepturile omului Gisha a contestat afirmațiile guvernului israelian că nu împiedică intrarea sau distribuirea ajutorului și, de asemenea, a constatat că nu respectă ordinul CIJ.
Autoritățile israeliene au împiedicat, de asemenea, ajutorul care intră în Gaza să ajungă în zonele din nord. Sondajul organizațiilor umanitare a constatat că „aproape niciun ajutor nu este distribuit dincolo de Rafah”, cea mai sudica provincie din Gaza. Pe 20 februarie, Programul Alimentar Mondial a întrerupt livrările de alimente care salvează vieți în nord, invocând lipsa de siguranță și securitate. Forțele israeliene au lovit un convoi alimentar pe 5 februarie, a declarat ONU și a documentat si CNN.
Între 1 și 15 februarie, autoritățile israeliene au facilitat doar 2 din cele 21 de misiuni planificate pentru a livra combustibil în nordul zonei Wadi Gaza din centrul Gazei și nici una dintre cele 16 misiuni planificate de livrare sau evaluare a combustibilului către stațiile de pompare a apei și apelor uzate din nord. Mai puțin de 20 la sută din misiunile planificate pentru a livra combustibil și pentru a efectua evaluări la nord de Wadi Gaza au fost facilitate între 1 ianuarie și 15 februarie, în comparație cu 86 la sută din misiunile planificate între octombrie și decembrie, potrivit OCHA.
„Forțele terestre ale Israelului sunt capabile să ajungă în toate părțile Gaza, așa că autoritățile israeliene au în mod clar capacitatea de a se asigura că ajutorul ajunge în toată Gaza”, a spus Shakir.
De la ordinul ICJ, se pare că autoritățile israeliene au distrus și birourile a cel puțin două organizații umanitare din Gaza și au luat măsuri pentru a submina activitatea UNRWA, cel mai mare furnizor de ajutor umanitar din Gaza, pe care se bazează mai mult de jumătate din alte organizații umanitare. pentru a le facilita operațiunile. Șeful UNWRA, Philippe Lazarini, a declarat într-o scrisoare din 22 februarie adresată președintelui Adunării Generale a ONU că agenția a atins un „punct de rupere” din cauza multiplelor suspendări guvernamentale de finanțare și a campaniei Israelului de a închide agenția.
Ministrul de Finanțe al Israelului, Bezalel Smotrich, a declarat pe 13 februarie că a blocat un transport de făină finanțat de SUA către Gaza, deoarece acesta va merge către UNRWA. Israelul a susținut că cel puțin 12 dintre cei 30.000 de angajați ai agenției au participat la atacurile din 7 octombrie, pe care ONU le investighează.
La sfârșitul lunii decembrie, Clasificarea Integrată a Securității Alimentare (IPC), o inițiativă cu mai mulți parteneri care publică în mod regulat informații cu privire la amploarea și severitatea insecurității alimentare și a malnutriției la nivel global, a concluzionat că peste 90% din populația Gaza se află la un nivel de criză de alimente acute. nesiguranță sau mai rău. IPC a spus că practic toți palestinienii din Gaza sar peste mese în fiecare zi, în timp ce mulți adulți sunt foame pentru ca copiii să poată mânca și că populația s-a confruntat cu foamete dacă condițiile actuale persistă. „Aceasta este cea mai mare pondere de oameni care se confruntă cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută pe care inițiativa IPC a clasificat-o vreodată pentru orice zonă sau țară dată”, a spus grupul.
Pe 19 februarie, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a constatat că 90% dintre copiii sub 2 ani și 95% dintre femeile însărcinate și care alăptează se confruntă cu „sărăcia alimentară severă”. Pe 22 februarie, Salvați Copiii a spus că familiile din Gaza „sunt forțate să caute resturi de mâncare lăsate de șobolani și să mănânce frunze din disperarea de a supraviețui”, menționând că „toți cei 1,1 milioane de copii din Gaza [se confruntă] cu foamea”.
Ca răspuns la o solicitare a Africii de Sud de măsuri provizorii suplimentare ca urmare a ordinului primului ministru israelian Benjamin Netanyahu ca autoritățile israeliene să exploreze un posibil plan de evacuare a Rafah înainte de o incursiune la sol, CIJ a spus că „situația periculoasă necesită punerea în aplicare imediată și efectivă a măsurile provizorii” în toată Gaza – dar nu măsuri noi – și a subliniat datoria Israelului de a asigura „siguranța și securitatea palestinienilor din Fâșia Gaza”.
Dincolo de a permite furnizarea de servicii de bază și asistență, măsurile din ordinul obligatoriu al CIJ impun Israelului să prevină genocidul împotriva palestinienilor din Gaza și să prevină și să pedepsească incitarea la comiterea genocidului. CIJ a emis aceste măsuri „pentru a proteja drepturile revendicate de Africa de Sud pe care Curtea le-a considerat plauzibile”, inclusiv „dreptul palestinienilor din Gaza de a fi protejați de actele de genocid”. Deși Africa de Sud a cerut instanței în argumentele sale orale din timpul audierilor din ianuarie cu privire la măsurile provizorii să facă public orice raport pe care l-a ordonat, instanța nu a indicat că a făcut acest lucru.
Între 26 ianuarie și 23 februarie, peste 3.400 de palestinieni au fost uciși în Gaza, potrivit cifrelor Ministerului Sănătății din Gaza compilate de OCHA.
Cazul Africii de Sud împotriva Israelului pentru genocid este diferit de procedura privind consecințele juridice ale ocupației de 57 de ani a Israelului, care a început la CIJ pe 19 februarie.
„Nerespectarea flagrantă a Israelului pentru ordinul Curții reprezintă o provocare directă pentru ordinea internațională bazată pe reguli”, a spus Shakir. „Eșecul de a asigura respectarea de către Israel pune în pericol viețile a milioane de palestinieni și amenință să submineze instituțiile însărcinate cu asigurarea respectării dreptului internațional și a sistemului care asigură protecția civililor în întreaga lume”.
A consemnat Ciprian Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu